28-07-2009, 11:13 PM
Hey! Acesta este primul meu fic si sper sa fie cat de cat reusit. Un singur lucru imi doresc mult: sa fiu criticata cat mai dur cu putinta fiindca chiar vreau sa devin mai buna in acest domeniu. Aici este primul capitol si sper sa va placa:-)
Dragoste inselatoare
Capitolul 1: Cel mai idiot moment…
Ma uit pe geam, plictisita de ceea ce vedeam mereu si mereu. Acelasi peisaj banal se desfasura in fata ochilor mei aratandu-mi inca o data strada, masinile, si trecatorii. Totul era la fel ,neschimbat cum fusese acum o ora, ieri sau saptamana trecuta. Eu o simpla adolescenta in varsta de 15 ani in primul an de liceu, pe nume Rosalie Swan ma declaram extrem de plictisita de viata mea si de tot ceea ce se intampla in jurul meu, lucru care mi se parea extraordinar de patetic. Toti cei din jurul meu isi gaseau ocupatie, numai eu stateam lipita de monitorul calculatorului incercand din rasputeri sa imi gasesc ceva de facut. Nu ma plangeam de lipsa de ocupatie dar se putea citi pe fata mea cat de plictisita eram. Tata imi spunea mereu ca un copil inteligent nu se plictiseste niciodata, oamenii destepti mereu isi gasesc ceva de facut. Adevarul era ca eram inteligenta si invatam bine, dovada cea mai clara era carnetul meu de note care era plin de noua si zece. Eram buna si la sport, si aveam sii prieteni foarte apropiati. Prima pe lista prietenilor mei era Silvy, cea mai buna prietena a mea care mi`a fost colega inca din clasa a cincea.
O alta zi banala, cum mi se pareau toate in ultimul timp si-a facut aparitia. Soarele ma trezise in acea dimineata parca emanand un val de fericire care pe mine reusea sa ma enerveze la culme. De voie de nevoie, m-am ridicat din pat si m-am indreptat spre baie sa imi fac toaleta de dimineata. Cu partea aceea din zi am terminat rapid si m-am dus sa ma imbrac. Mi-am luat uniforma pe mine si am cautat peria sa imi aranjez parul. In timp ce imi strecuram peria printre firele incalcite, imi admiram uniforma in oglinda. Era o uniforma chiar draguta, pe gustul meu. Fusta era scurta si rosie, lucru care ma incanta enorm dat fiind faptul ca rosu era culoare mea preferata, iar camasa alba si stramta mi se mula frumos peste sani. M-am decis sa imi leg parul in doua codite. Dupa ce l-am legat strans si l-am netezit sa arata cat mai bine mi-am pus pe fiecare coada cate o fontita ca sa apartina stilului mei caracteristic. Coditele lungi si brunete imi atarnau pe umeri in timp ce eu incercam sa gasesc un fard discret si rezistent pentru ora de sport ce va urma. M-am decis asupra unui gloss foatre dragut si putin rimel ca sa imi puna in valoare ochii. Nu vreau sa ma laud dar aveam ochii frumosi. Caprui si mari aratau foarte bine pe pielea mea deschisa la culoare, cu o tenta slaba, rozalie in obraji. Eram gata, imi pusesem cartile de aseara ca sa nu intarzii la scoala. Pentru un elev in mijlocului anului scolar eram foarte nerabdatoare sa ajung la scoala. Nu aveam cine stie ce motive, doar ca speram sa mai scap putin de plictiseala si ma rugam sa se intample ceva care sa ma scoata din acea monotonie. In timp ce eu ma pregateam sa ies pe usa, celularul a inceput sa sune. L-am scos din buzunar sa vad cine ma deranjeaza inca de la ora asta. Ma uit la telefon si abia dupa ce vad clopotelul de pe ecranul luminos imi dau seama ca aceea era alarma mea desteptatoare si era numai ora sapte dimineata. Nu imi pasa cat de devreme era si nu imi pasa nici faptul ca s-ar putea sa imi trezesc parinti dar eu am coborat scarile, cat de incet puteam pentru a ajunge in bucatarie. Nu imi era exagerat de foame sau sete, dar camera mea imi aducea aminte de plictiseala oribila ce domina in acel loc.
M-am asezat pe scaun si mi-am turnat lapte si cereale intr-un castron. In timp ce mancam i-am auzit pe parintii mei trezindu-se si ei. Am terminat de mancat rapid, am spalat vasele si m-am indreptat spre usa. M-am oprit pe rag si am dat de veste ca plecam. Pe drum mergeam incet, stind ca aveam timp suficient cat sa ajung la scoala si inca prea devreme. Am mers in ritmul meu de melc si in douazeci de minute eram in fata liceului. M-am dus si m-am cocotat pe gard cum fac mereu asteptandu-mi colegii. Dupa cinsprezece minute de singuratate si asteptare au aparut ai mei colegi.
- `Neata…spuse Silvy pasind agale spre mine, amenintand sa adoarma in mijlocului drumului in urmatorul moment.
Nu stiam de ce dar situatia ei ma amuza foarte tare razand cu pofta in momentul in care i-am vazut fata de om nedormit de vreo trei-patru zile.
- `Neata Frumoasa Adormita? ce ai facut azi noapte de esti atat de fresh, intrebam eu cu in ranjet oarecum increzut care mi se intindea pe toata fata
- Acu` ma iei si tu la interogatoriu, am stat pe mess ce puteam sa fac. Am vorbit cu un tip foarte simpatic, parea de treaba.
A continuat sa imi povesteasca in timp ce eu zambeam pe post de raspuns. In timp ce ascultam fiecare detaliu si fiecare amanunt descris cu precizie, mi-am reamintit de ghinionul meu in materie de dragoste. Nu aveam legatura cu nimic din ceea ce era legat de relatii si dragoste. Eram draguta, dar nu eram destul de draguta cat sa atrag atentia si nu eram genul acela de fata care sa se duca sa se dea la un baiat. Nu eram una din acele curvulite si cu asta basta. Gandindu-ma la acea categorie de fete si-a facut aparitia scumpa mea colega Sadie.
- I-a uite cine e aici…tocilarele clasei. Ce mai faceti fetelor, ati venit sa goniti baietii? spunea draga mea colega pe un ton de superioritate. Nu ma enervam prea tare daca nu i vedeam si mutra, cu un ranjet la fel de idiot ca ea intainzandu-se pana la urechi.
- Lasa-te fata ca nici sa pronunti corect nu sti…tu nu vezi ca esti tufa? I-am raspuns taios fufei din fata mea, mandra ca am rezistat sa nu imi infig mainile in parul ei.
Am plecat foarte bine dispusa, lasandu-mi colega cu ochii in soare si rosie de furie. Am ajuns in clasa unde mi-am lasat ghiozdanul si m-am asezat linistita pe scaun. Peste cateva minute clopotelul a anuntat parca mult prea devreme terminarea pauzei si toti au intrat in clase vrand, nevrand. Peste vreo zece minute a ajuns si profesorul de matematica. Domnul James preda bine si era un professor bland dar asta tot nu ma facea sa imi schimb parerea fata de materia pe care o preda. Fie cum o fi eu tot uram matematica. Uitandu-ma la tabla ca la un manuscris in alta limba, incercam sa ma concentrez la explicatii macar putin dar nu reuseam. In clasele mai mici faceam orice sa stau in prima banca, dar acum prefer sa stau in spate. In dreapta mea Silvy adormise de pe la fara un sfert. Nu stiam ce sa fac daca profesorului i venea ideea sa vina sa verifice bancile din spate, dar nici sa o trezesc pe ea parca nu puteam. In cele din urma a sunat clopotelul, sunet care a trezit-o si pe Silvy in cele din urma. In pauze si in restul orelor am palavragit cu fetele vrute si nevrute.
S-a incheiat si ora istorie care fusese plicticoasa si lunga. Dar imediat venea o bine meritata inviorare la ora de sport. Imi place sportul, eram destul de buna. Ora aceea am jucat baschet. Eu eram in echipa cu Silvy bineinteles si inca cateva colege. In echipa adversa nu era nimeni alta inafara de Sadie si alte cateva podoabe de la mine din clasa.
Pe la jumatatea orei am observat si eu clasa care facea ora in acelasi timp cu noi. Ideea e ca jumatate de an nu am abservat nici un baiat in acea clasa, iar acum ca prin minune am vazut destui. Baietii jucau de asemenea baschet pe terenul alaturat. Unul dintre ei nu si-a putut tine gura si a inceput sa strige:
- Hei! Frumoaso ce faci?
Nu l-am bagat in seama fiind absolut sigura ca nu mi se adresa mie. Am continuat sa joc si l-am ignorat pe tipul care continua sa strige ca disperatu. Dintr-o data am vazut ca toate fetele s-au oprit din jucat uitandu-se la mine. Nu gaseam motivul holbarii lor atat de atente pana nu am intors capul. In spatele meu era tipul de dinainte. Inca blestem faptul ca m-am uitat la el in acel moment. Era prea dragut. Blond cu ochii albastri ca si marea si un zambet superb intins pe toata fata. Nu am crezut ca era vis sau relitate ceea ce s-a intamplat. Nu am vrut sa cred in acea “ dragoste la prima vedereâ€, mi se parea imposibil. Mi se parea imposibil pana a deschis gura din nou:
- Hei, frumoaso de ce nu raspunzi, spunea el cu zambetul larg?
Eu ma uitam ca proasta la el de parca nu as mai fi vazut un baiat in viata mea. Adevarul era ca nu mai vazusem unul asa de frumos. Totul era perfect, pana ce o minge a facut contact cu capul meu si am cazut. Momentul a fost iesit din comun de penibil. Cazusem la picioarele lui. Ma simteam ca o idioata. M-am ridicat in picioare, cat de repede am putut si m-am uitat spre echipa adversa, mai exact la Sadie care statea ca un flamingo, intr-un picior in mijlocul terenului. Nu stiam cum dar rahitica aia a reusit sa arunce destul de tare mingea…suficient de tare cat sa ma darame. M-am uitat la ea si la ranjetul ei cretin si stisfacut. Am luat mingea de jos, cu gandul sa o lovesc, dar apoi mi-a trecut prin minte altceva…I-am aruncat mingea spunand:
- Hei, prostatura, regleaza-ti directia. Nici macar la sport nu mai esti buna.
S-a intors draga de ea si bineinteles ca nici mingea nu a reusit sa o prinda. Dar intre timp eu uitasem de privitorul curios din spatele meu. Mi-am amintit de el abea cand i-am auzit rasul. In momentul acela am crezut ca nu exista persoana mai rosie decat mine. Nu m-am intors de teama sa nu ma vada in acel hal. Am fost cea mai fericita cand am auzit clopotelul. Am uitat si de profesor si de tot si am zbughit-o in clasa cat de repede am putut.
Am plecat acasa, incercand din rasputeri sa ma abtin sa nu ma iau la bataie cu Sadie care tot barfea ceva la spatele meu. Ajunsa in cele din urma acasa, m-am dus direct in camera si am inceput sa ma gandesc…Era normal sa mi se intample asta? De ce trebuia sa ma fi indragostit tocmai de el? Ce avea sa se intample? Am stat in pat si m-am tot gandit pana am adormit asa cum eram imbracata in uniforma. Dimineata am auzit alarma telefonului trezindu-ma. M-am ridicat si l-am oprit. M-am indreptat spre baie sa ma spal pe fata si pe dinti. In drum spre baie m-am oprit in fata oglinzii si mi-am facut cruce cand am vazut fostele mele codite ciufulite, parul devenind o adevarata claie precum si rimelul care peste noapte s-a imprastiat, eu aratand acum ca un emo cu un fard nereusit. Am trecut de oglinda m-am dus la baie mi-am facut toaleta de dimineata si am incercat din rasputeri sa ma curat de rimel. Dar toate aveau sa fie impotriva mea in acea zi asa ca de ce sa nu inceapa problemele de dimineata. Rimelul meu imprstiat, s-a dovedit a fi de calitate,rezistent la apa si se pare ca era si rezistent la demachiant fiindca abea se ducea. Dupa cinci minute de frecat la ochi mi-am curatat tot rimelul, dar eu ramsesem cu ochii rosii si umflati de la atata frecat. In fine am trecut peste partea cu ochii umflati si am trecut spre parul meu monstrous. L-am pieptanat, pana mi-a ramas jumatate pe perie. Mi-am pus cartile si am plecat in bucatarie sa mananc.
Am terminat de mancat rapid. Mi-am luat ghizdanul de jos si am plecat la scoala. Abea asteptam s ail revad. Fara sa imi dau seama am inceput sa alerg. Ajunsa in fata liceului, m-am oprit si am inceput sa il caut cu privirea. Inima statea sa imi sara din piept. In jur de cinci minute m-am tot uitat ca disperata in spranta ca il voi gasi, dar fara rezultat. Nu era de gasit. M-am intalnit cu Silvy si restul colegilor mei. Toti vorbeau despre diferite subiecte, dare u nu eram atenta nici cat negru sub unghie. Zambeam frumos spre ei, mintea fiindu-mi departe. A sunat de intrare si eu inca nu imi gasisem blondul. O stare de nervozitate ma cuprinse pe loc, cand am vazuto pe Sadie barfind ceva despre mine cu o tipa din scoala. Am auzit fiecare cuvant in parte. Nu ma deranjaze ca spusese de mine ac sunt urata, tocilara sau proasta…ma deranjase ca spusese de blondul meu pretios ca este un dobitoc. In momentul acela am vrut sa o dau cu capul de toti peretii pe acea fiinta. Cu chiu cu vai am reusit sa ma abtin ca sa nu starnesc subiect de barfa si mai interesant cum m-am luat de o colega fiindca sa luat de el si asa mai departe. Mi dat parul pe o parte astfel incat sa imi acopere fata si am trecut in viteza pe langa ea dandu-i un cot in umar sa o dezechilibrez putin. Odata ajunsa in clasa m-am asezat la locul meu si mi-am scos cartile pentru prima ora. Silvy a venit imediat dupa mine si s-a aszat si ea. Dupa cateva minute a intrat si profesoara in clasa. Cand i-am auzit vocea mi-am amintit brusc ca eu nu invatasem nimic.
In acea zi puteam spune ca universal era de partea mea, fiindca nu m-a ascultat nimeni la nici o materie. A sunat clopotelul si a anuntat si terminarea ultimei ore. Mi-am luat ghiozdanul in spate si am plecat. In fata liceului cea dulce imagine mi-a inundat privirea. Blondul meu stand pe banca si uitandu-se in gol. Avea si el ghiozdanul in spate si cred ca astepta pe cineva. Deodata am auzit o voce care pur si simplu mi-a zgariat urechile:
-Hei, Alex! Striga-se o fata cu parul mediu, roscat, facand entuziasmata cu mana.
El s-a ridicat si a pornit incet inspre ea. Eu stateam si ma uitam lung la el si la fata ce i facea cu mana. Eram ferm convinsa ca ea era prietena lui. In acel moment am simtit cu pamantul imi fuge de sub picioare si imi cade cerul in cap. Nu mai aveam control asupra corpului meu. Am luat-o la fuga plangand. Am trecut pe langa el in viteza si m-am indreptat spre casa. Cred ca acea zi fusese impartita in mai multe etape: ghinion, noroc, ghinion. Acum eram clar la capitolul ghinion fiindca si el mergea in aceiasi directie cu mine. Ziua dovendindu-se a fi dezastruasa a facut ca totul sa fie si mai oribil, iar el m-a recunoscut.
- Frumoaso, unde fugi?
Am incercat sa nu il bag in seama si sa fug mai departe, dar m-am impiedicat in picioare si am cazut. Mi-am julit genunchii si mainile dar m-am ridicat si am continuat sa fug de teama sa nu ma ajunga si sa vada ca plangeam. Nu imi pasa de durerea fizica, dar durere din sufletul meu era imensa. Lacrimile continuau sa imi ude chipul si nu stiam cat mai aveam putere sa fug. Mintea mea memorase prea bine acea imagine si imi aparea mereu in fata ochilor nelasandu-mi lacrimile sa se opreasca. Un singur lucru ma incanta; era vineri si ca aveam un week-end intreg la dispozitie sa imi revin…
Dragoste inselatoare
Capitolul 1: Cel mai idiot moment…
Ma uit pe geam, plictisita de ceea ce vedeam mereu si mereu. Acelasi peisaj banal se desfasura in fata ochilor mei aratandu-mi inca o data strada, masinile, si trecatorii. Totul era la fel ,neschimbat cum fusese acum o ora, ieri sau saptamana trecuta. Eu o simpla adolescenta in varsta de 15 ani in primul an de liceu, pe nume Rosalie Swan ma declaram extrem de plictisita de viata mea si de tot ceea ce se intampla in jurul meu, lucru care mi se parea extraordinar de patetic. Toti cei din jurul meu isi gaseau ocupatie, numai eu stateam lipita de monitorul calculatorului incercand din rasputeri sa imi gasesc ceva de facut. Nu ma plangeam de lipsa de ocupatie dar se putea citi pe fata mea cat de plictisita eram. Tata imi spunea mereu ca un copil inteligent nu se plictiseste niciodata, oamenii destepti mereu isi gasesc ceva de facut. Adevarul era ca eram inteligenta si invatam bine, dovada cea mai clara era carnetul meu de note care era plin de noua si zece. Eram buna si la sport, si aveam sii prieteni foarte apropiati. Prima pe lista prietenilor mei era Silvy, cea mai buna prietena a mea care mi`a fost colega inca din clasa a cincea.
O alta zi banala, cum mi se pareau toate in ultimul timp si-a facut aparitia. Soarele ma trezise in acea dimineata parca emanand un val de fericire care pe mine reusea sa ma enerveze la culme. De voie de nevoie, m-am ridicat din pat si m-am indreptat spre baie sa imi fac toaleta de dimineata. Cu partea aceea din zi am terminat rapid si m-am dus sa ma imbrac. Mi-am luat uniforma pe mine si am cautat peria sa imi aranjez parul. In timp ce imi strecuram peria printre firele incalcite, imi admiram uniforma in oglinda. Era o uniforma chiar draguta, pe gustul meu. Fusta era scurta si rosie, lucru care ma incanta enorm dat fiind faptul ca rosu era culoare mea preferata, iar camasa alba si stramta mi se mula frumos peste sani. M-am decis sa imi leg parul in doua codite. Dupa ce l-am legat strans si l-am netezit sa arata cat mai bine mi-am pus pe fiecare coada cate o fontita ca sa apartina stilului mei caracteristic. Coditele lungi si brunete imi atarnau pe umeri in timp ce eu incercam sa gasesc un fard discret si rezistent pentru ora de sport ce va urma. M-am decis asupra unui gloss foatre dragut si putin rimel ca sa imi puna in valoare ochii. Nu vreau sa ma laud dar aveam ochii frumosi. Caprui si mari aratau foarte bine pe pielea mea deschisa la culoare, cu o tenta slaba, rozalie in obraji. Eram gata, imi pusesem cartile de aseara ca sa nu intarzii la scoala. Pentru un elev in mijlocului anului scolar eram foarte nerabdatoare sa ajung la scoala. Nu aveam cine stie ce motive, doar ca speram sa mai scap putin de plictiseala si ma rugam sa se intample ceva care sa ma scoata din acea monotonie. In timp ce eu ma pregateam sa ies pe usa, celularul a inceput sa sune. L-am scos din buzunar sa vad cine ma deranjeaza inca de la ora asta. Ma uit la telefon si abia dupa ce vad clopotelul de pe ecranul luminos imi dau seama ca aceea era alarma mea desteptatoare si era numai ora sapte dimineata. Nu imi pasa cat de devreme era si nu imi pasa nici faptul ca s-ar putea sa imi trezesc parinti dar eu am coborat scarile, cat de incet puteam pentru a ajunge in bucatarie. Nu imi era exagerat de foame sau sete, dar camera mea imi aducea aminte de plictiseala oribila ce domina in acel loc.
M-am asezat pe scaun si mi-am turnat lapte si cereale intr-un castron. In timp ce mancam i-am auzit pe parintii mei trezindu-se si ei. Am terminat de mancat rapid, am spalat vasele si m-am indreptat spre usa. M-am oprit pe rag si am dat de veste ca plecam. Pe drum mergeam incet, stind ca aveam timp suficient cat sa ajung la scoala si inca prea devreme. Am mers in ritmul meu de melc si in douazeci de minute eram in fata liceului. M-am dus si m-am cocotat pe gard cum fac mereu asteptandu-mi colegii. Dupa cinsprezece minute de singuratate si asteptare au aparut ai mei colegi.
- `Neata…spuse Silvy pasind agale spre mine, amenintand sa adoarma in mijlocului drumului in urmatorul moment.
Nu stiam de ce dar situatia ei ma amuza foarte tare razand cu pofta in momentul in care i-am vazut fata de om nedormit de vreo trei-patru zile.
- `Neata Frumoasa Adormita? ce ai facut azi noapte de esti atat de fresh, intrebam eu cu in ranjet oarecum increzut care mi se intindea pe toata fata
- Acu` ma iei si tu la interogatoriu, am stat pe mess ce puteam sa fac. Am vorbit cu un tip foarte simpatic, parea de treaba.
A continuat sa imi povesteasca in timp ce eu zambeam pe post de raspuns. In timp ce ascultam fiecare detaliu si fiecare amanunt descris cu precizie, mi-am reamintit de ghinionul meu in materie de dragoste. Nu aveam legatura cu nimic din ceea ce era legat de relatii si dragoste. Eram draguta, dar nu eram destul de draguta cat sa atrag atentia si nu eram genul acela de fata care sa se duca sa se dea la un baiat. Nu eram una din acele curvulite si cu asta basta. Gandindu-ma la acea categorie de fete si-a facut aparitia scumpa mea colega Sadie.
- I-a uite cine e aici…tocilarele clasei. Ce mai faceti fetelor, ati venit sa goniti baietii? spunea draga mea colega pe un ton de superioritate. Nu ma enervam prea tare daca nu i vedeam si mutra, cu un ranjet la fel de idiot ca ea intainzandu-se pana la urechi.
- Lasa-te fata ca nici sa pronunti corect nu sti…tu nu vezi ca esti tufa? I-am raspuns taios fufei din fata mea, mandra ca am rezistat sa nu imi infig mainile in parul ei.
Am plecat foarte bine dispusa, lasandu-mi colega cu ochii in soare si rosie de furie. Am ajuns in clasa unde mi-am lasat ghiozdanul si m-am asezat linistita pe scaun. Peste cateva minute clopotelul a anuntat parca mult prea devreme terminarea pauzei si toti au intrat in clase vrand, nevrand. Peste vreo zece minute a ajuns si profesorul de matematica. Domnul James preda bine si era un professor bland dar asta tot nu ma facea sa imi schimb parerea fata de materia pe care o preda. Fie cum o fi eu tot uram matematica. Uitandu-ma la tabla ca la un manuscris in alta limba, incercam sa ma concentrez la explicatii macar putin dar nu reuseam. In clasele mai mici faceam orice sa stau in prima banca, dar acum prefer sa stau in spate. In dreapta mea Silvy adormise de pe la fara un sfert. Nu stiam ce sa fac daca profesorului i venea ideea sa vina sa verifice bancile din spate, dar nici sa o trezesc pe ea parca nu puteam. In cele din urma a sunat clopotelul, sunet care a trezit-o si pe Silvy in cele din urma. In pauze si in restul orelor am palavragit cu fetele vrute si nevrute.
S-a incheiat si ora istorie care fusese plicticoasa si lunga. Dar imediat venea o bine meritata inviorare la ora de sport. Imi place sportul, eram destul de buna. Ora aceea am jucat baschet. Eu eram in echipa cu Silvy bineinteles si inca cateva colege. In echipa adversa nu era nimeni alta inafara de Sadie si alte cateva podoabe de la mine din clasa.
Pe la jumatatea orei am observat si eu clasa care facea ora in acelasi timp cu noi. Ideea e ca jumatate de an nu am abservat nici un baiat in acea clasa, iar acum ca prin minune am vazut destui. Baietii jucau de asemenea baschet pe terenul alaturat. Unul dintre ei nu si-a putut tine gura si a inceput sa strige:
- Hei! Frumoaso ce faci?
Nu l-am bagat in seama fiind absolut sigura ca nu mi se adresa mie. Am continuat sa joc si l-am ignorat pe tipul care continua sa strige ca disperatu. Dintr-o data am vazut ca toate fetele s-au oprit din jucat uitandu-se la mine. Nu gaseam motivul holbarii lor atat de atente pana nu am intors capul. In spatele meu era tipul de dinainte. Inca blestem faptul ca m-am uitat la el in acel moment. Era prea dragut. Blond cu ochii albastri ca si marea si un zambet superb intins pe toata fata. Nu am crezut ca era vis sau relitate ceea ce s-a intamplat. Nu am vrut sa cred in acea “ dragoste la prima vedereâ€, mi se parea imposibil. Mi se parea imposibil pana a deschis gura din nou:
- Hei, frumoaso de ce nu raspunzi, spunea el cu zambetul larg?
Eu ma uitam ca proasta la el de parca nu as mai fi vazut un baiat in viata mea. Adevarul era ca nu mai vazusem unul asa de frumos. Totul era perfect, pana ce o minge a facut contact cu capul meu si am cazut. Momentul a fost iesit din comun de penibil. Cazusem la picioarele lui. Ma simteam ca o idioata. M-am ridicat in picioare, cat de repede am putut si m-am uitat spre echipa adversa, mai exact la Sadie care statea ca un flamingo, intr-un picior in mijlocul terenului. Nu stiam cum dar rahitica aia a reusit sa arunce destul de tare mingea…suficient de tare cat sa ma darame. M-am uitat la ea si la ranjetul ei cretin si stisfacut. Am luat mingea de jos, cu gandul sa o lovesc, dar apoi mi-a trecut prin minte altceva…I-am aruncat mingea spunand:
- Hei, prostatura, regleaza-ti directia. Nici macar la sport nu mai esti buna.
S-a intors draga de ea si bineinteles ca nici mingea nu a reusit sa o prinda. Dar intre timp eu uitasem de privitorul curios din spatele meu. Mi-am amintit de el abea cand i-am auzit rasul. In momentul acela am crezut ca nu exista persoana mai rosie decat mine. Nu m-am intors de teama sa nu ma vada in acel hal. Am fost cea mai fericita cand am auzit clopotelul. Am uitat si de profesor si de tot si am zbughit-o in clasa cat de repede am putut.
Am plecat acasa, incercand din rasputeri sa ma abtin sa nu ma iau la bataie cu Sadie care tot barfea ceva la spatele meu. Ajunsa in cele din urma acasa, m-am dus direct in camera si am inceput sa ma gandesc…Era normal sa mi se intample asta? De ce trebuia sa ma fi indragostit tocmai de el? Ce avea sa se intample? Am stat in pat si m-am tot gandit pana am adormit asa cum eram imbracata in uniforma. Dimineata am auzit alarma telefonului trezindu-ma. M-am ridicat si l-am oprit. M-am indreptat spre baie sa ma spal pe fata si pe dinti. In drum spre baie m-am oprit in fata oglinzii si mi-am facut cruce cand am vazut fostele mele codite ciufulite, parul devenind o adevarata claie precum si rimelul care peste noapte s-a imprastiat, eu aratand acum ca un emo cu un fard nereusit. Am trecut de oglinda m-am dus la baie mi-am facut toaleta de dimineata si am incercat din rasputeri sa ma curat de rimel. Dar toate aveau sa fie impotriva mea in acea zi asa ca de ce sa nu inceapa problemele de dimineata. Rimelul meu imprstiat, s-a dovedit a fi de calitate,rezistent la apa si se pare ca era si rezistent la demachiant fiindca abea se ducea. Dupa cinci minute de frecat la ochi mi-am curatat tot rimelul, dar eu ramsesem cu ochii rosii si umflati de la atata frecat. In fine am trecut peste partea cu ochii umflati si am trecut spre parul meu monstrous. L-am pieptanat, pana mi-a ramas jumatate pe perie. Mi-am pus cartile si am plecat in bucatarie sa mananc.
Am terminat de mancat rapid. Mi-am luat ghizdanul de jos si am plecat la scoala. Abea asteptam s ail revad. Fara sa imi dau seama am inceput sa alerg. Ajunsa in fata liceului, m-am oprit si am inceput sa il caut cu privirea. Inima statea sa imi sara din piept. In jur de cinci minute m-am tot uitat ca disperata in spranta ca il voi gasi, dar fara rezultat. Nu era de gasit. M-am intalnit cu Silvy si restul colegilor mei. Toti vorbeau despre diferite subiecte, dare u nu eram atenta nici cat negru sub unghie. Zambeam frumos spre ei, mintea fiindu-mi departe. A sunat de intrare si eu inca nu imi gasisem blondul. O stare de nervozitate ma cuprinse pe loc, cand am vazuto pe Sadie barfind ceva despre mine cu o tipa din scoala. Am auzit fiecare cuvant in parte. Nu ma deranjaze ca spusese de mine ac sunt urata, tocilara sau proasta…ma deranjase ca spusese de blondul meu pretios ca este un dobitoc. In momentul acela am vrut sa o dau cu capul de toti peretii pe acea fiinta. Cu chiu cu vai am reusit sa ma abtin ca sa nu starnesc subiect de barfa si mai interesant cum m-am luat de o colega fiindca sa luat de el si asa mai departe. Mi dat parul pe o parte astfel incat sa imi acopere fata si am trecut in viteza pe langa ea dandu-i un cot in umar sa o dezechilibrez putin. Odata ajunsa in clasa m-am asezat la locul meu si mi-am scos cartile pentru prima ora. Silvy a venit imediat dupa mine si s-a aszat si ea. Dupa cateva minute a intrat si profesoara in clasa. Cand i-am auzit vocea mi-am amintit brusc ca eu nu invatasem nimic.
In acea zi puteam spune ca universal era de partea mea, fiindca nu m-a ascultat nimeni la nici o materie. A sunat clopotelul si a anuntat si terminarea ultimei ore. Mi-am luat ghiozdanul in spate si am plecat. In fata liceului cea dulce imagine mi-a inundat privirea. Blondul meu stand pe banca si uitandu-se in gol. Avea si el ghiozdanul in spate si cred ca astepta pe cineva. Deodata am auzit o voce care pur si simplu mi-a zgariat urechile:
-Hei, Alex! Striga-se o fata cu parul mediu, roscat, facand entuziasmata cu mana.
El s-a ridicat si a pornit incet inspre ea. Eu stateam si ma uitam lung la el si la fata ce i facea cu mana. Eram ferm convinsa ca ea era prietena lui. In acel moment am simtit cu pamantul imi fuge de sub picioare si imi cade cerul in cap. Nu mai aveam control asupra corpului meu. Am luat-o la fuga plangand. Am trecut pe langa el in viteza si m-am indreptat spre casa. Cred ca acea zi fusese impartita in mai multe etape: ghinion, noroc, ghinion. Acum eram clar la capitolul ghinion fiindca si el mergea in aceiasi directie cu mine. Ziua dovendindu-se a fi dezastruasa a facut ca totul sa fie si mai oribil, iar el m-a recunoscut.
- Frumoaso, unde fugi?
Am incercat sa nu il bag in seama si sa fug mai departe, dar m-am impiedicat in picioare si am cazut. Mi-am julit genunchii si mainile dar m-am ridicat si am continuat sa fug de teama sa nu ma ajunga si sa vada ca plangeam. Nu imi pasa de durerea fizica, dar durere din sufletul meu era imensa. Lacrimile continuau sa imi ude chipul si nu stiam cat mai aveam putere sa fug. Mintea mea memorase prea bine acea imagine si imi aparea mereu in fata ochilor nelasandu-mi lacrimile sa se opreasca. Un singur lucru ma incanta; era vineri si ca aveam un week-end intreg la dispozitie sa imi revin…