05-07-2010, 05:31 PM
-Nu ma deranjezi... Sunt de acord. Dar despre ce crezi ca am putea vorbi noi?
Stiam ca era indiferenta,stiam ca totusi o deranja discutand asta cu mine...stia ca ma simt coplesita intotdeauna cand aduc vorba despre trecut.Am luat scaunul de la biroul ei si m-am asezat in fata ei,dand dovata tot de durita si indiferenta.Imi pusese acea intrebare destul de isioata,despre ce puteam noi vorbi?! ...despre trecut nu? Din ziua aceea nu am mai continuat s-o caut sau sa mai vorbesc cu ea,iar de atunci sunt ani de zile.Iar daca ar fi trebuit s-o privesc din nou in ochi acum,nu mi-ar parea rau,pentru ca stiam ca ea nu simte nici un fel de compasiune pentru mine.Mi-am indreptat si eu capul spre fereastra si am soptit lin "Imi pare rau.".Imi parea rau pentru ca am lasat'o cu bunicul acolo,imi parea rau ca nu am fost cu ea de cand parintii nostri au pierit,imi parea rau ca i'am spus vorbele acelea acum cativa ani cand stateam impreuna in camera..i'am spus ca voi fi mereu alaturi de ea,si nu o voi lasa singura,iar acum imi pare rau ca traiesc.Cand ma gandeam la toate acestea privind pe geam,o lacrima sarata si usoara se prelinse pe obrazul meu rozaliu,lasand urme de suferinte.
-Regret ca traiesc acum,regret ca nu am fost cu tin atunci cand trebuia,stiam ca poate aveai nevoie de mine,dar am lasat ura sa ma controleze,ma gandeam doar la "Himera",la domonul pe care il aveam in mine.Imi era teama de el,imi era teama sa nu-ti fac rau,asa ca am fugit lasandu'te acolo....
ooc:Reva :] sau cine doreste...^^
Stiam ca era indiferenta,stiam ca totusi o deranja discutand asta cu mine...stia ca ma simt coplesita intotdeauna cand aduc vorba despre trecut.Am luat scaunul de la biroul ei si m-am asezat in fata ei,dand dovata tot de durita si indiferenta.Imi pusese acea intrebare destul de isioata,despre ce puteam noi vorbi?! ...despre trecut nu? Din ziua aceea nu am mai continuat s-o caut sau sa mai vorbesc cu ea,iar de atunci sunt ani de zile.Iar daca ar fi trebuit s-o privesc din nou in ochi acum,nu mi-ar parea rau,pentru ca stiam ca ea nu simte nici un fel de compasiune pentru mine.Mi-am indreptat si eu capul spre fereastra si am soptit lin "Imi pare rau.".Imi parea rau pentru ca am lasat'o cu bunicul acolo,imi parea rau ca nu am fost cu ea de cand parintii nostri au pierit,imi parea rau ca i'am spus vorbele acelea acum cativa ani cand stateam impreuna in camera..i'am spus ca voi fi mereu alaturi de ea,si nu o voi lasa singura,iar acum imi pare rau ca traiesc.Cand ma gandeam la toate acestea privind pe geam,o lacrima sarata si usoara se prelinse pe obrazul meu rozaliu,lasand urme de suferinte.
-Regret ca traiesc acum,regret ca nu am fost cu tin atunci cand trebuia,stiam ca poate aveai nevoie de mine,dar am lasat ura sa ma controleze,ma gandeam doar la "Himera",la domonul pe care il aveam in mine.Imi era teama de el,imi era teama sa nu-ti fac rau,asa ca am fugit lasandu'te acolo....
ooc:Reva :] sau cine doreste...^^
[center]![[Imagine: 517p75.jpg]](http://i41.tinypic.com/517p75.jpg)
When I Get Home.[/center]
When I Get Home.[/center]