Here's the next chap! Hope ya like it ^^
Tanx 4 teh comments ^.^
O alta dimineata venise, in care eu nu am reusit sa am in mana acele documente... Si eram stresat din acea cauza! Cum aveam sa reusesc? Am incercat sa imi iau gandul de la asta, vrand sa ma axez pe ceva cu totul si cu totul diferit. Aveam sa merg la un bal, unde trebuia sa filmez totul cu o camera ascunsa, deoarece invitati erau oameni importanti. Planul era deja pregatit. Ma imbracam ca fata... Cine i-ar rezista unei tipe ca mine?... Bine, unui tip imbracat ca o fata sexi, dar sarim peste asta, pentru ca nimeni nu avea sa isi dea seama. Ideea era sa abordez barbatii de acolo si sa scot de la ei diferite informatii. Nu eram foarte experimentat in pantofii de femeie, dar cei cu toc inalt ortopedic si putina platforma adusi de Takashi imi usurau oarecum munca. Tot el mi-a adus un sutien cu tot cu "umplutura", o rochie rosie, fara bretele, mulata pe trup, pana la bazin, unde urmau niste volonase ce-mi ajungeau pana mai sus de genunchi. Astfel nu avea sa mi se observe partea barbateasca a corpului.
-Uh... Sexi! Am spus eu de indata ce m-am privit in oglinda. Rochia nu avea niciun fel de decolteu, asadar nu se observau "darurile" mele false, insa partea nasoala a fost ca m-am epilat pe picioare...
Fiind sambata, nu trebuia sa merg la lucru in local, de aceea eram liber sa merg la bal. Camera a fost ascunsa in geanta mea alba, care se asorta cu pantofii, iar cu ea aveam sa filmez absolut tot. Takashi s-a ocupat de machiajul meu destul de simplu: tus negru pe baza pleoapelor, niste rimel pe gene, apoi luciul de buze cat mai natural. Mi-am completat aspectul cu floare alba in par, nu foarte mare, pentru ca nu voiam sa para exagerat, si m-am dat cu un parfum de femei... mirosea a trandafiri.
-Perfect! Sunt gata... Dar stii ca nu pot ajunge acolo pe o motocicleta, nu-i asa? i-am spus eu lui Takashi, in timp ce imi puneam geanta pe umar.
-Stai linistit... limuzina te asteapta, draga mea... a rostit el razand zgomotos in timp ce astepta sa il iau de brat. El era imbracat intr-un costum negru, o camasa alba si o cravata neagra cu niste modele mici albe.
L-am calcat pe picior intentionat, apoi i-am luat-o inainte, coborand scarile blocului. In parcare astepta intr-adevar o limuzina alba, si fara sa ezit, m-am urcat in ea, asteptand sa plecam. De indata ce a ajuns si Takashi, automobilul a pornit, conducandu-ne spre localul "The Gallery". Drumul nu a fost lung, si de cum am ajuns acolo, l-am prins pe colegul meu de brat, intrand amandoi pe usile acelei incaperi imense.
-Fa si tu pasii mai mici! Mergi ca un barbat pe tocuri... mi-a soptit Takashi ce indata ce am pasit inantru.
-Nu ma enerva, ca te pun pe tine in pantofi si rochie! Ti se pare ca am mai umblat pe asa ceva?! M-am rastit eu, calcandu-l din nou pe picior, servindu-ma apoi cu un pahar de lichior de pe masa de langa noi. De indata ce am simtit pe buze gustul lichidului ciocolatiu, am privit in dreapta mea, lucru care aproape m-a facut sa scuip lichiorul din gura. Era Dante... si era langa mine, band acelasi lucru. Pulsul mi s-a accelerat, insa incercam sa par calm, si sa ma port de parca nu il cunosteam.. Nu stiam ca avea sa vina si el... de fapt, era o posibilitate ca el sa vina, si speram sa nu o faca dar se parea ca proverbul "De ce iti e frica, nu scapi" imi dadea peste nas.
M-a vazut, insa nu a schitat nimic si a plecat spre un grup de barbati. Am rasuflat usurat, vazand ca nu si-a dat seama cine eram, apoi am luat loc la masa unde s-a asezat si Takashi.
-Gratioasa ca un hipopotam pe gheata, a zis el, probabil privind felul in care m-am asezat... de fapt m-am trantit.
Am ridicat din umeri, apoi mi-am asezat piciorul drept peste cel stang, incercand sa iau pozitia unei femei, cu mainile puse una peste alta pe picior.
-Trebuie sa actionez, i-am soptit eu amicului meu. Dar cum sa incep...? l-am intrebat pe urma, fiind putin nesigur.
-Vi sa dansezi cu mine. In scurt timp eu te voi lasa si ma voi duce sa vorbesc la telefon. Libidinosii astia cum o sa te vada singur, vor veni ca mustele...
Imi placea planul lui. S-a ridicat primul, intinzandu-mi mana, iar eu mi-am pus palma in a sa, ridicandu-ma incet in picioare, urmandu-l pana in mijlocul salii. Un lucru bun a fost ca trebuia sa dansam pe vals, si am rasuflat usurat, deoarece era usor chiar si pentru mine. Geanta mi-am lasat-o pe masa, indreptata cu camera spre noi, astfel prinzand in vizor intreaga incapere. Aveam un microfon minuscul dupa ureche, putand sa inregistrez tot ceea ce auzeam. In scurt timp, cand incepeam sa intru in atmosfera, Takashi s-a indepartat de mine, scotandu-si telefonul din buzunar... tot ce mai trebuia sa fac era sa astept. Nu a durat mult, pana cand o mana puternica s-a asezat pe umarul meu, si am zambit multumit, cand am auzit vocea din spatele meu.
-Imi acordati acest dans, frumoasa domnisoara? a intrebat el, moment in care m-am intors si eram pe aproape sa fac infarct. Era Dante, cu un zambet discret pe buze, privindu-ma insistent.
"Mi-e rau! De ce tocmai el?!"
Am schitat si eu un zambet fortat, apoi m-am intors spre brunet, permitandu-i sa ma prinda de talie si sa ma traga mai aproape de el. Nu parea ca si-a dat seama cine eram, altfel cred ca m-ar fi dat de gol. Ne miscam amandoi lent pe ritmul melodiei, iar el nu ma scapa din ochi, lucru care parca imi facea tot sangele sa mi se adune in obraji.
-Baiatul ce tocmai a plecat era prietenul tau? a intrebat el, facandu-ma sa inghit in sec. Nu imi permiteam sa-i vobesc... si-ar fi dat seama, chiar daca i-as fi vorbit mai subtire. Am dat din cap in semn negativ.
-Amic? a intrebat pe urma, dupa care tot din cap i-am raspuns afirmativ. A zambit din nou, tragandu-ma lent mai aproape de el, continuand sa-mi vorbeasca: Si cum a putut sa lase o domnisoara asa frumoasa nesupravegheata?
"Ce tetralist!" I-as fi spus asta in fata, dar nu imi permiteam, asa ca am tacut, lasandu-mi privirea coborata. Ochii lui ma ardeau... stiam ca se uita la mine in felul acela... interesat.
"Ce porcarie! Chiar incep sa ma port ca o fata! Nu te mai uita asa la mine...!" Am inghitit in sec, apoi mi-am ridicat hotarat privirea. Degeaba! nu puteam sa il privesc in ochi! Ce dracului se intamplase cu mine?! Era un nenorocit cu niste ochi ce nu aveau nimic special! De fapt era un nenorocit care nu avea absolut nimic special!
Si-a apropiat buzele de urechea mea, ca si cum ar fi vrut sa-mi sopteasca ceva, insa a ramas asa, lasandu-ma sa-i simt respiratia pe gat... Un fior mi-a strabatut trupul si am inghitit in sec, apoi mi-am inchis ochii strans, incercand sa ma calmez.
"Cred ca ma simt asa din cauza ca imi e frica sa nu afle ca sunt eu deghizat in fata" mi-am spus in intimitatea gandurilor mele, incercand sa caut o explicatie pentru nelinistea mea.
Melodia era pe terminate... el si-a ridicat capul, arcuindu-si din nou buzele, aproape pacalindu-ma cu acel zambet fals al lui. Stiam ca el nu zambea... ci ranjea cu orice ocazie! Am inghitit din nou cu greu cand privirile noastre s-au intalnit si imediat dupa, fara sa realizez, chipul sau se apropia de al meu tot mai mult, pana cand buzele sale s-au unit cu ale mele. Am tresarit usor cand mi-am dat seama ce se intampla, insa nu m-am retras chiar daca simteam ca ceva nu era in regula... Corpul incepuse a-mi tremura. I-am simtit limba cautand-o pe a mea si i-am oferit ceea ce voia, lasandu-i buzele moi sa le mangaie e ale mele...
"In fond asta ar face o femeie... nu-i asa? Doar nu ma contrazice!" Mi-am spus eu, cand de fapt ma contraziceam singur. Probabil o femeie ar fi facut-o daca il cunostea de dinainte, asta daca era respectabila, si nu o curva de la orice colt!
-Iti multumesc pentru dans, a rostit acesta, dupa ce si-a indepartat chipul de la meu.
Am privit in stanga si in dreapta, nestiind ce sa fac... Nu intelegeam de ce i-am permis un asemenea lucru! Am plecat de langa el, luandu-mi geanta de pe masa, si mergand la baie... a fetelor, desigur. Mi-am privit in oglinda chipul complet inrosit, apoi mi-am smuls floarea aceea blestemata din par. Avem destui nervi incat sa-mi rup si rochia, dar am preferat sa dau cu pumnul in faianta baii.
-La dracu'! Vreau sa plec naibii de aici! nu ma mai intereseaza de bosorogii astia imputiti! Am strigat eu, desi eram singur in incapere. M-am intors sa plec, insa inainte sa fac un pas, pe usa baii si-a facut aparitia Dante, cu ranjetul lui caracteristic.
-S-a speriat pisicuta impiedicata? a intrebat el, adaugand pe urma: Iti sta bine in rochie.
-Nenorocitule! Stiai ca sunt eu?! Cum iti permiti sa ma saruti?! De fapt cum iti pemiti sa ma privesti?! Am intrebat eu, pe un ton rastit, fiind gata sa il pocnesc.
-Eu imi permit? Tu mi-ai permis, iti amintesti? puteai la fel de usor sa ma refuzi, dar nu ai facut-o, mi-a spus el calm, apropiindu-se de mine.
-Cum?! Ah... Tu... Tu stiai ca sunt eu! De ce ai facut-o?!
-Stii foarte bine ca daca n-ai fi vrut, nu ai fi facut-o, nu? de data asta nu te-am legat cu nimic, si ai facut-o de bunavoie.
-Taci din gura! Credeam ca tu nu stiai cine sunt! O fata te-ar fi sarutat la cum te porti cu ea, da? Toate porcariile alea pe care le spui si le faci "bla bla, domnisoara frumoasa, bla bla, nesupravegheata..." In plus...
El incepuse sa rada zgomotos inainte ca eu sa termin ce aveam de spus, si m-am enervat si mai tare, renuntand la orice idee, vrand doar sa plec.
-Mars din calea mea! Am inaintat repede, apucand de manerul usii, insa nu am putut iesi, deoarece m-a prins de incheietura, tragandu-ma inapoi, asezandu-se pe usa.
-Daca m-as fi purtat asa si cu tine, cand nu erai imbracat ca fata, ai fi acceptat? intreba acesta incruicsandu-si bratele, insa avand acelasi ranjet.
-Tampitule! Ti se pare ca... Scuza-ma o clipa, am spus eu, indeptandu-ma spre ghiuventa, unde incep sa ma spal pe fata pentru a-mi indeparta orice urma de machiaj, stergandu-ma apoi cu servetele, si revenind la discutie: Ti se pare ca seman cu o femeie? Ignora-mi hainele... Adica, in seara aia in care mi-ai facut... ce mi-ai facut pe biroul ala groaznic, ti se parea ca semanam cu o femeie?! Esti handicapat?!
-A fost inconfortabil, hm? intreba acesta, mentindu-si ranjetul.
-A fost un birou! esti nebun?! Las-o naibii de treaba... Macar fii bun si nu-mi mai aminti!
Inainte sa-mi dau seama, am fost luat pe sus, pus pe spatele lui Dante, si carat afara din local.
-Stai linistit, ti-l aduc inapoi, a spus brunetul, de indata ce l-a observat pe Takashi care ne privea cu ochii cat cepele. M-a bagat in limuzina lui neagra, care pornise de indata ce acesta a dat ordin soferului.
-Ce mama dracului crezi ca faci?! am strigat eu, de indata ce m-am vazut in masina.
-Spuneai ca a fost inconfortabil pe birou. Ce zici de un pat moale?
Tanx 4 teh comments ^.^
Capitolul IV
O alta dimineata venise, in care eu nu am reusit sa am in mana acele documente... Si eram stresat din acea cauza! Cum aveam sa reusesc? Am incercat sa imi iau gandul de la asta, vrand sa ma axez pe ceva cu totul si cu totul diferit. Aveam sa merg la un bal, unde trebuia sa filmez totul cu o camera ascunsa, deoarece invitati erau oameni importanti. Planul era deja pregatit. Ma imbracam ca fata... Cine i-ar rezista unei tipe ca mine?... Bine, unui tip imbracat ca o fata sexi, dar sarim peste asta, pentru ca nimeni nu avea sa isi dea seama. Ideea era sa abordez barbatii de acolo si sa scot de la ei diferite informatii. Nu eram foarte experimentat in pantofii de femeie, dar cei cu toc inalt ortopedic si putina platforma adusi de Takashi imi usurau oarecum munca. Tot el mi-a adus un sutien cu tot cu "umplutura", o rochie rosie, fara bretele, mulata pe trup, pana la bazin, unde urmau niste volonase ce-mi ajungeau pana mai sus de genunchi. Astfel nu avea sa mi se observe partea barbateasca a corpului.
-Uh... Sexi! Am spus eu de indata ce m-am privit in oglinda. Rochia nu avea niciun fel de decolteu, asadar nu se observau "darurile" mele false, insa partea nasoala a fost ca m-am epilat pe picioare...
Fiind sambata, nu trebuia sa merg la lucru in local, de aceea eram liber sa merg la bal. Camera a fost ascunsa in geanta mea alba, care se asorta cu pantofii, iar cu ea aveam sa filmez absolut tot. Takashi s-a ocupat de machiajul meu destul de simplu: tus negru pe baza pleoapelor, niste rimel pe gene, apoi luciul de buze cat mai natural. Mi-am completat aspectul cu floare alba in par, nu foarte mare, pentru ca nu voiam sa para exagerat, si m-am dat cu un parfum de femei... mirosea a trandafiri.
-Perfect! Sunt gata... Dar stii ca nu pot ajunge acolo pe o motocicleta, nu-i asa? i-am spus eu lui Takashi, in timp ce imi puneam geanta pe umar.
-Stai linistit... limuzina te asteapta, draga mea... a rostit el razand zgomotos in timp ce astepta sa il iau de brat. El era imbracat intr-un costum negru, o camasa alba si o cravata neagra cu niste modele mici albe.
L-am calcat pe picior intentionat, apoi i-am luat-o inainte, coborand scarile blocului. In parcare astepta intr-adevar o limuzina alba, si fara sa ezit, m-am urcat in ea, asteptand sa plecam. De indata ce a ajuns si Takashi, automobilul a pornit, conducandu-ne spre localul "The Gallery". Drumul nu a fost lung, si de cum am ajuns acolo, l-am prins pe colegul meu de brat, intrand amandoi pe usile acelei incaperi imense.
-Fa si tu pasii mai mici! Mergi ca un barbat pe tocuri... mi-a soptit Takashi ce indata ce am pasit inantru.
-Nu ma enerva, ca te pun pe tine in pantofi si rochie! Ti se pare ca am mai umblat pe asa ceva?! M-am rastit eu, calcandu-l din nou pe picior, servindu-ma apoi cu un pahar de lichior de pe masa de langa noi. De indata ce am simtit pe buze gustul lichidului ciocolatiu, am privit in dreapta mea, lucru care aproape m-a facut sa scuip lichiorul din gura. Era Dante... si era langa mine, band acelasi lucru. Pulsul mi s-a accelerat, insa incercam sa par calm, si sa ma port de parca nu il cunosteam.. Nu stiam ca avea sa vina si el... de fapt, era o posibilitate ca el sa vina, si speram sa nu o faca dar se parea ca proverbul "De ce iti e frica, nu scapi" imi dadea peste nas.
M-a vazut, insa nu a schitat nimic si a plecat spre un grup de barbati. Am rasuflat usurat, vazand ca nu si-a dat seama cine eram, apoi am luat loc la masa unde s-a asezat si Takashi.
-Gratioasa ca un hipopotam pe gheata, a zis el, probabil privind felul in care m-am asezat... de fapt m-am trantit.
Am ridicat din umeri, apoi mi-am asezat piciorul drept peste cel stang, incercand sa iau pozitia unei femei, cu mainile puse una peste alta pe picior.
-Trebuie sa actionez, i-am soptit eu amicului meu. Dar cum sa incep...? l-am intrebat pe urma, fiind putin nesigur.
-Vi sa dansezi cu mine. In scurt timp eu te voi lasa si ma voi duce sa vorbesc la telefon. Libidinosii astia cum o sa te vada singur, vor veni ca mustele...
Imi placea planul lui. S-a ridicat primul, intinzandu-mi mana, iar eu mi-am pus palma in a sa, ridicandu-ma incet in picioare, urmandu-l pana in mijlocul salii. Un lucru bun a fost ca trebuia sa dansam pe vals, si am rasuflat usurat, deoarece era usor chiar si pentru mine. Geanta mi-am lasat-o pe masa, indreptata cu camera spre noi, astfel prinzand in vizor intreaga incapere. Aveam un microfon minuscul dupa ureche, putand sa inregistrez tot ceea ce auzeam. In scurt timp, cand incepeam sa intru in atmosfera, Takashi s-a indepartat de mine, scotandu-si telefonul din buzunar... tot ce mai trebuia sa fac era sa astept. Nu a durat mult, pana cand o mana puternica s-a asezat pe umarul meu, si am zambit multumit, cand am auzit vocea din spatele meu.
-Imi acordati acest dans, frumoasa domnisoara? a intrebat el, moment in care m-am intors si eram pe aproape sa fac infarct. Era Dante, cu un zambet discret pe buze, privindu-ma insistent.
"Mi-e rau! De ce tocmai el?!"
Am schitat si eu un zambet fortat, apoi m-am intors spre brunet, permitandu-i sa ma prinda de talie si sa ma traga mai aproape de el. Nu parea ca si-a dat seama cine eram, altfel cred ca m-ar fi dat de gol. Ne miscam amandoi lent pe ritmul melodiei, iar el nu ma scapa din ochi, lucru care parca imi facea tot sangele sa mi se adune in obraji.
-Baiatul ce tocmai a plecat era prietenul tau? a intrebat el, facandu-ma sa inghit in sec. Nu imi permiteam sa-i vobesc... si-ar fi dat seama, chiar daca i-as fi vorbit mai subtire. Am dat din cap in semn negativ.
-Amic? a intrebat pe urma, dupa care tot din cap i-am raspuns afirmativ. A zambit din nou, tragandu-ma lent mai aproape de el, continuand sa-mi vorbeasca: Si cum a putut sa lase o domnisoara asa frumoasa nesupravegheata?
"Ce tetralist!" I-as fi spus asta in fata, dar nu imi permiteam, asa ca am tacut, lasandu-mi privirea coborata. Ochii lui ma ardeau... stiam ca se uita la mine in felul acela... interesat.
"Ce porcarie! Chiar incep sa ma port ca o fata! Nu te mai uita asa la mine...!" Am inghitit in sec, apoi mi-am ridicat hotarat privirea. Degeaba! nu puteam sa il privesc in ochi! Ce dracului se intamplase cu mine?! Era un nenorocit cu niste ochi ce nu aveau nimic special! De fapt era un nenorocit care nu avea absolut nimic special!
Si-a apropiat buzele de urechea mea, ca si cum ar fi vrut sa-mi sopteasca ceva, insa a ramas asa, lasandu-ma sa-i simt respiratia pe gat... Un fior mi-a strabatut trupul si am inghitit in sec, apoi mi-am inchis ochii strans, incercand sa ma calmez.
"Cred ca ma simt asa din cauza ca imi e frica sa nu afle ca sunt eu deghizat in fata" mi-am spus in intimitatea gandurilor mele, incercand sa caut o explicatie pentru nelinistea mea.
Melodia era pe terminate... el si-a ridicat capul, arcuindu-si din nou buzele, aproape pacalindu-ma cu acel zambet fals al lui. Stiam ca el nu zambea... ci ranjea cu orice ocazie! Am inghitit din nou cu greu cand privirile noastre s-au intalnit si imediat dupa, fara sa realizez, chipul sau se apropia de al meu tot mai mult, pana cand buzele sale s-au unit cu ale mele. Am tresarit usor cand mi-am dat seama ce se intampla, insa nu m-am retras chiar daca simteam ca ceva nu era in regula... Corpul incepuse a-mi tremura. I-am simtit limba cautand-o pe a mea si i-am oferit ceea ce voia, lasandu-i buzele moi sa le mangaie e ale mele...
"In fond asta ar face o femeie... nu-i asa? Doar nu ma contrazice!" Mi-am spus eu, cand de fapt ma contraziceam singur. Probabil o femeie ar fi facut-o daca il cunostea de dinainte, asta daca era respectabila, si nu o curva de la orice colt!
-Iti multumesc pentru dans, a rostit acesta, dupa ce si-a indepartat chipul de la meu.
Am privit in stanga si in dreapta, nestiind ce sa fac... Nu intelegeam de ce i-am permis un asemenea lucru! Am plecat de langa el, luandu-mi geanta de pe masa, si mergand la baie... a fetelor, desigur. Mi-am privit in oglinda chipul complet inrosit, apoi mi-am smuls floarea aceea blestemata din par. Avem destui nervi incat sa-mi rup si rochia, dar am preferat sa dau cu pumnul in faianta baii.
-La dracu'! Vreau sa plec naibii de aici! nu ma mai intereseaza de bosorogii astia imputiti! Am strigat eu, desi eram singur in incapere. M-am intors sa plec, insa inainte sa fac un pas, pe usa baii si-a facut aparitia Dante, cu ranjetul lui caracteristic.
-S-a speriat pisicuta impiedicata? a intrebat el, adaugand pe urma: Iti sta bine in rochie.
-Nenorocitule! Stiai ca sunt eu?! Cum iti permiti sa ma saruti?! De fapt cum iti pemiti sa ma privesti?! Am intrebat eu, pe un ton rastit, fiind gata sa il pocnesc.
-Eu imi permit? Tu mi-ai permis, iti amintesti? puteai la fel de usor sa ma refuzi, dar nu ai facut-o, mi-a spus el calm, apropiindu-se de mine.
-Cum?! Ah... Tu... Tu stiai ca sunt eu! De ce ai facut-o?!
-Stii foarte bine ca daca n-ai fi vrut, nu ai fi facut-o, nu? de data asta nu te-am legat cu nimic, si ai facut-o de bunavoie.
-Taci din gura! Credeam ca tu nu stiai cine sunt! O fata te-ar fi sarutat la cum te porti cu ea, da? Toate porcariile alea pe care le spui si le faci "bla bla, domnisoara frumoasa, bla bla, nesupravegheata..." In plus...
El incepuse sa rada zgomotos inainte ca eu sa termin ce aveam de spus, si m-am enervat si mai tare, renuntand la orice idee, vrand doar sa plec.
-Mars din calea mea! Am inaintat repede, apucand de manerul usii, insa nu am putut iesi, deoarece m-a prins de incheietura, tragandu-ma inapoi, asezandu-se pe usa.
-Daca m-as fi purtat asa si cu tine, cand nu erai imbracat ca fata, ai fi acceptat? intreba acesta incruicsandu-si bratele, insa avand acelasi ranjet.
-Tampitule! Ti se pare ca... Scuza-ma o clipa, am spus eu, indeptandu-ma spre ghiuventa, unde incep sa ma spal pe fata pentru a-mi indeparta orice urma de machiaj, stergandu-ma apoi cu servetele, si revenind la discutie: Ti se pare ca seman cu o femeie? Ignora-mi hainele... Adica, in seara aia in care mi-ai facut... ce mi-ai facut pe biroul ala groaznic, ti se parea ca semanam cu o femeie?! Esti handicapat?!
-A fost inconfortabil, hm? intreba acesta, mentindu-si ranjetul.
-A fost un birou! esti nebun?! Las-o naibii de treaba... Macar fii bun si nu-mi mai aminti!
Inainte sa-mi dau seama, am fost luat pe sus, pus pe spatele lui Dante, si carat afara din local.
-Stai linistit, ti-l aduc inapoi, a spus brunetul, de indata ce l-a observat pe Takashi care ne privea cu ochii cat cepele. M-a bagat in limuzina lui neagra, care pornise de indata ce acesta a dat ordin soferului.
-Ce mama dracului crezi ca faci?! am strigat eu, de indata ce m-am vazut in masina.
-Spuneai ca a fost inconfortabil pe birou. Ce zici de un pat moale?
---MY YAOI BLOG-- *click*
![[Imagine: _Gay_Rights__by_Minty_Hippo.png]](http://i219.photobucket.com/albums/cc127/Yzabella_93/Banners/_Gay_Rights__by_Minty_Hippo.png)
![[Imagine: Not_a_choice___stamp_by_ethereal_cr.gif]](http://i219.photobucket.com/albums/cc127/Yzabella_93/fetze/Not_a_choice___stamp_by_ethereal_cr.gif)
Why is it that, as a culture we are more comfortable with seeing two men holding guns than holding hands? [Ernest Gaines]