Colectivul

[History]

În clasele a 5-a şi a 6-a eram un colectiv "pârâcios". Cum chiulea vreunul sau spărgea câte ceva prin clasă se găsea cae un deştept, de multe ori şi eu, care să ţipe "Doamna dirigintaaaaaa~ Cutarescu a rupt catedra" or w/e. Într-a 7-a ne-am mai domolit, înafară de 2 fete care încă au microbul în sânge. Anul trecut ( a 7-a ) eram cei mai gălăgioşi din şcoală, luam note mici doar pentru că făceam gălăgie, aveam puncte scăzute la purtare şi toate cele. Eram 'vedetele' şcolii, orice profesor, la fiecare oră pe care o avea, la orice clasă, ne menţiona, ne făcea de râs mai bine zis. Anul ăsta, în clasa a 8-a, de când avem şef al clasei şi vice ne-am potolit şi noi. La începutul anului când făceam gălăgie, fiecare profesor ne compara cu cealaltă clasă de a 8-a. Era aiurea. Orice făcea cineva se găsea câte un profesor să zică "Luaţi exemplu de la a 8-a B. La ei în clasă nici musca nu se aude. Nu se înjură, nu se bat în ore cum faceţi voi, voi parcă aţi fi veniţi din junglă." Ah, şi profa de română de făcea animale, proşti, caricaturi şi alte complimente, în special renumitele ei 'expresii' "Fetiţo, dacă-ţi trag una te duci la mă-ta învârtindu-te" sau 'Bă, voi consumaţi oxigenul de pomană. Duceţi-vă taică cu vaca pe câmp sau după hăndrălăi, că acolo nu vă trebuie carte" 'Tu ce stai Cutarescu aşa ofilit? Te gândeşti la nemurirea sufletului?" De când ne-am "schimbat" luăm şi noi note mai mari, profesorii ne dau câteva puncte în plus dacă văd că facem linişte and so on.
Şi, în ultimul an de generală am devenit mai uniţi, mai colegi. În clasele anterioare nu ne ajutam la teste, din contră, cum prindeam pe unu' că virgulă copiază îl pâram. Dar pârât din ăla ca la grădiniţă, silabisit şi toate cele "Doaaaamnaaaaa diiiriiiigiiiintaaaaa~"etc. Acum suntem mutaţi fată-băiat şi stau în penultima bancă de pe rândul din mijloc. Mă camuflez perfect. La toate testele rezolv cu colegul de bancă şi colega/colegul din spate.
Oricum ideea e că suntem mai uniţi acum, de exemplu la engleză/franceză/chimie/fizică atunci când avem temă şi nu ne-o scriem ( adică mai mereu ) ajunge doar să zică unu' "Bă, n-am avut nimic de scris la engleză, capis?"
În clasele mici eram sălbatici, nu prea vorbeam între noi, ne certam mereu şamd. Acum parcă ne înţelegem mai bine, probabil realizează şi ei că e ultimul an când se mai văd între ei.
Cu excepţia unor specimene venite din jungla urbană, e destul de bine în colectivul meu.