24-05-2009, 07:48 PM
O s? zice?i c? sunt fanatic? dup? ficuri =]] [ nu c? nu a? fi ] �ns? am venit cu un nou fic. STA?I! Nu e scris doar de mine D: Suntem dou? :]]. Lol, pl?nuiam cu Myuu s? scriu un fic, de secole [ nici chiar ... ] ?i ne-am decis , azi, s? ne apuc?m de scris. A?a a rezultat primul capitol.
Povestea este scris? din perpectiva a dou? personaje.
Niiro este prezentat de mine, iar Shiro de Myuu :]]. So , yeah. Sper?m s? v? plac? [ again, shounen -ai , yaoi ] .
Lectur? pl?cut?!
________________________________________________________
[center]Capitolul 1 [/center]
Lumina agresiv? se a?eza �n �nc?perea rece ca ghea?a. St?team pe solul at�t de �nghe?at, ?i de murdar. Nu era sol, era ciment, �ns? nu vedeam a?a mare deosebire. Pere?ii din beton masiv �mi inspirau indiferen??. �mi aminteau de personalitatea mea, �nc? de c�nd eram un pu?ti. St?team cu ochii deschi?i, �ntins, privind printre gratii. Bestiile aflate vis-a -vis de celula mea ?ipau �nebunite.
- Vrem afar?. Suntem nevinova?i.
Ace?tia strigau, �ns? nu p?reau deloc convig?tori. �nchisoarea nu este un simplu joc, iar noi, de?inu?ii, nu am f?cut dec�t s? �mbr�ncim un copil pe terenul de joac?, nu putem spune ' �mi pare r?u ' sau ' nu am fost eu ', aceste cuvinte, nu au valoare aici. Eu m? numesc Niiro Kataki, ?i sunt mafiot. Am intrat la �nchisoare acum un an, din cauza at�tor crime comise. �mi amintesc ?i acum primul furt, prima crim? ?i tranzac?ie de droguri. Partea cea mai proast? este c?... �mi ador trecutul, indiferent de c�te r?ut??i am pus la cale. Atunci c�nd am fost adus �n fa?a instan?ei am pledat vinovat. Aveam tupeu pe vremea aceea, ?i �nc? am, chiar ?i �n spatele acestor bare de o?el.
Zgomotul f?cut de idio?ii din fa?a mea a fost auzit de unul dintre poli?i?ti. Trebuia s? recunosc, ar?ta bine. Era �nalt, ?aten ?i ochii �i avea c?prui. P?rea s? aib? �n jur de dou?zeci ?i cinci de ani, tipul �?i merita rangul de poli?ist, �ns? nu m? impresiona. La un simplu sunet scos de acesta, ceilal?i de?inu?i au t?cut. Acesta se apropie de celula mea.
- Hei Niiro, azi e?ti transferat �ntr-un penitenciar din Europa. Ai noroc, o s? vizitezi un alt continent. R�se acesta la propriile sale vorbe , �ns? pe mine m? l?s? rece.
�ncepusem s? m? g�ndesc la propria mea mam?, �n timp ce am adormit pe cimentul �nghe?at. Patul era cu mult mai sc�rbos, ?i murdar. Poate �n Europa urma s? am condi?ii mai bune, dac? idio?ii de poli?i?ti chiar credeau c? eu voi ajunge �n acea parte.
[center]*[/center]
De origine, eu sunt japonez, �ns? am tr?it �n America, �mpreun? cu mama mea, dup? ce tat?l meu ne-a abndonat. Ea a lucrat din greu, iar eu am fost l?sat singur, s? am grij? de fratele meu mai mic. C�nd mama s-a �mboln?vit, iar eu a trebuit s? o �ngrijesc, fr??iorul meu a furat to?i banii din cas? ?i a fugit cu ei. Era mai mic ca mine cu trei ani, spun era pentru c? l-am ucis cu mult? vreme �n urm?. Aveam treisprezece ani pe atunci, �ns? nimic nu m-a descurajat. Am �nceput s? muncesc, deloc legal. Am �nceput s? fur, ?i s? fac f?r?delegi. Mama mea m-a implorat s? nu fac asta, dar nu aveam de ales. Nu doream s? mor de foame, ?i prin sinceritatea mea pur?, pot spune c? nu mi-a displ?cut, deloc. C�nd aveam ?aisprezece ani, fiin?a ce mi-a dat via?? a murit. �nc? �mi amintesc ochii s?i puri, at�t de negri, ?i ad�nci. C�t ?i p?rul s?u at�t de drept, ro?cat. Era at�t de frumoas?; iar eu �i mo?tenisem aspectul. La v�rsta de ?aptisprezece ani mi-am re�nt�lnit fratele, �ntr-un bar. Totul s-a l?sat cu v?rsare de s�nge, iar eu l-am omor�t. Prima mea crim?, �ns? nu regret, din cauza lui a murit ea. Acum, la v�rsta de dou?zeci ?i ?apte de ani, pot spune c? nu regret absolut nimic. Am ajuns aici pentru c? m-am l?sat descoperit; dup? mama nu am mai iubit nici o alt? fiin??, ?i singurele mele contacte au fost cu banii. Nu am avut o prieten?, niciodat?.
Visarea �mi cuprindea mintea �n timp ce �mi aminteam miile de detaliile ale trecutului meu. Vroiam s? m? ad�ncesc �ntr-o lume �n care aveam parte de alte lucruri, unde nu eram �ntr-o celul? rece, ce nu f?cea dec�t s? �mi aminteas? de singur?tate. Aceea pe care am sim?it-o dup? ce ea a murit.
Am adormit, f?r? s? m? mai g�ndesc la trecut, f?r? s? �mi amintesc chipul ei angelic ?i ginga?.
Zgomotul produs de gardieni a reu?it s? m? trezeasc?, iar eu am �njurat printre din?i. I-am auzit vorbindu-mi, at�t de neinteresant. Aveam nevoie de o oglind?, s? �mi v?d p?rul, ?i chipul. Am renun?at �ns? la aceast? dorin?? c�nd mi-au fost puse ni?te c?tu?e asupra m�inilor, ?i am fost aruncat �ntr-o dub?.
- Mai u?or, suntem ?i noi oameni.
A reu?it s? spun? unul dintre " colegii " mei de suferin??. Am r�s auzindu-l. Pentru ei eram doar ni?te marionete. Oare nu realizase asta? Eu da, dup? doar un an de �nchisoare. Am auzit pe unul din gardieni spun�ndu-mi ceva, dar nu am �ntors privirea.
- Niiro, p?pu??, s? faci treab? bun? �n Europa.
Asta �mi amintise de clipele mele intime cu unii din gardieni. Era singura metod? prin care puteam prinde ?i eu c�teva ?ig?ri, droguri sau b?utur?. ?i era destul de distractiv, acceptam doar pe cei ce ar?tau acceptabil. Sunt homosexual, pentru c? nu a? putea fi cu o femeie, niciodat?. Fiecare fiin?? de gen feminin �mi aminte?te de mama, iar eu nu pot fi pervers cu cea mai dulce fiin??. M-am rezumat la b?rba?ii din jurul meu, asupra lor st�rnesc dorin?e sexuale.
Drumul era destul de anevoios, iar eu priveam fiecare jegos din jurul meu. Erau at�t de neitneresan?i, ?i aveau ni?te chipuri at�t de lipsite de vlag?. Oare ?i eu ar?tam la fel? M? �nsp?im�nta acest g�nd. �n timp ce dubi?a mergea, eu am reu?it s? �mi pun g�ndurile �n ordine, ?i s? pun la cale un plan, era simplu ?i stupid, �ns? nu aveam ceva mai bun pentru rata?ii din jurul meu.
- ?ofer, am nevoie. Am �nceput s? vorbesc, probabil c? era de la sine �n?eles de ce am nevoie.
- Niiro, nu opresc. �mi spuse cel din fa??. Eram cunoscut de fiecare poli?ist �n parte, eram destul de faimos. Ce puteam s? zic?
- Ori opre?ti ma?ina asta, ori o s? regre?i mai t�rziu. Am strigat eu, oarecum iritat, iar ma?ina s-a oprit. Cum crezusem, mult prea fraieri. Am ie?it, condus de unul dintre gardieni, ?i mi-am permis s? iau o distan?? de c�?iva pa?i. Am stat pre? de c�teva clipe a?a, dup? care m-am �ntors, tr?g�ndu-i un picior �n burt? prietenului meu. Cum era evident, nu putea fi dobor�t doar dintr-at�t, �ns? pistolul s?u era destul de folositor. Prinz�ndu-l �n cele dou? m�ini, legate de c?tu?e, am tras pe tr?gaci, iar glon?ul a aterizat �n capul gardianului. Am reu?it s? fug, �n p?durea �ntins? �n jurul meu, f?r? ca cineva s? m? urmeze. Era mult prea �ntuneric pentru a risca. Fugind, destul de repede, am realizat c? aceea nu era o p?dure, ci mai degrab? un parc.
Norocul era de partea mea, pentru a doua oar? �n aceast? sear?. Doi b?rba?i st?teau pe una din b?nci. Am reu?it s? m? strecor �n spatele lor, ?i l-am lovit pe unul dintre ei, astfel �nc�t s? le?ine. Pe cel?lalt l-am amenin?at cu pistolul.
- Uite ce e, am nevoie de ni?te haine. Dezbrac?-te, sau pe prietenul t?u ?i nu �?i fac nimic. St?team �n �ntuneric, iar chipul nu �mi putea fi z?rit. Am primit ceea ce vroiam ?i dup? ce am fost sigur c? cei doi plecaser?, m-am schimbat �n noile haine, ?i am plecat. C?tu?ele am reu?it s? le sparg cu un bolovan, mai mare. Erau de o calitate prea proast?.
Diminea?a a sosit destul de cur�nd, iar eu nu mi-am putut aminti unde eram, sau cum ajunsesem aici. M? aflam �ntr-un bloc, unul destul de rafinat. Oare ce c?utam aici? Un sunet u?or se aude, era un c�ine.
- Prietene, cum am ajuns eu aici? C�inele era destul de mare, cu o blan? lung?, alb?. At�t de curat. Purta o zgard?, dar c�nd am vrut s? �l ating, un b?iat blond, �nalt ?i cu ochii verzi a ap?rut. Ar?ta at�t de bine.
- Hei, te-am g?sit noaptea trecut? �n acest bloc, ?i te-am l?sat s? stai. Mi-a analizat hainele. Atunci mi-am trecut ?i eu privirea spre ele, eram �mbr?cat formal, �ntr-un costum negru. A continuat s? vorbeasc?. Nu pari huligan, cu toate astea, ai vreo explica?ie?
Am r�s. Puteam s? �i spun ce s-a �nt�mplat?
- De fapt am. Firma mea a dat faliment, ?i apartamentul meu mi-a fost confiscat. Am nevoie de un loc pentru c�teva zile, unde s? locuiesc. Crezi c? m? po?i ajuta?
Mi-a �ntins m�na, iar eu am �ntins-o pe a mea. M-a ajutat s? m? ridic, de?i nu era nevoie.
- Uite, eu sunt poli?ist. Po?i s? stai c�teva zile la mine, asta pentru c? te place c�inele meu. El nu place pe oricine, dar nu te vreau pentru mai mult de patru zile �n casa mea.
Am r�s la vorbele lui. Pu?tiul nu ?tia �n ce se bag?. Un mafiot �n casa unui poli?ist, �nebunise? Totu?i, era bine. C�nd eram �n �nchisoare am reu?it s? �mi ?terg datele personale, ?i fotografia, a?a c? nimeni nu ?tia cum m? numesc, sau cum ar?t.
- Eu sunt Niiro, pu?tiule. Mul?umesc, o s? te pl?tesc, dup? ce �mi rezolv problemele. Am mers dup? el, �n timp ce acesta mi-a deschis u?a apartamentului s?u. O locuin?? at�t de primitoare, �ns? g�ndul meu st?tea doar la b?iatul blond. Ar?ta at�t de apetisant. Putea un criminal, ca mine, s? reziste unei asemenea tenta?ii? Mi-am trecut limba peste buze la acest g�nd.
- Nu prea sunt un pu?ti, ?tii, am dou?zeci ?i unu de ani. A spus el, oarecum iritat de cuvintele mele. P?rea totu?i un b?iat inteligent. Iar eu nu m? referam doar la v�rst?, ci la experien?a de via??. Nu �i explicam ?i lui asta. Un poli?ist nu ar �n?elege niciodat? un criminal.
- Iar eu dou?zeci ?i ?apte, ?i nu fac anun?uri matrimoniale. Pot s? fac ?i eu un du?? Cum am mai zis, pl?tesc.
Ro?i pu?in la cuvintele mele. Nu ?tia ce perversit??i �mi treceau mie prin minte. Mi-am ab?inut g�ndul.
- Desigur! Mi - a ar?tat drumul spre baie, ?i mi-a adus ni?te haine, ce nu erau ale lui, erau prea mari. Am intrat sub du?, ?i am dat drumul la ap?. Am �nceput s? m? g�ndesc la noua mea situa?ie. Ar fi fost amuzant s? fiu �nchis de acest b?ie?el. Cu toate acestea, nu mai sim?isem a?a ceva pentru o persoan? pe care de abia o cunoscusem. Blond, ochii verzi, tipul meu de b?iat. Timid ?i inteligent. P?cat c? era poli?ist.
Am l?sat apa s? se scurg? pe trupul meu, c�nd am auzit u?a de la baie deschiz�ndu-se. Deja m? dorea?
Personaje :
Niiro Kataki
Shiro Tame
___________________________________________________________________
Mul?umim celor ce au citit!
Povestea este scris? din perpectiva a dou? personaje.
Niiro este prezentat de mine, iar Shiro de Myuu :]]. So , yeah. Sper?m s? v? plac? [ again, shounen -ai , yaoi ] .
Lectur? pl?cut?!
________________________________________________________
[center]Capitolul 1 [/center]
Lumina agresiv? se a?eza �n �nc?perea rece ca ghea?a. St?team pe solul at�t de �nghe?at, ?i de murdar. Nu era sol, era ciment, �ns? nu vedeam a?a mare deosebire. Pere?ii din beton masiv �mi inspirau indiferen??. �mi aminteau de personalitatea mea, �nc? de c�nd eram un pu?ti. St?team cu ochii deschi?i, �ntins, privind printre gratii. Bestiile aflate vis-a -vis de celula mea ?ipau �nebunite.
- Vrem afar?. Suntem nevinova?i.
Ace?tia strigau, �ns? nu p?reau deloc convig?tori. �nchisoarea nu este un simplu joc, iar noi, de?inu?ii, nu am f?cut dec�t s? �mbr�ncim un copil pe terenul de joac?, nu putem spune ' �mi pare r?u ' sau ' nu am fost eu ', aceste cuvinte, nu au valoare aici. Eu m? numesc Niiro Kataki, ?i sunt mafiot. Am intrat la �nchisoare acum un an, din cauza at�tor crime comise. �mi amintesc ?i acum primul furt, prima crim? ?i tranzac?ie de droguri. Partea cea mai proast? este c?... �mi ador trecutul, indiferent de c�te r?ut??i am pus la cale. Atunci c�nd am fost adus �n fa?a instan?ei am pledat vinovat. Aveam tupeu pe vremea aceea, ?i �nc? am, chiar ?i �n spatele acestor bare de o?el.
Zgomotul f?cut de idio?ii din fa?a mea a fost auzit de unul dintre poli?i?ti. Trebuia s? recunosc, ar?ta bine. Era �nalt, ?aten ?i ochii �i avea c?prui. P?rea s? aib? �n jur de dou?zeci ?i cinci de ani, tipul �?i merita rangul de poli?ist, �ns? nu m? impresiona. La un simplu sunet scos de acesta, ceilal?i de?inu?i au t?cut. Acesta se apropie de celula mea.
- Hei Niiro, azi e?ti transferat �ntr-un penitenciar din Europa. Ai noroc, o s? vizitezi un alt continent. R�se acesta la propriile sale vorbe , �ns? pe mine m? l?s? rece.
�ncepusem s? m? g�ndesc la propria mea mam?, �n timp ce am adormit pe cimentul �nghe?at. Patul era cu mult mai sc�rbos, ?i murdar. Poate �n Europa urma s? am condi?ii mai bune, dac? idio?ii de poli?i?ti chiar credeau c? eu voi ajunge �n acea parte.
[center]*[/center]
De origine, eu sunt japonez, �ns? am tr?it �n America, �mpreun? cu mama mea, dup? ce tat?l meu ne-a abndonat. Ea a lucrat din greu, iar eu am fost l?sat singur, s? am grij? de fratele meu mai mic. C�nd mama s-a �mboln?vit, iar eu a trebuit s? o �ngrijesc, fr??iorul meu a furat to?i banii din cas? ?i a fugit cu ei. Era mai mic ca mine cu trei ani, spun era pentru c? l-am ucis cu mult? vreme �n urm?. Aveam treisprezece ani pe atunci, �ns? nimic nu m-a descurajat. Am �nceput s? muncesc, deloc legal. Am �nceput s? fur, ?i s? fac f?r?delegi. Mama mea m-a implorat s? nu fac asta, dar nu aveam de ales. Nu doream s? mor de foame, ?i prin sinceritatea mea pur?, pot spune c? nu mi-a displ?cut, deloc. C�nd aveam ?aisprezece ani, fiin?a ce mi-a dat via?? a murit. �nc? �mi amintesc ochii s?i puri, at�t de negri, ?i ad�nci. C�t ?i p?rul s?u at�t de drept, ro?cat. Era at�t de frumoas?; iar eu �i mo?tenisem aspectul. La v�rsta de ?aptisprezece ani mi-am re�nt�lnit fratele, �ntr-un bar. Totul s-a l?sat cu v?rsare de s�nge, iar eu l-am omor�t. Prima mea crim?, �ns? nu regret, din cauza lui a murit ea. Acum, la v�rsta de dou?zeci ?i ?apte de ani, pot spune c? nu regret absolut nimic. Am ajuns aici pentru c? m-am l?sat descoperit; dup? mama nu am mai iubit nici o alt? fiin??, ?i singurele mele contacte au fost cu banii. Nu am avut o prieten?, niciodat?.
Visarea �mi cuprindea mintea �n timp ce �mi aminteam miile de detaliile ale trecutului meu. Vroiam s? m? ad�ncesc �ntr-o lume �n care aveam parte de alte lucruri, unde nu eram �ntr-o celul? rece, ce nu f?cea dec�t s? �mi aminteas? de singur?tate. Aceea pe care am sim?it-o dup? ce ea a murit.
Am adormit, f?r? s? m? mai g�ndesc la trecut, f?r? s? �mi amintesc chipul ei angelic ?i ginga?.
Zgomotul produs de gardieni a reu?it s? m? trezeasc?, iar eu am �njurat printre din?i. I-am auzit vorbindu-mi, at�t de neinteresant. Aveam nevoie de o oglind?, s? �mi v?d p?rul, ?i chipul. Am renun?at �ns? la aceast? dorin?? c�nd mi-au fost puse ni?te c?tu?e asupra m�inilor, ?i am fost aruncat �ntr-o dub?.
- Mai u?or, suntem ?i noi oameni.
A reu?it s? spun? unul dintre " colegii " mei de suferin??. Am r�s auzindu-l. Pentru ei eram doar ni?te marionete. Oare nu realizase asta? Eu da, dup? doar un an de �nchisoare. Am auzit pe unul din gardieni spun�ndu-mi ceva, dar nu am �ntors privirea.
- Niiro, p?pu??, s? faci treab? bun? �n Europa.
Asta �mi amintise de clipele mele intime cu unii din gardieni. Era singura metod? prin care puteam prinde ?i eu c�teva ?ig?ri, droguri sau b?utur?. ?i era destul de distractiv, acceptam doar pe cei ce ar?tau acceptabil. Sunt homosexual, pentru c? nu a? putea fi cu o femeie, niciodat?. Fiecare fiin?? de gen feminin �mi aminte?te de mama, iar eu nu pot fi pervers cu cea mai dulce fiin??. M-am rezumat la b?rba?ii din jurul meu, asupra lor st�rnesc dorin?e sexuale.
Drumul era destul de anevoios, iar eu priveam fiecare jegos din jurul meu. Erau at�t de neitneresan?i, ?i aveau ni?te chipuri at�t de lipsite de vlag?. Oare ?i eu ar?tam la fel? M? �nsp?im�nta acest g�nd. �n timp ce dubi?a mergea, eu am reu?it s? �mi pun g�ndurile �n ordine, ?i s? pun la cale un plan, era simplu ?i stupid, �ns? nu aveam ceva mai bun pentru rata?ii din jurul meu.
- ?ofer, am nevoie. Am �nceput s? vorbesc, probabil c? era de la sine �n?eles de ce am nevoie.
- Niiro, nu opresc. �mi spuse cel din fa??. Eram cunoscut de fiecare poli?ist �n parte, eram destul de faimos. Ce puteam s? zic?
- Ori opre?ti ma?ina asta, ori o s? regre?i mai t�rziu. Am strigat eu, oarecum iritat, iar ma?ina s-a oprit. Cum crezusem, mult prea fraieri. Am ie?it, condus de unul dintre gardieni, ?i mi-am permis s? iau o distan?? de c�?iva pa?i. Am stat pre? de c�teva clipe a?a, dup? care m-am �ntors, tr?g�ndu-i un picior �n burt? prietenului meu. Cum era evident, nu putea fi dobor�t doar dintr-at�t, �ns? pistolul s?u era destul de folositor. Prinz�ndu-l �n cele dou? m�ini, legate de c?tu?e, am tras pe tr?gaci, iar glon?ul a aterizat �n capul gardianului. Am reu?it s? fug, �n p?durea �ntins? �n jurul meu, f?r? ca cineva s? m? urmeze. Era mult prea �ntuneric pentru a risca. Fugind, destul de repede, am realizat c? aceea nu era o p?dure, ci mai degrab? un parc.
Norocul era de partea mea, pentru a doua oar? �n aceast? sear?. Doi b?rba?i st?teau pe una din b?nci. Am reu?it s? m? strecor �n spatele lor, ?i l-am lovit pe unul dintre ei, astfel �nc�t s? le?ine. Pe cel?lalt l-am amenin?at cu pistolul.
- Uite ce e, am nevoie de ni?te haine. Dezbrac?-te, sau pe prietenul t?u ?i nu �?i fac nimic. St?team �n �ntuneric, iar chipul nu �mi putea fi z?rit. Am primit ceea ce vroiam ?i dup? ce am fost sigur c? cei doi plecaser?, m-am schimbat �n noile haine, ?i am plecat. C?tu?ele am reu?it s? le sparg cu un bolovan, mai mare. Erau de o calitate prea proast?.
Diminea?a a sosit destul de cur�nd, iar eu nu mi-am putut aminti unde eram, sau cum ajunsesem aici. M? aflam �ntr-un bloc, unul destul de rafinat. Oare ce c?utam aici? Un sunet u?or se aude, era un c�ine.
- Prietene, cum am ajuns eu aici? C�inele era destul de mare, cu o blan? lung?, alb?. At�t de curat. Purta o zgard?, dar c�nd am vrut s? �l ating, un b?iat blond, �nalt ?i cu ochii verzi a ap?rut. Ar?ta at�t de bine.
- Hei, te-am g?sit noaptea trecut? �n acest bloc, ?i te-am l?sat s? stai. Mi-a analizat hainele. Atunci mi-am trecut ?i eu privirea spre ele, eram �mbr?cat formal, �ntr-un costum negru. A continuat s? vorbeasc?. Nu pari huligan, cu toate astea, ai vreo explica?ie?
Am r�s. Puteam s? �i spun ce s-a �nt�mplat?
- De fapt am. Firma mea a dat faliment, ?i apartamentul meu mi-a fost confiscat. Am nevoie de un loc pentru c�teva zile, unde s? locuiesc. Crezi c? m? po?i ajuta?
Mi-a �ntins m�na, iar eu am �ntins-o pe a mea. M-a ajutat s? m? ridic, de?i nu era nevoie.
- Uite, eu sunt poli?ist. Po?i s? stai c�teva zile la mine, asta pentru c? te place c�inele meu. El nu place pe oricine, dar nu te vreau pentru mai mult de patru zile �n casa mea.
Am r�s la vorbele lui. Pu?tiul nu ?tia �n ce se bag?. Un mafiot �n casa unui poli?ist, �nebunise? Totu?i, era bine. C�nd eram �n �nchisoare am reu?it s? �mi ?terg datele personale, ?i fotografia, a?a c? nimeni nu ?tia cum m? numesc, sau cum ar?t.
- Eu sunt Niiro, pu?tiule. Mul?umesc, o s? te pl?tesc, dup? ce �mi rezolv problemele. Am mers dup? el, �n timp ce acesta mi-a deschis u?a apartamentului s?u. O locuin?? at�t de primitoare, �ns? g�ndul meu st?tea doar la b?iatul blond. Ar?ta at�t de apetisant. Putea un criminal, ca mine, s? reziste unei asemenea tenta?ii? Mi-am trecut limba peste buze la acest g�nd.
- Nu prea sunt un pu?ti, ?tii, am dou?zeci ?i unu de ani. A spus el, oarecum iritat de cuvintele mele. P?rea totu?i un b?iat inteligent. Iar eu nu m? referam doar la v�rst?, ci la experien?a de via??. Nu �i explicam ?i lui asta. Un poli?ist nu ar �n?elege niciodat? un criminal.
- Iar eu dou?zeci ?i ?apte, ?i nu fac anun?uri matrimoniale. Pot s? fac ?i eu un du?? Cum am mai zis, pl?tesc.
Ro?i pu?in la cuvintele mele. Nu ?tia ce perversit??i �mi treceau mie prin minte. Mi-am ab?inut g�ndul.
- Desigur! Mi - a ar?tat drumul spre baie, ?i mi-a adus ni?te haine, ce nu erau ale lui, erau prea mari. Am intrat sub du?, ?i am dat drumul la ap?. Am �nceput s? m? g�ndesc la noua mea situa?ie. Ar fi fost amuzant s? fiu �nchis de acest b?ie?el. Cu toate acestea, nu mai sim?isem a?a ceva pentru o persoan? pe care de abia o cunoscusem. Blond, ochii verzi, tipul meu de b?iat. Timid ?i inteligent. P?cat c? era poli?ist.
Am l?sat apa s? se scurg? pe trupul meu, c�nd am auzit u?a de la baie deschiz�ndu-se. Deja m? dorea?
Personaje :
Niiro Kataki
Shiro Tame
___________________________________________________________________
Mul?umim celor ce au citit!