04-01-2008, 02:15 AM
Capitolul I -Renastere
Luna pazea nestingherita cerul,ce rasufla obosit.O intreaga noapte a trebuit sa sustina cu somnul ce aproape ca se pierdea prin ochii ce murmurau tacere,iubire si tristete ,ochii ce priveau minutios in jur.Doar vantul indraznea a murmura ceva,iar din cer cadeau usor fire plapande de gheata nerabdatoare de a se incalzi.Bietele de ele...intr-o clipa-si pierd toata suflarea,pe obrajii ei fierbinti.
O alta iarna , un alt fulg si inca unul...o alta lacrima ce se scurgea usor.Nimeni nu o vedea,nimeni nu-i auzea durerea ingerului ce striga din interiorul lui,cerand ajutorul.
Dar intr-o clipa o torta aducea o lumina argintie,era o lumina noua.Auriul disparuse,transformat de inconstienta ingerului zapezii ,iar acum parea atat de plapand.
Dar lacrimile s-au uscat,cerul s-a luminat,durerea nu se mai vedea pe chipul distrus de dorinta lacoma,si-a dorit si el o viata simpla.Dar cum sa faca ?Cum sa poata fi si el iubit ?Chiar si cu pretul aripilor lui argintii;le-ar da pentru a nu mai fi singur,intr-o lumina pura dar vaga;o lumina care-l implora sa ramana, dar ingerul a gresit,si a coborat pe Pamant
In acea seara...de aceea cerul inca mai plange,dar inima lui a inghetat.Cum sa-si arate el durerea si in acelasi timp binecuvantarea fata de Pamantul, care a reusit sa convinga un inger.
Acum,atmosfera linistitoare de basm se rezuma doar la lacrimile transformate in fulgii ce manjeau Pamantul cu durere.Se stia ce urmeaza...dar se dorea pastrat secretul.
De pe cerul ocrotitor coboara cu o viteza imaginara o pereche de ochi ce surprinde frumusetea renasterii.
Ochii inca erau vineti de la atat de mult plans;avea buzele de un rosu aprins si obrajii rumeni.De la inceptul vietii lui pe Pamant ,se remarca cu un comportament necunoscut pana atunci.Doar cand il priveau parca revedeai durerea si teama de intunericul demonic,pe care-l suportase odata cu ajungerea lui pe Pamant.Fata de alti copii,nu l-a vazut nimeni zambind.I-au spus Kami...considerand-o pe fata ca o zeita ce a adus pace si liniste in familia celor doi.
Crestea frumos...deja se obisnuise cu noua ei viata si cunoastea in fiecare zi fenomene noi,pe care doar ea le simtea,le auzea,le vedea.Ii parea rau ca nu se putea face inteleasa.
Chiar si dupa 4 ani micutul inger cazut din ceruri nu vorbea cu nimeni,plange foarte des uneori era vazuta de parinti gangurind singur dar cand ii simtea ,ea ii privea ca pe o amenintare.Parinti au luat legatura cu niste medici specialisti dar nimeni nu stia ce se petrece.
Doar ea...ea simtea in fiecare noapte frig; nu vedea lumea precum ceilalti,avea diferite viziuni...era un cineva,iar acela, o privire inspaimantator...zacea pe jos in camera ei si o privea.Fata tipa ,si nici macar ea nu-si putea imagina ce se petrece.
Asta pana intr-o zi,dar nu una oarecare ...era ziua in care Kami implinea sase ani.
In acea seara ...pe cand aceasta o cauta pe mama sa,aude un zgomot puternic.Alearga spre bucatarie unde erau parintii ei.Intr-o parte a camerei era un gol imens,stia ca numai ea il vede,dar mama ei se apropia usor de acel gol...ceva ,sau cineva o controla.Ochii ii erau negri si avea fata alba de parca-si vedea in fata chiar moartea.Ingerul stia...oamenii nu sunt facuti pentru a putea vedea adevarul,simtea ca are o oarecare vina.Mama murea in ochii ei si ea nu putea face nimic;dar a realizat....nu era vina ei cerul o vroia la el,in schimb i-a dat voce, a putut grai pentru prima data..."Te rog!Nu o lua de langa mine!"
Atunci ochii i s-au limpezit,cosmarul s-a sfarsit si mama a luat-o in brate pe Kami care zambea si plangea in acelasi timp.
To be continued ...
Sper ca v-a placut.Nu stiu cat de inspirata am fost si sper ca nu v-am plictisit...si astept pareri
Luna pazea nestingherita cerul,ce rasufla obosit.O intreaga noapte a trebuit sa sustina cu somnul ce aproape ca se pierdea prin ochii ce murmurau tacere,iubire si tristete ,ochii ce priveau minutios in jur.Doar vantul indraznea a murmura ceva,iar din cer cadeau usor fire plapande de gheata nerabdatoare de a se incalzi.Bietele de ele...intr-o clipa-si pierd toata suflarea,pe obrajii ei fierbinti.
O alta iarna , un alt fulg si inca unul...o alta lacrima ce se scurgea usor.Nimeni nu o vedea,nimeni nu-i auzea durerea ingerului ce striga din interiorul lui,cerand ajutorul.
Dar intr-o clipa o torta aducea o lumina argintie,era o lumina noua.Auriul disparuse,transformat de inconstienta ingerului zapezii ,iar acum parea atat de plapand.
Dar lacrimile s-au uscat,cerul s-a luminat,durerea nu se mai vedea pe chipul distrus de dorinta lacoma,si-a dorit si el o viata simpla.Dar cum sa faca ?Cum sa poata fi si el iubit ?Chiar si cu pretul aripilor lui argintii;le-ar da pentru a nu mai fi singur,intr-o lumina pura dar vaga;o lumina care-l implora sa ramana, dar ingerul a gresit,si a coborat pe Pamant
In acea seara...de aceea cerul inca mai plange,dar inima lui a inghetat.Cum sa-si arate el durerea si in acelasi timp binecuvantarea fata de Pamantul, care a reusit sa convinga un inger.
Acum,atmosfera linistitoare de basm se rezuma doar la lacrimile transformate in fulgii ce manjeau Pamantul cu durere.Se stia ce urmeaza...dar se dorea pastrat secretul.
De pe cerul ocrotitor coboara cu o viteza imaginara o pereche de ochi ce surprinde frumusetea renasterii.
Ochii inca erau vineti de la atat de mult plans;avea buzele de un rosu aprins si obrajii rumeni.De la inceptul vietii lui pe Pamant ,se remarca cu un comportament necunoscut pana atunci.Doar cand il priveau parca revedeai durerea si teama de intunericul demonic,pe care-l suportase odata cu ajungerea lui pe Pamant.Fata de alti copii,nu l-a vazut nimeni zambind.I-au spus Kami...considerand-o pe fata ca o zeita ce a adus pace si liniste in familia celor doi.
Crestea frumos...deja se obisnuise cu noua ei viata si cunoastea in fiecare zi fenomene noi,pe care doar ea le simtea,le auzea,le vedea.Ii parea rau ca nu se putea face inteleasa.
Chiar si dupa 4 ani micutul inger cazut din ceruri nu vorbea cu nimeni,plange foarte des uneori era vazuta de parinti gangurind singur dar cand ii simtea ,ea ii privea ca pe o amenintare.Parinti au luat legatura cu niste medici specialisti dar nimeni nu stia ce se petrece.
Doar ea...ea simtea in fiecare noapte frig; nu vedea lumea precum ceilalti,avea diferite viziuni...era un cineva,iar acela, o privire inspaimantator...zacea pe jos in camera ei si o privea.Fata tipa ,si nici macar ea nu-si putea imagina ce se petrece.
Asta pana intr-o zi,dar nu una oarecare ...era ziua in care Kami implinea sase ani.
In acea seara ...pe cand aceasta o cauta pe mama sa,aude un zgomot puternic.Alearga spre bucatarie unde erau parintii ei.Intr-o parte a camerei era un gol imens,stia ca numai ea il vede,dar mama ei se apropia usor de acel gol...ceva ,sau cineva o controla.Ochii ii erau negri si avea fata alba de parca-si vedea in fata chiar moartea.Ingerul stia...oamenii nu sunt facuti pentru a putea vedea adevarul,simtea ca are o oarecare vina.Mama murea in ochii ei si ea nu putea face nimic;dar a realizat....nu era vina ei cerul o vroia la el,in schimb i-a dat voce, a putut grai pentru prima data..."Te rog!Nu o lua de langa mine!"
Atunci ochii i s-au limpezit,cosmarul s-a sfarsit si mama a luat-o in brate pe Kami care zambea si plangea in acelasi timp.
To be continued ...
Sper ca v-a placut.Nu stiu cat de inspirata am fost si sper ca nu v-am plictisit...si astept pareri