[Terminat] More than brotherly love [yaoi]

[Lithium-Angel]

i promised..and i shall keep my promised
mada-chan..u really are impatient... si eu astept continuarea ficului tau
i swear.
Aly-sama... told ya...du-te la teza...ca o sa regreti..nu conteaza ficul.
adyna_45 sper ca mi-am corectat greselile.


2. pai Ai si Ryo erau prietenii buni ai lui Fujimori. Probabil Kaoru nu dorea asa piarda prietenia lor din cauza conflictelor intre el si roscat.
1. nu pot sa raspund la ea. later on in fic


3.
A doua zi , dis de dimineata , Kaoru se indrepta spre biblioteca de unde dorea sa imprumute o carte. El si Teru erau in aceeasi grupa deci puteau imparti multe din cartile si notitele ce le luau la ore. Era fericit ca reusise sa isi faca rapid prieteni noi dar in acelasi timp regreta inceputul anost pe care il avuse cu roscatul.
Tocmai cand se gandea la el il vazu sprijinit de pervazul uneia dintre ferestre, cu picioarele intinse, talpa sprijinita de perete si mana dreapta in poala. Citea cu mare atentie din cartea de arhitectura pe care dorise si Kaoru sa o imprumute. Daca statea si se gandea bine era scuza perfecta pentru a vorbi cu el si a isi cere scuze.
- Uhm... Fujimori-kun....
Incerca Kaoru sa intre in discutie cu el dar roscatul il ignora complet si continua sa citeasca din carte fara a ridica ochii din ea si nici macar a se misca.
- Fujimori-kun.. insista satenul aplecandu-se usor spre chipul lui. Luat prin surprindere ,cand roscatul a intors capul , s-a speriat si aproape s-a debalansat , gata sa cada din picioare.
Privirea roscatului era plina de furie dar in acelasi timp avea ceva ce il calma pe Kaoru si il facea sa se simta in siguranta. Chiar daca ochiul albastru il privea cu multa curiozitate si stralucea puternic, cel negru il privea patrunzator de parca ii citea sufletul. Asta nu patise cu Xe, desi trebuia sa recunoasca ca nici nu prea avuse timp sa ajunga sa ii cunoasca toate secretele trupului.
Era ceva misterios la roscat, ceva ce il facea pe Kaoru sa isi piarda temperamental dar in acelasi timp sa isi simta intreg corpul mai fragil si mai usor de modelat. Brusc, senzatia de tradare se ivi in inima baiatului si inrosi , regretand ca se gandise la roscat in acel fel, doar nu era Xe.
- Ai pierdut ceva si vrei sa iti dau un sut in fund ca sa te te impulsionez in cautarea lui? Intreba retoric roscatul facandu-l pe Kaoru sa se bosumfle putin. Tot ceea ce incerca el era sa se intelegea cu el si sa fie prieteni ,daca nu puteau fi iubiti.
- De fapt..doream sa imi cer scuze pentru ieri.
- Bine.
- Seamana mult cu tine si din cauza asta..
- Presupun ca acum e momentul in care te intreb cum seamana cu mine..in ce privinta..ei bine? Intreba suparat Fujimori lasandu-si cartea pe pervarz, indreptandu-se spre masa la care avea alte carti imprastiate si un pahat de suc de struguri.
- Pai...are parul brunet si ochii negrii spre albastru..e inalt ca tine si foarte bine facut..vreau sa zic..e frumos..si ..adica e...
Roscatul il urmarea usor ironic si mai si schita din cand in cand un semn aprobator batjocoritor. Era plictisit de conversatia ce o avea sau cel putin asta era impresia care o lasa.
- Da..si vad asemanarea. Negru mai nou e rosu... si desi am un ochi negru... nu il am si pe celalalt. Cat despre inaltime si frumusete..de acord...dar sunt multi asa pe lume.
Presupun ca ii stii si marimea la boxeri. Ii oferi drept replica niste cuvinte ironice si pline de sarcasm , spuse pe un ton aspru si foarte plictisit.
- 34! Raspunse satenul facandu-l pe roscat sa se inece cu propria lui bautura si sa isi murdareasca de suc atat hainele cat si cartile de pe masa. Privirea incruntata si plina de uimire a roscatului ar fi valorat milioane daca le-ar fi vazut Kaoru dar Fujimori a avut grija sa nu se intample asta.
- Esti ciudat, amice. Pleaca de langa mine.
- Huh..de ce ciudat?
- Cine dracu stie numarul de la lenjeria intima a unui alt baiat? Stai..am inteles. Tu de fapt te dai la mine. Dispari , ciudatule.
Ii spuse pe un ton jignitor , in timp ce isi curata caietele si caietele de pe masa cu un servetel gasit prin apropiere. Kaoru ramase nemiscat langa masa lui. Nu dorea sa se ajunga la asta desi stia ca intr-o oarecare masura roscatul avea dreptate. Inca de cand l-a vazut a simtit o nevoie arzatoare de a se apropia de el si mai stia ca pentru mult sa fii gay e un tabu. Probabil Fujimori avea dreptate sa il trateze asa.
- Bine..recunosc. sunt putin ciudat. Dar vreau sa fim prieteni si..
Roscatul lovi cu pumnul in masa rasturnand din nou sucul pe toata suprafata. Era furios la culme si lui Kaoru i se facu putin frica.
- Stii cat am lucrat la proiectul asta? Pentru ca un ciudat sa vina si sa imi spuna ca ii cunoaste numarul la lenjeria intima a unui tip pe care nici dracu nu il cunoaste pe aici si sa imi distruga munca de o luna si ceva. Prieten? Cu tine? Niciodata!
Tipa roscatul impingandu-l pe saten din calea lui facandu-l sa cada la pamant. Isi stranse toate cartile si caietele si iesi din sala intr-o fuga lasandu-l pe saten trist si neconsolat cu idea de a se fi impacat cu el.
- Chiar atat de tare iti place sa stai pe jos? Aparu in spatele lui Teru si il ajuta sa se ridice.
- E mereu asa de ..rautacios?
- Nu.
- Aha..
Cei doi s-au asezat la o masa si au inceput sa vorbeasca despre cursuri si despre ceilalti din facultate. Sprijinit de tocul usii , se afla celalalt blond impreuna cu doi din gasca lui, si ii privea pe cei doi cu foarte mare interes si nu tocmai pentru scopuri nobile. Zambetul siret de pe buzele lui indica o intentie rea iar ceea ce se petrecea in mintea lui era prea complicat sa fie pus pe hartie.
- Ati vazut, nu? Tipul cel nou reuseste sa il calce pe nervi pe baiatul bun. Nici macar eu nu am reusit sa il enervez in halul asta..si pustiul..trebuie doar sa se apropie de el.
- Da..e ciudat.. crezi ca cei doi au ceva?
- Hm... de avut ..are pustiul asta cu el. Insa Fujimori il ignora. Totusi... asta imi poate fi de folos in a il distruge pe roscat.
- Da..si asa Alice-chan va fi a ta.
Cei trei puneau la cale un plan ce trebuia sa il enerveze pe Fujimori atat de tare incat sa se ia la bataie cu Thou si sa fie dat afara din universitate. Naivul si necunoscatorul Kaoru zambea si se distra cu noul lui prieten, Teru, si n-avea nici cea mai mica idee ce se petrece pe la spatele lui.

- Ah...Ryo... zambi Kaoru vazandu-l pe brunet intrand in sala. Teru se ridica imediat de pe scaun si se inrosi tot la fata.
- Kaoru-kun, Teru-chan.. glumi Ryo asezandu-se langa ei , punandu-si cartile sale pe masa , indreptandu-si atentia spre blondinul ce statea nemiscat in picioare.
- Ryo..e adevarat ce aud? Universitatea asta are un club de arhitectura ce anual se ocupa de constructia unei cladiri , propuse de stat?
- Da.. in fiecare an cei mai bun studenti sunt lasati sa isi alega un proiect din cele propuse de stat si , impreuna, sa construiasca cladirea dupa propriile lor schite. Cum de ai auzit de asta?
- Pai Teru mi-a spus.
Imediat dupa ce a spus asta satenul a primit un cot in mana din partea celui de langa el. Blondul era suficient de rusinat si se simtea mult prea jenat ca sa se mai faca inca o data de rusine.
- Adevarat? Ma bucur sa aud ca lumea se intereseaza de acest proiect. Pentru noi e important sa stim ca suntem sustinuti.
Ryo zambea de fiecare data aratandu-si toti dintii dar de asemenea parea mult mai fericit atunci cand i se pomenea ceva legat de Himeji sau de arhitectura. Kaoru ar fi dorit sa il intrebe ceva despre Fujimori iar Teru si-ar fi dorit sa poate sa il priveasca pe brunet timp de o viata intreaga fara sa il intrerupa nimeni.
Teru Himeji il cunoscuse pe Ryo in primul an de universitate si ceva il captivase la el desi nu isi putea explica ce. Parul lui brunet aducea usor a violet iar ochii lui negrii erau unii dintre cei mai patrunzatori pe care ii vazuse vreodata. In timp a descoperit ca brunetul e gentil si amabil cu toti din jurul lui, ca nu poarta niciodata ranchiura si ca este chiar priceput la arhitectura.
Felul in care trata Ryo oamenii era ceea ce il facea pe Teru sa se simta incomod si rusinat in preajma lui, desi nu dorea sa recunoasca se indragostise de el.
- Si cine mai lucreaza la proiect?
- Pai..eu ..Ren , Kaito si Mako...iar supraveghetorul este Tengo-sensei.
- Tengo-sensei?
- Da... el e supraveghetorul pentru ca detine catedra de arhitectura. Plus ca este si meditatorul personal al lui Ren.
Pe Kaoru il rodea pe suflet sa afle asta desi nu intelegea de ce. Simtise aceeasi gelozie cand il vazu pe Xe sarutandu-se cu Jiro-san. Acelasi sentiment l-a avut si cand l-a vazut saruntadu-se cu unii dintre prietenii sai in timpul jocului acela la care nu a participat in cele din urma.
In mintea lui era o adevarata furtuna. Baiatul acela, roscatul, nu era persoana pe care el o iubea atat de mult. Nu era Mizawa Ren Aka Xe , acest baiat nu il cunoastea deloc si din cauza imprudentei sale nici nu dorea sa devina prietenul lui.
Erau totusi atat de asemanatori. Pasiunea pentru arhitectura o impartaseau amandoi, si tot amandoi erau inalti si frumosi , aveau ceva misterios in privirea lor si taia respiratia oricui se uita la ei.
De ce se simtea asa? Oare anul petrecut in absenta lui Xe reusise sa il stearga complet din mintea lui si acum inima lui era libera sa iubeasca pe altcineva?
Sufletul lui era ingreunat si se simtea pierdut intr-o confuzie mult mai adanca decat orice cunoscut pentru el pana atunci.