21-02-2009, 06:27 PM
heya, ma bucur ca va place povestea!
Sper ca si urmatorul cap sa va placa la fel ca primul.
si sa nu o mai lungesc...Lecura placuta!
2. Uitandu-te inapoi.
Dimineata se arata trezind intreg orasul. In camera lui Kimm, lumina intra hotarata sa o trezeasca. Fata deschise ochii cu greu si se uita prin camera. Era o camera ingusta, fara prea multe lucruri prin ea. In dreapta patului se afla o noptiera maro, iar chiar langa geam era un birou de aceeasi culoare ca noptiera, pe el fiind un laptop si niste carti. Lipit de perete, se afla un sifonier micut. Fata se dadu jos din pat si se uita la ceasul care era agatat de perete. Era 9:10 asa ca fara sa se mai gandeasca deschise dulapul, isi lua niste schimburi si se indrepta spre baie. Trecand pe langa camera lui Sentaro, vazu ca usa e inchisa, semn ca nu se trezise. Desi nu arata, era mai mult decat fericita sa stie acest lucru. Dupa zece minute, Kimm iesi din baie si intra in camera ei, isi aranja putin parul dupa care se aseza pe scaunul de la birou, deschise niste carti si caiete si incepu sa-si faca temele. Dupa ceva timp, inchise toate caietele si cartile, isi lua ghiozdanul si le puse in el. Se ridica de pe scaun uitandu-se la ceas. Acum arata 10:05 P.m. Se duse la geam privind cerul de un albastru pur, desi stia ca pe parcursul zilei cerul isi va schimba culoarea intr-un gri nu prea placut. Cu toate astea adora sa stea sa-l priveasca, o facea sa se simta libera, ea insasi uitand de toate grijile. Amntindu-si ca mai are si alte treburi se indeparta de geam iesind din camera. Intrand in bucatarie, se uita prin jur cautandu-l pe fratele ei, dar nu-l vazu asa ca se indrepta spre frigider si il deschise sperand sa gaseasca ceva de mancare, dar nu vazu decat niste branza care era cu siguranta expirata, niste legume si vreo 3 sticle de bere. Inchizand frigiderul, se indrepta spre dulap sperand ca va gasi acolo ceva de mancare dar nu gasi nimic. Se intoarse dar inima i se facu cat un purice cand vazu ca Sentaro se afla rezemat de usa, privind-o.
- Cauti ceva? Intreba el pe un ton agresiv.
Adolescenta il privi speriata, incidentul de seara trecuta invadandu-i mintea si facand-o sa tremure, dar incerca sa se calmeze asa ca isi alunga acea amintire. Vru sa vorbeasca, dar parca mintea nu voia sa o asculte si nu lasa cuvintele sa-i iasa din gura. Se gandi bine inainte sa spuna ceva, inghiti in sec si apoi vorbi:
- Pai... voiam sa mananc, dar... nu-i nimic in frigider, spuse Kimm cu vocea tremurandu-i.
- Si ce-i cu asta? Intreba el, privind-o violent.
Fata se sperie, stia ca daca va spune ceva gresit, un singur cuvant care l-ar putea deranja pe Sentaro, ar fi inceput sa tipe la ea si sa se produca o cearta in care numai el ar tipa. Isi dorea sa-l poata ignora si sa plece nepasatoare, insa stia ca acest lucru nu se poate asa ca inceta sa se mai gandeasca la asta. Vazu cum fratele ei asteapta un raspuns din partea ei, cum o priveste nerabdator sa-i auda vorbele, ca si cum ar vrea ca ea sa spuna ceva gresit si sa inceapa sa tipe. Senzatia ca cineva se uita la ea reveni, iar ea, stresata, isi arunca privirea in stanga si in dreapta dupa cineva, vreun prieten de-al fratelui ei care vrea sa rada de cum Sentaro face pe seful in fata ei, insa nu zari pe nimeni. Se opri, privindu-l pe Sentaro, care ridica o spranceana, aruncandu-i priviri uimite.
- S-a intamplat ceva? Spuse el calm.
- Nn... nu, raspunse rapid Kimm. Fata nu stia daca raspunsul pe care l-a dat a fost catusi de putin bun ca sa nu-l enerveze pe fratele ei. Observa ca Sentro pasise in bucatarie, indreptandu-se spre ea si imediat isi dadu seama ca raspunsul nu a fost deloc cel potrivit. Era speriata, inima incepuse sa-i bata cu putere si se astepta la ce era mai rau, asa ca lasa capul in jos si inchise ochii. Dar, auzind scartaitul provocat de picioarele scaunului care erau tarate pe gresie isi dadu seama ca e in siguranta, deschise ochii si ridica capul privindu-l.
- Vreau sa vorbesc ceva cu tine, Kimm. In seara asta vin cu niste prieteni, deci vreau ca toata casa sa fie curata, si daca tot te plangi ca nu-i mancare vreau sa faci si niste cumparaturi. O sa-ti fac o lista cu tot ce trebuie sa cumperi, asa ca dupa scoala te vei duce la piata si apoi vei face curat prin casa, ne-am inteles?
- Da, spuse Kimm rapid.
- Bine. Si ai grija, ca daca vin acasa si nu ai facut nimic din ce ti-am spus, o incurci rau de tot!
Adolescenta dadu din cap ca da, era destul de tarziu asa ca fata se duse in camera ei, se imbraca cu hainele de scoala, isi lua ghiozdanul si se indrepta spre bucatarie. Dupa vro cinci minute iesi si Sen din camera lui, imbracat cu o pereche de pantaloni si o camasa alba cu un dragon pe spate, avand cei trei nasturi de sus deschisi. Desi mergea la facultate, nu era obisnuit cu uniforma pe care o primise cand a inceput primul an. Desi cel care fusese ales pentru a le vorbi noilor studenti spusese de vro opt ori de uniforma pe care trebuie sa o aiba pe ei de fiecare data cand intra in maiestoasa cladire a facultatii. Dar nimeni nu i-a dat ascultare si fiecare isi alesese cu ce sa vina imbracat. Asa ca nici Sen nu avea de gand sa fie mai prejos si se imbraca cu ce vroia el. Roscata lua bani si lista pe care Sen i-o facuse si iesira amandoi din casa, o inchise cu cheia si iesira din bloc. Dar directia in care Sen trebuia sa o ia era opusa de cea a lui Kimm
- Sa nu uiti ce ti-am spus sa faci, si vezi ca ti-am dat mai mult ca sa-ti iei si tu ceva de mancare, zise Sen parca putin deranjat de fapta pe care o facuse, dupa care pleca fara sa mai spuna nimic, la fel facand si Kimm. Pe drum, se gandi la ce zisese fratele ei, la treaba pe care o puse sa o faca. De cand parintii ei au murit ea trebuia sa faca toata treaba prin casa iar Sen doar sa dea ordine. O amintire de cand era mica prinse viata in mintea ei si se intrista. “Nu fi suparata, Kimm. Eu si tata plecam pentru cateva zile. Nu te ingrijora, Sentaro va avea grija de tine, iti va da tot ce ai nevoie, o sa fie mereu langa tine si o sa fiti fericiti. Ne vom gandi la tine tot drumul si o sa-ti trimit ceva frumos de acolo. Bine?†Acestea au fost ultimele cuvinte pe care i le-a spus mama ei. Cand i le-a spus nu a prea inteles ce anume dorea sa transmita. Pana cand, in ziua in care aflase ca a intrat la cea mai buna facultate si era nerabdatoare sa le spuna parintilor, a intrat in casa si l-a vazut pe fratele ei stand in sufragerie si plangand. Se dusese langa el, il imbratisase si-l intrebase ce sa intamplase. Atunci aflase ce voia sa sa spuna mama ei cu acele vorbe, ei murind intr-un accident de masina, dupa spusele fratelui ei. Sentaro nu-i daduse voie sa vada cadavrele parintilor, dar stia o mintise, ii vazuse privirea atunci cand ii spusese, ii ascundea ceva dar nu stia ce. In momentul in care aflase ca parinti ei murisera, isi daduse seama si ce a vrut mama ei sa spuna cu acele vorbe. Presimtea ca vor muri si vroia sa-si ia ramas bun de la ea, dar o mintise. Spusese ca Sentaro va avea grija de ea, ca va fi mereu langa ea si ca vor fi fericiti dar totul era invers. La cateva zile de la inmormantarea parintilor, Sen incepuse sa fie nepasator cu adolescenta, sa se comporte ca un sef, sa nu o ajute cu nimic ci doar sa-i dea ordine, si cat despre faptul ca vor fi fericiti, Kimm nici nu stia ce e aceea fericire. Dar cel mai mult o deranja faptul ca, dupa inmormantarea parintilor lor, tot ce a fost intrei ei doi disparuse, toata dragostea frateasca pe care o impartaseau disparuse, toate jocurile pe care obisnuiau sa le joace impreuna fura uitate, tot ce era legat intrei ei doi se stinsese. Fu trezita din acea amintire cand vazu ca a ajuns in fata liceului, dupa ce toti elevi intrara, se strecura si ea in curtea liceului, incepand sa tremure la gandul ca Masaki si gasca lui o asteapta ca sa-si mai bata joc de ea. Dar se mira cand intra in liceu si nu vazu nici urma de Masaki sau de gasca lui si se gandi ca poate sunt in cladire dupa vrun colt, asteptand-o. La acest gand se cutremura. Mergea incet, uitandu-se in stanga si in dreapta, dar vazu ca ajunsese in fata usii unde era clasa ei si nu daduse peste nici un adolescent, asa ca rasufla usurata si intra in clasa. Isi ceru scuze pentru intarziere si se aseza pe scaun, scotandu-si manualele si deschizandu-le. Se uita prin clasa, fara sa vrea se opri in fata lui Ayumi care o privea amuzata si cu un zambet misterios care iti dadea senzatia ca planuieste ceva. Speriata, isi intoarse capul spre tabla si incepu sa scrie ce era pe ea.
Sper ca si urmatorul cap sa va placa la fel ca primul.
si sa nu o mai lungesc...Lecura placuta!
2. Uitandu-te inapoi.
Dimineata se arata trezind intreg orasul. In camera lui Kimm, lumina intra hotarata sa o trezeasca. Fata deschise ochii cu greu si se uita prin camera. Era o camera ingusta, fara prea multe lucruri prin ea. In dreapta patului se afla o noptiera maro, iar chiar langa geam era un birou de aceeasi culoare ca noptiera, pe el fiind un laptop si niste carti. Lipit de perete, se afla un sifonier micut. Fata se dadu jos din pat si se uita la ceasul care era agatat de perete. Era 9:10 asa ca fara sa se mai gandeasca deschise dulapul, isi lua niste schimburi si se indrepta spre baie. Trecand pe langa camera lui Sentaro, vazu ca usa e inchisa, semn ca nu se trezise. Desi nu arata, era mai mult decat fericita sa stie acest lucru. Dupa zece minute, Kimm iesi din baie si intra in camera ei, isi aranja putin parul dupa care se aseza pe scaunul de la birou, deschise niste carti si caiete si incepu sa-si faca temele. Dupa ceva timp, inchise toate caietele si cartile, isi lua ghiozdanul si le puse in el. Se ridica de pe scaun uitandu-se la ceas. Acum arata 10:05 P.m. Se duse la geam privind cerul de un albastru pur, desi stia ca pe parcursul zilei cerul isi va schimba culoarea intr-un gri nu prea placut. Cu toate astea adora sa stea sa-l priveasca, o facea sa se simta libera, ea insasi uitand de toate grijile. Amntindu-si ca mai are si alte treburi se indeparta de geam iesind din camera. Intrand in bucatarie, se uita prin jur cautandu-l pe fratele ei, dar nu-l vazu asa ca se indrepta spre frigider si il deschise sperand sa gaseasca ceva de mancare, dar nu vazu decat niste branza care era cu siguranta expirata, niste legume si vreo 3 sticle de bere. Inchizand frigiderul, se indrepta spre dulap sperand ca va gasi acolo ceva de mancare dar nu gasi nimic. Se intoarse dar inima i se facu cat un purice cand vazu ca Sentaro se afla rezemat de usa, privind-o.
- Cauti ceva? Intreba el pe un ton agresiv.
Adolescenta il privi speriata, incidentul de seara trecuta invadandu-i mintea si facand-o sa tremure, dar incerca sa se calmeze asa ca isi alunga acea amintire. Vru sa vorbeasca, dar parca mintea nu voia sa o asculte si nu lasa cuvintele sa-i iasa din gura. Se gandi bine inainte sa spuna ceva, inghiti in sec si apoi vorbi:
- Pai... voiam sa mananc, dar... nu-i nimic in frigider, spuse Kimm cu vocea tremurandu-i.
- Si ce-i cu asta? Intreba el, privind-o violent.
Fata se sperie, stia ca daca va spune ceva gresit, un singur cuvant care l-ar putea deranja pe Sentaro, ar fi inceput sa tipe la ea si sa se produca o cearta in care numai el ar tipa. Isi dorea sa-l poata ignora si sa plece nepasatoare, insa stia ca acest lucru nu se poate asa ca inceta sa se mai gandeasca la asta. Vazu cum fratele ei asteapta un raspuns din partea ei, cum o priveste nerabdator sa-i auda vorbele, ca si cum ar vrea ca ea sa spuna ceva gresit si sa inceapa sa tipe. Senzatia ca cineva se uita la ea reveni, iar ea, stresata, isi arunca privirea in stanga si in dreapta dupa cineva, vreun prieten de-al fratelui ei care vrea sa rada de cum Sentaro face pe seful in fata ei, insa nu zari pe nimeni. Se opri, privindu-l pe Sentaro, care ridica o spranceana, aruncandu-i priviri uimite.
- S-a intamplat ceva? Spuse el calm.
- Nn... nu, raspunse rapid Kimm. Fata nu stia daca raspunsul pe care l-a dat a fost catusi de putin bun ca sa nu-l enerveze pe fratele ei. Observa ca Sentro pasise in bucatarie, indreptandu-se spre ea si imediat isi dadu seama ca raspunsul nu a fost deloc cel potrivit. Era speriata, inima incepuse sa-i bata cu putere si se astepta la ce era mai rau, asa ca lasa capul in jos si inchise ochii. Dar, auzind scartaitul provocat de picioarele scaunului care erau tarate pe gresie isi dadu seama ca e in siguranta, deschise ochii si ridica capul privindu-l.
- Vreau sa vorbesc ceva cu tine, Kimm. In seara asta vin cu niste prieteni, deci vreau ca toata casa sa fie curata, si daca tot te plangi ca nu-i mancare vreau sa faci si niste cumparaturi. O sa-ti fac o lista cu tot ce trebuie sa cumperi, asa ca dupa scoala te vei duce la piata si apoi vei face curat prin casa, ne-am inteles?
- Da, spuse Kimm rapid.
- Bine. Si ai grija, ca daca vin acasa si nu ai facut nimic din ce ti-am spus, o incurci rau de tot!
Adolescenta dadu din cap ca da, era destul de tarziu asa ca fata se duse in camera ei, se imbraca cu hainele de scoala, isi lua ghiozdanul si se indrepta spre bucatarie. Dupa vro cinci minute iesi si Sen din camera lui, imbracat cu o pereche de pantaloni si o camasa alba cu un dragon pe spate, avand cei trei nasturi de sus deschisi. Desi mergea la facultate, nu era obisnuit cu uniforma pe care o primise cand a inceput primul an. Desi cel care fusese ales pentru a le vorbi noilor studenti spusese de vro opt ori de uniforma pe care trebuie sa o aiba pe ei de fiecare data cand intra in maiestoasa cladire a facultatii. Dar nimeni nu i-a dat ascultare si fiecare isi alesese cu ce sa vina imbracat. Asa ca nici Sen nu avea de gand sa fie mai prejos si se imbraca cu ce vroia el. Roscata lua bani si lista pe care Sen i-o facuse si iesira amandoi din casa, o inchise cu cheia si iesira din bloc. Dar directia in care Sen trebuia sa o ia era opusa de cea a lui Kimm
- Sa nu uiti ce ti-am spus sa faci, si vezi ca ti-am dat mai mult ca sa-ti iei si tu ceva de mancare, zise Sen parca putin deranjat de fapta pe care o facuse, dupa care pleca fara sa mai spuna nimic, la fel facand si Kimm. Pe drum, se gandi la ce zisese fratele ei, la treaba pe care o puse sa o faca. De cand parintii ei au murit ea trebuia sa faca toata treaba prin casa iar Sen doar sa dea ordine. O amintire de cand era mica prinse viata in mintea ei si se intrista. “Nu fi suparata, Kimm. Eu si tata plecam pentru cateva zile. Nu te ingrijora, Sentaro va avea grija de tine, iti va da tot ce ai nevoie, o sa fie mereu langa tine si o sa fiti fericiti. Ne vom gandi la tine tot drumul si o sa-ti trimit ceva frumos de acolo. Bine?†Acestea au fost ultimele cuvinte pe care i le-a spus mama ei. Cand i le-a spus nu a prea inteles ce anume dorea sa transmita. Pana cand, in ziua in care aflase ca a intrat la cea mai buna facultate si era nerabdatoare sa le spuna parintilor, a intrat in casa si l-a vazut pe fratele ei stand in sufragerie si plangand. Se dusese langa el, il imbratisase si-l intrebase ce sa intamplase. Atunci aflase ce voia sa sa spuna mama ei cu acele vorbe, ei murind intr-un accident de masina, dupa spusele fratelui ei. Sentaro nu-i daduse voie sa vada cadavrele parintilor, dar stia o mintise, ii vazuse privirea atunci cand ii spusese, ii ascundea ceva dar nu stia ce. In momentul in care aflase ca parinti ei murisera, isi daduse seama si ce a vrut mama ei sa spuna cu acele vorbe. Presimtea ca vor muri si vroia sa-si ia ramas bun de la ea, dar o mintise. Spusese ca Sentaro va avea grija de ea, ca va fi mereu langa ea si ca vor fi fericiti dar totul era invers. La cateva zile de la inmormantarea parintilor, Sen incepuse sa fie nepasator cu adolescenta, sa se comporte ca un sef, sa nu o ajute cu nimic ci doar sa-i dea ordine, si cat despre faptul ca vor fi fericiti, Kimm nici nu stia ce e aceea fericire. Dar cel mai mult o deranja faptul ca, dupa inmormantarea parintilor lor, tot ce a fost intrei ei doi disparuse, toata dragostea frateasca pe care o impartaseau disparuse, toate jocurile pe care obisnuiau sa le joace impreuna fura uitate, tot ce era legat intrei ei doi se stinsese. Fu trezita din acea amintire cand vazu ca a ajuns in fata liceului, dupa ce toti elevi intrara, se strecura si ea in curtea liceului, incepand sa tremure la gandul ca Masaki si gasca lui o asteapta ca sa-si mai bata joc de ea. Dar se mira cand intra in liceu si nu vazu nici urma de Masaki sau de gasca lui si se gandi ca poate sunt in cladire dupa vrun colt, asteptand-o. La acest gand se cutremura. Mergea incet, uitandu-se in stanga si in dreapta, dar vazu ca ajunsese in fata usii unde era clasa ei si nu daduse peste nici un adolescent, asa ca rasufla usurata si intra in clasa. Isi ceru scuze pentru intarziere si se aseza pe scaun, scotandu-si manualele si deschizandu-le. Se uita prin clasa, fara sa vrea se opri in fata lui Ayumi care o privea amuzata si cu un zambet misterios care iti dadea senzatia ca planuieste ceva. Speriata, isi intoarse capul spre tabla si incepu sa scrie ce era pe ea.