10-04-2009, 06:31 PM
Ta-da!!! Nu scapati de mine ^_^ Another chpater! Enjoy!
Cap. IV
Abia acum am observat ca Eduard si aroganta lui m-au detaşat de toate gândurile ce credeam ca mă vor bântui întreaga zi. , iar sosirea micului meu frate mi-a adus un strop de lumina in sufletul pe care-l credeam pierdut in întuneric si suferinţa. Toata speranţa era contopita in zâmbetul sau larg, pe care-l afişa ori de cate ori mă zăreau ochii lui căprui. Parul de culoare saten -deschis , zburlit, ii dădea o infatisare hazlie, dar totodată angelica.
Întreaga stare de buna-dispoziţie m-a parasit când noaptea mi-a adus din nou gândurile menite sa-mi putrezească sufletul . Ce se va întâmpla acum, ca Emi s-a întors? E in siguranţa? As putea sa-l apar in caz de ar apărea demonul cu chip uman? Oricum ar fi, mi-as da viata pentru Emi, doar pentru a-l scoate din pericol. Nimic nu-l va atinge, atâta timp cat voi fi in viata …
Doamne, cat as fi dorit ca acei ochi insangerati sa nu-i mai fi văzut vreodată! Odată cu prima adiere a vântului ce a intrat prin geamul deschis de EL , infernul s-a instalat in camera mea. Infernul meu.
Ceasul bătu miezul noptii iar un fior rece imi trezise somnul. Buimaca, am aprins veioza alăturata patului, dorind sa închid geamul care se deschisese, cine ştie din ce cauza. Silueta din fata ochilor mei m-a lămurit din ce cauza fereastra nu era închisa.
S-a întors…
Cu întreaga mea fiinţa voiam sa-l dobor, sa mă năpustesc asupra lui, turbata de furie, si sa mă asigur ca nu va mai face pe nimeni sa treacă prin ce am trecut ,si inca mai trec eu. Degeaba doream acest lucru . Corpul îmi era paralizat in fata monstrului adăpostit in trupul atractiv al roşcatului.
Curând trăirile lăuntrice ieşeau la iveala. Mâinile si picioare îmi tremurau, ochii îmi lăcrimau, buzele mi le muşcam încercând sa mă calmez …
Se pare ca reacţia mea l-a amuzat pe tanar, pe buze afişându-se un zâmbet pe care mi-l voi aminti cat voi trai.
Oare chiar atât de penibil arătam? Cum am putut ajunge intr-un asemenea stadiu? Nu mai am deloc stăpânire asupra mea?
Atmosfera devenea din ce in ce mai tensionata, mai densa , iar timpul parca îngheţase pentru mine. Acea tăcere sufocanta a fost întrerupta de un glas angelic … de glasul LUI.
- Presupun ca acum va începe interogatoriul …
- C… Ce vrei sa spui?
Nu ştiu cum am putut şopti cele 4 cuvinte. Calm, intrusul s-a sprijinit de birou, începând sa se joace cu un creion lăsat intamplator pe masa.
- „Cine eşti? Ce esti? De ce-mi faci asta? Ce vrei? †Ştii tu… întrebări frecvente.
Este oare posibil ca acest tanar degajat, relaxat, sa fie cel care in urma cu doua seri tremura in noaptea inundata de ploile torenţiale? Este el cu adevărat cel ce mă atacase?
- Ii vei face rău fratelui meu?
- Eşti fata in fata cu creatura ce poate sa-ti extragă si ultima farama de viata din tine, iar tu întrebi de fratele tău? E o lume plina de bestii acolo … nu ar trebui sa te gândeşti decât la tine.
Totul mi-a spus-o cu un zâmbet amar pe buze, uitându-se mereu pe fereastra deschisa.
- Ai vrut sa ajuţi o persoana acum doua nopţi, si uite ce ai patit. Marcata pe viata de un monstru care tânjea după sânge … ai ajuns o făptura demna de mila si compătimire…
Cu fiecare vorba spusa se apropia mai mult de mine , înaintând încet . Instinctiv mi-am imbratisat plapuma , ridicându-mă in picioare in pat. Eram in stare sa intru in peretele de care mă sprijineam , doar pentru a scăpa de el. Acesta si-a pus piciorul drept pe pat, si s-a aplecat spre mine.
Ii puteam simţi respiraţia de gheata ce îmi trimitea fiori pe şira spinării , ce-mi făcea inima sa-si accelereze bataile, de parca voia sa-mi iasă din piept si sa i se încredinţeze lui. Ce era acel sentiment … ? Frica ? Nu … ceva mai mult. Nu puteam sa-mi dau seama si mi-era teama sa aflu ce simţeam in acea clipa.
Mi-am întors privirea , iar ochii mi i-am strâns puternic, sperând ca va dispare , ca se va evapora in spaţiu. Prezenta lui mă sufoca, mă seca de puteri , îmi scotea la iveala laşitatea pe care nu ştiam ca o am. El scotea la iveala a doua latura a personalităţii mele … o latura mizerabila, dezgustătoare, pe care de multe ori mi-am închis-o in adâncul sufletului, ignorând-o. Dar acum… era dezlănţuita. Libera … Cine sunt eu cu adevarat? Rin din timpul zilei, cea mereu zâmbitoare , cea mereu protectoare cu prietenii si familia ei, sau creatura din fata necunoscutului, ce nu se putea măcar calma?
Si-a trecut mana ca de gheata prin parul meu, dezgolindu-mi gatul. Cu privirea cercetase locul vineţiu al gatului alb . Incet, si-a trecut degetele peste cele doua semne. Mă atingea cu mare grija, ca si când as fi fost o papusa de porţelan, care in orice clipa s-ar fi putut sparge…
*
Ochii si i-a deschis larg. Ce era acea atingere ? De ce durerea i se alina? Narile ii inhalau mirosul atât de dulce, si totuşi atât de dezgustător. Buzele reci ale tanarului erau presate pe gatul plin de sudoare al adolescentei, pe pata vânata care i-a lasat-o in acea noapte blestemata. Atat de firav era acel sarut , abia simtit. Daca in atingerea degetelor tanarului era nefericirea, atunci in cea a buzelor lui ii era materializat iadul ei.
Numai si numai al ei…
Cap. IV
Abia acum am observat ca Eduard si aroganta lui m-au detaşat de toate gândurile ce credeam ca mă vor bântui întreaga zi. , iar sosirea micului meu frate mi-a adus un strop de lumina in sufletul pe care-l credeam pierdut in întuneric si suferinţa. Toata speranţa era contopita in zâmbetul sau larg, pe care-l afişa ori de cate ori mă zăreau ochii lui căprui. Parul de culoare saten -deschis , zburlit, ii dădea o infatisare hazlie, dar totodată angelica.
Întreaga stare de buna-dispoziţie m-a parasit când noaptea mi-a adus din nou gândurile menite sa-mi putrezească sufletul . Ce se va întâmpla acum, ca Emi s-a întors? E in siguranţa? As putea sa-l apar in caz de ar apărea demonul cu chip uman? Oricum ar fi, mi-as da viata pentru Emi, doar pentru a-l scoate din pericol. Nimic nu-l va atinge, atâta timp cat voi fi in viata …
Doamne, cat as fi dorit ca acei ochi insangerati sa nu-i mai fi văzut vreodată! Odată cu prima adiere a vântului ce a intrat prin geamul deschis de EL , infernul s-a instalat in camera mea. Infernul meu.
Ceasul bătu miezul noptii iar un fior rece imi trezise somnul. Buimaca, am aprins veioza alăturata patului, dorind sa închid geamul care se deschisese, cine ştie din ce cauza. Silueta din fata ochilor mei m-a lămurit din ce cauza fereastra nu era închisa.
S-a întors…
Cu întreaga mea fiinţa voiam sa-l dobor, sa mă năpustesc asupra lui, turbata de furie, si sa mă asigur ca nu va mai face pe nimeni sa treacă prin ce am trecut ,si inca mai trec eu. Degeaba doream acest lucru . Corpul îmi era paralizat in fata monstrului adăpostit in trupul atractiv al roşcatului.
Curând trăirile lăuntrice ieşeau la iveala. Mâinile si picioare îmi tremurau, ochii îmi lăcrimau, buzele mi le muşcam încercând sa mă calmez …
Se pare ca reacţia mea l-a amuzat pe tanar, pe buze afişându-se un zâmbet pe care mi-l voi aminti cat voi trai.
Oare chiar atât de penibil arătam? Cum am putut ajunge intr-un asemenea stadiu? Nu mai am deloc stăpânire asupra mea?
Atmosfera devenea din ce in ce mai tensionata, mai densa , iar timpul parca îngheţase pentru mine. Acea tăcere sufocanta a fost întrerupta de un glas angelic … de glasul LUI.
- Presupun ca acum va începe interogatoriul …
- C… Ce vrei sa spui?
Nu ştiu cum am putut şopti cele 4 cuvinte. Calm, intrusul s-a sprijinit de birou, începând sa se joace cu un creion lăsat intamplator pe masa.
- „Cine eşti? Ce esti? De ce-mi faci asta? Ce vrei? †Ştii tu… întrebări frecvente.
Este oare posibil ca acest tanar degajat, relaxat, sa fie cel care in urma cu doua seri tremura in noaptea inundata de ploile torenţiale? Este el cu adevărat cel ce mă atacase?
- Ii vei face rău fratelui meu?
- Eşti fata in fata cu creatura ce poate sa-ti extragă si ultima farama de viata din tine, iar tu întrebi de fratele tău? E o lume plina de bestii acolo … nu ar trebui sa te gândeşti decât la tine.
Totul mi-a spus-o cu un zâmbet amar pe buze, uitându-se mereu pe fereastra deschisa.
- Ai vrut sa ajuţi o persoana acum doua nopţi, si uite ce ai patit. Marcata pe viata de un monstru care tânjea după sânge … ai ajuns o făptura demna de mila si compătimire…
Cu fiecare vorba spusa se apropia mai mult de mine , înaintând încet . Instinctiv mi-am imbratisat plapuma , ridicându-mă in picioare in pat. Eram in stare sa intru in peretele de care mă sprijineam , doar pentru a scăpa de el. Acesta si-a pus piciorul drept pe pat, si s-a aplecat spre mine.
Ii puteam simţi respiraţia de gheata ce îmi trimitea fiori pe şira spinării , ce-mi făcea inima sa-si accelereze bataile, de parca voia sa-mi iasă din piept si sa i se încredinţeze lui. Ce era acel sentiment … ? Frica ? Nu … ceva mai mult. Nu puteam sa-mi dau seama si mi-era teama sa aflu ce simţeam in acea clipa.
Mi-am întors privirea , iar ochii mi i-am strâns puternic, sperând ca va dispare , ca se va evapora in spaţiu. Prezenta lui mă sufoca, mă seca de puteri , îmi scotea la iveala laşitatea pe care nu ştiam ca o am. El scotea la iveala a doua latura a personalităţii mele … o latura mizerabila, dezgustătoare, pe care de multe ori mi-am închis-o in adâncul sufletului, ignorând-o. Dar acum… era dezlănţuita. Libera … Cine sunt eu cu adevarat? Rin din timpul zilei, cea mereu zâmbitoare , cea mereu protectoare cu prietenii si familia ei, sau creatura din fata necunoscutului, ce nu se putea măcar calma?
Si-a trecut mana ca de gheata prin parul meu, dezgolindu-mi gatul. Cu privirea cercetase locul vineţiu al gatului alb . Incet, si-a trecut degetele peste cele doua semne. Mă atingea cu mare grija, ca si când as fi fost o papusa de porţelan, care in orice clipa s-ar fi putut sparge…
*
Ochii si i-a deschis larg. Ce era acea atingere ? De ce durerea i se alina? Narile ii inhalau mirosul atât de dulce, si totuşi atât de dezgustător. Buzele reci ale tanarului erau presate pe gatul plin de sudoare al adolescentei, pe pata vânata care i-a lasat-o in acea noapte blestemata. Atat de firav era acel sarut , abia simtit. Daca in atingerea degetelor tanarului era nefericirea, atunci in cea a buzelor lui ii era materializat iadul ei.
Numai si numai al ei…