[Terminat] More than brotherly love [yaoi]

[Lithium-Angel]

5.
Learning about the people around us...

Roscatul il privea cu atentie pe brunet si il analiza din cap pana in picioare. Hainele lui erau mult prea curate si aranjate , de parca cineva le-a spalat si calcat, mirosea a parfum, parul lui era total ravasit si pe gatul lui se puteau observa cateva urme de saruturi. Mergea un pic problematic si buza ii era sparta.
Se ridica cu grija pentru a nu il trezi pe Kaoru dupa care se apropie de Kaname si il mirosi putin.
- De patru ani incoace, e prima oara cand faci asta.Prima oara cand lipsesti de la scoala, cand vii acasa la ora asta sau cand arati in halul asta, ii spuse roscatul incet insa in acelasi timp pe un ton serios pentru a ii arata ca nu gaseste situatia amuzanta si ca doreste sa nu o mai vada repetata.
- Eh..nu toti suntem cu adevarat asa cum vrem sa parem, replica brunetul pentru prima oara pe un ton plin de superioritate si ironie.
Kaoru se trezi si se freca la ochi dupa care se apropie de cei doi pentru a il vedea pe Kaname daca e bine.
- Kana-chan!! Esti bine?? Se sperie satenul incepand sa il verifice din cap pana in picioare. Cand ii vazu buza si urmele de pe gat ramase impietrit nestiind ce sa zica.
- Sunt bine. Nu te ingrijora pentru mine. Ar trebui sa il cauti si pe el sa vezi daca nu are cumva niste urme pe gat.
Kaoru il privi pe Ren fara sa inteleaga la ce se referea brunetul si apoi sa dadu cativa pasi inapoi. Roscatul se incruntase si se uita urat la baiat , era enervat si furios in acelasi timp.
- Mereu mi s-a parut ciudat ca nu vorbesti despre trecutul tau sau relatia ta cu Kaoru. Cand te intreaba lumea ceva raspunzi pe jumatate si mereu ascunzi cate ceva. Probabil asa e si relatia ta ...iubirea ta pentru Kaoru. Il iubesti si esti sincer cu el doar pe jumatate...
Kaname rosti toate aceste cuvinte cu o voce plina de ironie si dezgust si primi ca rasplata o palma peste ochi. Era la fel de puternica ca cea pe care i-o daduse Yoh dar il durea mult mai tare. Il respecta si il iubea pe Ren si din cauza asta suferea gandindu-se la tradarea lui.
Dupa ce ii plezni una peste ochi, roscatul urca scarile si tranti cu putere usa de la camera transformata in biroul sau.
Brunetul tacuse complet si nici macar nu indraznea sa il priveasca pe Kaoru. In cele din urma satenul il intreba pe Kaname la ce se referea si primi explicatia.
- L-am vazut..in gara intr-o cafenea. Era cu un barbat cu parul cafeniu care arata a femeie. S-a asezat in bratele lui exact cum faci si tu dupa care a dat sa il sarute. Iar Ren i-a pus mainile pe mijloc si ii zambea.
- Era slabut si avea un comportament cam delasator?
- Mda... dar Ren nu...
- Kana-chan.... ofta satenul realizand despre cine vorbea brunetul.
Trebuia sa fie vorba despre Endou, barbatul cu care Ren se imprietenise in inchisoare pentru ca numai el se putea comporta in halul acela fara sa ii pese de consecinte.
- Tata..?
- Ren si eu...am trecut prin multe. Cand ne-am cunoscut prima oara el lucra intr-un mediu..mai ciudat. Mama mea iesea cu tatal lui si fara sa vrem ne-am indragostit. Din cauza slujbei sale a ajuns in spital si apoi a disparut un an. Mama il rugase sa ma paraseasca pentru binele meu. Cand ne-am revazut in facultate, m-a ignorat si m-a tratat ca pe un nimic facandu-se si pe sine sa sufere. Cineva il dorea pe el si m-a ranit pe mine ingrozitor...Kana-chan...am fost violat si am crezut ca am luat Sida. I-am spus ca am Sida si nici macar nu s-a gandit de doua ori inainte de a se culca cu mine fara sa se protejeze macar. Mi-a dovedit ca ma iubeste. Cand a aflat de cine a fost vinovat de ceea ce am patit, din greseala, acel barbat a murit si ea l-a acuzat pe Ren de omor. Atunci eu il respingeam, credeam ca el pusese tipii aia sa imi faca acel lucru, si din cauza asta s-a declarat vinovat. A stat doua luni in inchisoare si acolo l-a cunoscut pe cel care l-ai vazut tu. Kana-chan... dupa cate a trecut prin ..numai pentru mine si iubirea lui pentru mine, nu ma voi indoii niciodata de el. Nu ar strica iubirea noastra pentru nimeni altcineva.
Kaoru incepuse sa planga amintindu-si de toate prin care trecusera. De bataia primita de la Nari, de disparitia lui, pumnii primiti si cuvintele grele, de viol si inchisoare..de absolut tot. Era poate penibil ca un barbat de 25 de ani sa planga exact ca un copil mic insa asa simtea.
Kaname plangea si el , se simtea ingrozitor pentru ca se indoise de Ren..dar il vazuse...
- Dar, tata...l-a lasat sa..
- Asa e Endou. E...ca o femeie usoara. Probabil incerca sa ii explice pe un ton calm fara sa cauzeze discutii ca nu e bine.
- Tata...incepu sa planga din nou Kaname cazand in genunchi.
- Ren a trecut prin multe, Kana-chan. Nu a fost frumos din partea ta, ii spuse satenul pe un ton dulceag lipsit de resentimente. Totusi nu era vina brunetului , spusese doar ceea ce vazuse si nu avea de unde sa stie adevarul. Ren nu vorbea niciodata despre el si din cauza asta a tras concluzia total gresita. Acum se simtea prost pentru ceea ce gandise si trebuia sa isi ceara scuze.
Se duse mai intai la el in camera si se spala dupa care se imbraca cu niste haine curate si urca scarile pentru a vorbi cu Ren. Deschise usa de la biroul roscatului insa nu il vazu acolo. Usa ce ducea spre balcon era intredeschisa asa ca presupuse ca se afla acolo. Isi arunca privirea pe birou si observa un sertar semideschis si il deschise de tot. Inauntru erau diverse poze si desene cu el si Kaoru , facute toate de mana.
Se inrosi putin cand intoarse un desen cu sine si vazu scris: