Ceai cu lamaie

[Psike]

Realitate

Realitatea fluida se scurge
Printre degetele mele si ma zgarie,
Rupand din mine bucati de inocenta,
Vise si mai ales esenta.

Simt cum prin piele patrunde
O stare euforica, totul devine fluid
Copacii se scurg pe asfalt si cerul incepe
Sa se ploua in alb si albastru.

Imi ridic privirea si ma las scaldata,
Uit de mine si ma contopesc cu cerul,
Norii se amesteca cu sangele meu,
Si totul parca e ecou.

Sunt mii de voci, dar liniste,
Sute de culori, dar e bezna,
Constraste si antiteze se bat cap in cap
Si mintea mi-e aglomerata total.

Imi desfac bratele si las lumea sa ma imbratiseze,
Las aerul sa-mi invadeze plamanii si simt venele explodand
de fericire, de zambet, de lacrimi si mai ales
Aud pasarile cantandu-mi in artere si florile plutesc
pe raul constiintei.