23-04-2011, 05:50 PM
Thank you, sweethearts, for comms.
Acum am venit cu nextul
E mai mult dialog. xD.
Enjoy
Hope ya' like it! <3
Capitolul 25
Se priveau unul pe celalalt, nestiind ce sa spuna. Jeff ar fi vrut sa intre dupa el, sa il sarute si sa faca dragoste ca prima data, incet si frumos. Nu se putea insa, era prea mult pentru tanarul care aproape zacea, cu ochii rosii de plans.Stiau amandoi motivul. Chiar si Jeff plansese si Yuki vedea asta. Mai conta insa? A ranit un suflet, de ce sa mai conteze?
Oftasera aproape in acelasi timp amandoi si americanul se apropie incet de cada plina cu apa. Yuki il fixa cu privirea, scotand un sunet dezaprobator.
"Ce inseamna asta?" se intreba Jeff in mintea sa, neputand da grai cuvintelor. Erau atatea de spus si totusi ei nu erau capabili sa spuna nimic.
- Ce vrei? intreba Yuki parca scuipand acid.
Lui Jeff nu ii venea sa creada cat de tare se schimbase iubitul sau in cateva minute. Tremura din cap pana in picioare si nu stia cum sa se comporte, ce sa spuna. Ii era frica pentru prima data... Si nici macar viata lui nu conta cat conta impacarea cu acest baiat. Il iubea prea tareca sa se desparta de el. De fapt il iubea prea tare sa nu-i fie aproape, insemna prea mult pentru el sa ii fie departe. Il durea fiecare minut stat despartit de el, daramite...
Nici macar nu dorea sa se gandeasca. Se uita lung la iubitul sau si se apropie, asezandu-se galant pe marginea cazii, apoi ii lua mana intr-a sa.
- Yuki, uite... Ai inteles total gresit, nu am vrut sa...
Yuki se ridica incet, scancind din cauza faptului ca inca il durea ingrozitor acel loc ascuns acolo, in interiorul sau. Nu voia insa sa-i arate lui Jeff ca-l doare, ca durerea e slabiciunea lui. Era gol pusca, insa nu ii pasa de acest lucru. Nu ii mai era rusine de Jeff, fusese de prea multe ori in interiorul sau, il vazuse gol si il simtise, il tinuse in brate.
"Toate acele momente trebuie uitate!" isi spuse in minte si o lacrima i se prelinse pe chipul dulce. Iesi din cada si, infasurandu-se intr-un prosop. Ii era frig, plus ca nu se simtea deloc bine in prezenta lui Jeff, desi era in siguranta. Senzatia de rau ii venea din cauza minciunii pe care o descoperise. Il durea inima.
- Uite ce e, spuse calm, privindu-l, vreau sa pleci. Vreau sa ma uiti. Cum tu mi-ai luat-o mie pe Misa, asa iti voi lua si tie o jucarie: voi pleca. Nu vreau sa ne mai vedem vreodata, indiferent de ce s-ar intampla. Am suferit din cauza ta, am fost violat din cauza ta si acum sufar din nou, tot din cauza ta!
Pe Jeff il dureau groaznic cuvintele. Abia acum isi dadea seama, insa lacrimile ii curgeau siroaie pe chipul bland. La prima vedere, nici macar nu iti dadeai seama ca acest baiat face parte din Mafie, ca este dealer de droguri si consuma aceste substante nocive.
- Yuki, dar... incerca sa spuna, insa iubitul sau rosti calm ca si mai inainte:
- Jeff, nu mai are rost, ma crezi?! Gata, mi-a fost de-ajuns! N-a fost sa fie, m-ai mintit... Si erai unicul in case aveam incredere!
Fiecare cuvintel spus de Yuki al sau il durea ingrozitor. Il privea cum statea in fata lui, apropae leganandu-se pe picioare. Il durea groaznic totul, insa nu avea ce sa schimbe. Nici macar nu indraznea sa deschida gura si sa isi ceara scuze, se temea de alte reprosuri ale iubitului sau.
- Yuki, asculta-ma, spuse pe un ton hotarat.
Nionul se uita la el pentru cateva momente, parca nestiind la ce sa se astepte de fapt din partea acestuia. Prin minte ii trecura toate momentele cu iubitul sau, prima data cand il facuse al sau, fiecare clipa cand fusesera impreuna, cand se sarutasera si mangaiasera. Isi dorea din toata inima ca acele clipe sa dureze vesnic, si nu doar in mintea lui, ci mereu.
- Ce mai e? intreba sprijinindu-se de perete. Repede, vreau sa dorm... "Pentru totdeauna..." adauga in mintea sa. Vreau sa dorm si vreau sa nu te mai vad, adauga intorcandu-se cu spatele. Ii curgeau lacrimile pe obraz, insa asta nu insemna ca vrea sa se intoarca la el. Ii facuse prea multe, nu putea sa se intoarca.
- Nu ai fost violat din cauza mea! Nu imi arunca mie cacatul asta in carca! spuse deja enervat. Am venit aici sa imi cer iertare, nu sa ma cert cu tine! De ce dracului nu intelegi?! Te iubesc, prostule, si nu as lasa sa ti se intample tie ceva rau!
- Nu?! intreba acid Yuki. Asa e, nu ai lasa daca nu ar fi raul de mana ta, nu?! continua sarcastic, nervos din cale-afara, pornit impotriva iubitului pe care-l considera un "fost" si nimic mai mult, o persoana ce nu mai conta pentru el.
- Yuki, chiar imi cer iertare, iubire, spuse incet, incercand sa-l faca sa inteleaga.
Era insa in defavoarea lui sa incerce, fiindca Yuki nu avea in minte impacarea. Continua sa tipe la el, cu toate ca plangea, sa injure si sa spuna numai lucruri dureroase si rele la adresa tanarului care abia mai realiza ceea ce se intampla, doar voia sa il sarute si sa-l tina in brate.
- Doamne, Jeff! Esti unica persoana, unica, apasa tanarul, de la care nu ma asteptam sa primesc vreo tradare! Si tu mi-ai facut cel mai rau, mai rau ca oricine pe care am cunoscut! Mai rau ca faptul ca Misa era insarcinata, mai rau ca violul de care am avut parte! Mai rau ca orice! spuse sprijinindu-se de zid. Nu-mi vine sa cred ca tocmai tu... Tocmai tu mi-ai facut raul acela groaznic! Si... Si...
Nu mai putea vorbi, lacrimile ii inecasera cuvintele in marea lor de tristete. Il durea sufletul.
"Oare il voi ierta vreodata? Ce m-as face fara el?" se intreba tanarul, insa isi raspunse singur: "Nu trebuie sa ii arat ca-l iubesc. Daca nu pot trai fara el... Mai bine sa nu mai traiesc!".
Hotarase. Nu mai putea sta pe acest pamant, nu mai avea niciun motiv pentru care ar fi facut asta.
Jeff deschse gura in incercarea de a spune ceva. Cuvintele refuzau insa sa se facja auzite din partea lui, spre marea sa dezamagire. Si cat il durea aceasta neputinta!
- Iubirea mea... Spuse in soapta, incercand sa se apropie de el. Yuki insa scoase un marait ca cel al felinelor cand isi apara puii, tinandu-l la distanta. S-ar fi apropiat, dar nu voia sa faca ceva ce nu i-ar fi placut. Il durea inima sa-l vada suparat pe el.
- M-ai... M-ai batjocorit! striga tanarul nipon din cale-afara de nervos. Ai profitat de faptul ca eram drogat... Mi-ai furat virginitatea! Mi-ai luat ce-am avut eu mai scump! M-ai facut sa tin la tine. Pentru ce, scarba?! striga lasandu-se in sezut pe gresia rece din baie, plangand si scancind. Pentru ce?! Sa-ti bati joc de mine? Asta a fost motivul tau?! Nenorocitule! tipa apucand o foarfeca de pe marginea chiuvetei. Stai dracului departe de mine! ameninta punandu-si-o in dreptul inimii, apasand pe pieptul ce palpita acum din cauza respiratiei sacadate pe care o avea.
- Pentru Dumnezeu, Yuki, termina! spuse cu glasul sfasiat de durere Jeff. Lasa aia jos! Nu ma apropii. N-am profitat de tine... Nu mi te-ai impotrivit. Tine minte ca ai vrut, nimeni nu te-a obligat sa faci ceva fara voia ta. Uiti ca si eu am fost sub tine? Uiti? Uiti ca am impartasit impreuna cele mai frumoase clipe? intreba dezamagit si ofta. Plangea si el, plangea si Yuki. Se muta cu un pas inainte, spre tanarul de pe jos, dar Yuki ridica iarasi foarfeca lasata pentru un moment jos, amenintand sa se indeparteze, sau si-o infige-n inima.
- M-ai avut... Si m-ai folosit ca pe un obiect demn de aruncat! Ca pe o carpa, Jeff! M-ai mintit doar ca sa ma ai! M-ai mintit pe mine cu pretul vietii ei! Am fost batjocorit de unul pe care il credeam cel mai bun prieten din cauza ta! M-ai transformat intr-un homosexual... Asta sunt eu, homosexual?! Asta din cauza ta!
Pe amandoi ii dureau ingrozitor cuvintele. Yuki lasa din nou pentru cateva momente foarfeca, moment in care Jeff sari la el, prinzandu-i mana si obligandu-l sa o lase jos. O aruncase departe, pana la peretele opus lor, dupa care isi luase iubitul ce plangea in continuare, lacrimi amare rostogolindu-i-se pe chipul transfigurat de furie si frica.
- Gata, dragostea mea... Te implor, gata, ii sopti la ureche Jeff, incercand sa-l linisteasca. Il mangaie usor pe parul ud, apoi il saruta lung pe frunte. Capul lui Yuki isi gasi odihna in scurbura gatului iubitului sau, iar Jeff se lasa sa se sprijine de perete. Cu toate ca trebuia sa se fereasca de orice ar putea fi rece si l-ar atinge la spate, acum asta nu mai conta.
Sanatatea lui nu mai conta, tot ce conta era numai niponul, care in continuare plangea la pieptul sau.
- Jeff... Lasa-ma, spuse stergandu-si lacrimile. Am nevoie de somn, intelegi? Vreau doar sa dorm.
- Raman cu tine, adauga rapid Jeff, insa Yuki nu il lasa, asa ca fu nevoit sa plece.
"Cel putin... acum e bine.", isi spuse in minte cu parere de rau si iesi pe usa. Nu apucase sa-l sarute, Yuki nu acceptase. Spera sa se fi impacat.
Acum am venit cu nextul
E mai mult dialog. xD.Enjoy
Hope ya' like it! <3
Capitolul 25
Se priveau unul pe celalalt, nestiind ce sa spuna. Jeff ar fi vrut sa intre dupa el, sa il sarute si sa faca dragoste ca prima data, incet si frumos. Nu se putea insa, era prea mult pentru tanarul care aproape zacea, cu ochii rosii de plans.Stiau amandoi motivul. Chiar si Jeff plansese si Yuki vedea asta. Mai conta insa? A ranit un suflet, de ce sa mai conteze?
Oftasera aproape in acelasi timp amandoi si americanul se apropie incet de cada plina cu apa. Yuki il fixa cu privirea, scotand un sunet dezaprobator.
"Ce inseamna asta?" se intreba Jeff in mintea sa, neputand da grai cuvintelor. Erau atatea de spus si totusi ei nu erau capabili sa spuna nimic.
- Ce vrei? intreba Yuki parca scuipand acid.
Lui Jeff nu ii venea sa creada cat de tare se schimbase iubitul sau in cateva minute. Tremura din cap pana in picioare si nu stia cum sa se comporte, ce sa spuna. Ii era frica pentru prima data... Si nici macar viata lui nu conta cat conta impacarea cu acest baiat. Il iubea prea tareca sa se desparta de el. De fapt il iubea prea tare sa nu-i fie aproape, insemna prea mult pentru el sa ii fie departe. Il durea fiecare minut stat despartit de el, daramite...
Nici macar nu dorea sa se gandeasca. Se uita lung la iubitul sau si se apropie, asezandu-se galant pe marginea cazii, apoi ii lua mana intr-a sa.
- Yuki, uite... Ai inteles total gresit, nu am vrut sa...
Yuki se ridica incet, scancind din cauza faptului ca inca il durea ingrozitor acel loc ascuns acolo, in interiorul sau. Nu voia insa sa-i arate lui Jeff ca-l doare, ca durerea e slabiciunea lui. Era gol pusca, insa nu ii pasa de acest lucru. Nu ii mai era rusine de Jeff, fusese de prea multe ori in interiorul sau, il vazuse gol si il simtise, il tinuse in brate.
"Toate acele momente trebuie uitate!" isi spuse in minte si o lacrima i se prelinse pe chipul dulce. Iesi din cada si, infasurandu-se intr-un prosop. Ii era frig, plus ca nu se simtea deloc bine in prezenta lui Jeff, desi era in siguranta. Senzatia de rau ii venea din cauza minciunii pe care o descoperise. Il durea inima.
- Uite ce e, spuse calm, privindu-l, vreau sa pleci. Vreau sa ma uiti. Cum tu mi-ai luat-o mie pe Misa, asa iti voi lua si tie o jucarie: voi pleca. Nu vreau sa ne mai vedem vreodata, indiferent de ce s-ar intampla. Am suferit din cauza ta, am fost violat din cauza ta si acum sufar din nou, tot din cauza ta!
Pe Jeff il dureau groaznic cuvintele. Abia acum isi dadea seama, insa lacrimile ii curgeau siroaie pe chipul bland. La prima vedere, nici macar nu iti dadeai seama ca acest baiat face parte din Mafie, ca este dealer de droguri si consuma aceste substante nocive.
- Yuki, dar... incerca sa spuna, insa iubitul sau rosti calm ca si mai inainte:
- Jeff, nu mai are rost, ma crezi?! Gata, mi-a fost de-ajuns! N-a fost sa fie, m-ai mintit... Si erai unicul in case aveam incredere!
Fiecare cuvintel spus de Yuki al sau il durea ingrozitor. Il privea cum statea in fata lui, apropae leganandu-se pe picioare. Il durea groaznic totul, insa nu avea ce sa schimbe. Nici macar nu indraznea sa deschida gura si sa isi ceara scuze, se temea de alte reprosuri ale iubitului sau.
- Yuki, asculta-ma, spuse pe un ton hotarat.
Nionul se uita la el pentru cateva momente, parca nestiind la ce sa se astepte de fapt din partea acestuia. Prin minte ii trecura toate momentele cu iubitul sau, prima data cand il facuse al sau, fiecare clipa cand fusesera impreuna, cand se sarutasera si mangaiasera. Isi dorea din toata inima ca acele clipe sa dureze vesnic, si nu doar in mintea lui, ci mereu.
- Ce mai e? intreba sprijinindu-se de perete. Repede, vreau sa dorm... "Pentru totdeauna..." adauga in mintea sa. Vreau sa dorm si vreau sa nu te mai vad, adauga intorcandu-se cu spatele. Ii curgeau lacrimile pe obraz, insa asta nu insemna ca vrea sa se intoarca la el. Ii facuse prea multe, nu putea sa se intoarca.
- Nu ai fost violat din cauza mea! Nu imi arunca mie cacatul asta in carca! spuse deja enervat. Am venit aici sa imi cer iertare, nu sa ma cert cu tine! De ce dracului nu intelegi?! Te iubesc, prostule, si nu as lasa sa ti se intample tie ceva rau!
- Nu?! intreba acid Yuki. Asa e, nu ai lasa daca nu ar fi raul de mana ta, nu?! continua sarcastic, nervos din cale-afara, pornit impotriva iubitului pe care-l considera un "fost" si nimic mai mult, o persoana ce nu mai conta pentru el.
- Yuki, chiar imi cer iertare, iubire, spuse incet, incercand sa-l faca sa inteleaga.
Era insa in defavoarea lui sa incerce, fiindca Yuki nu avea in minte impacarea. Continua sa tipe la el, cu toate ca plangea, sa injure si sa spuna numai lucruri dureroase si rele la adresa tanarului care abia mai realiza ceea ce se intampla, doar voia sa il sarute si sa-l tina in brate.
- Doamne, Jeff! Esti unica persoana, unica, apasa tanarul, de la care nu ma asteptam sa primesc vreo tradare! Si tu mi-ai facut cel mai rau, mai rau ca oricine pe care am cunoscut! Mai rau ca faptul ca Misa era insarcinata, mai rau ca violul de care am avut parte! Mai rau ca orice! spuse sprijinindu-se de zid. Nu-mi vine sa cred ca tocmai tu... Tocmai tu mi-ai facut raul acela groaznic! Si... Si...
Nu mai putea vorbi, lacrimile ii inecasera cuvintele in marea lor de tristete. Il durea sufletul.
"Oare il voi ierta vreodata? Ce m-as face fara el?" se intreba tanarul, insa isi raspunse singur: "Nu trebuie sa ii arat ca-l iubesc. Daca nu pot trai fara el... Mai bine sa nu mai traiesc!".
Hotarase. Nu mai putea sta pe acest pamant, nu mai avea niciun motiv pentru care ar fi facut asta.
Jeff deschse gura in incercarea de a spune ceva. Cuvintele refuzau insa sa se facja auzite din partea lui, spre marea sa dezamagire. Si cat il durea aceasta neputinta!
- Iubirea mea... Spuse in soapta, incercand sa se apropie de el. Yuki insa scoase un marait ca cel al felinelor cand isi apara puii, tinandu-l la distanta. S-ar fi apropiat, dar nu voia sa faca ceva ce nu i-ar fi placut. Il durea inima sa-l vada suparat pe el.
- M-ai... M-ai batjocorit! striga tanarul nipon din cale-afara de nervos. Ai profitat de faptul ca eram drogat... Mi-ai furat virginitatea! Mi-ai luat ce-am avut eu mai scump! M-ai facut sa tin la tine. Pentru ce, scarba?! striga lasandu-se in sezut pe gresia rece din baie, plangand si scancind. Pentru ce?! Sa-ti bati joc de mine? Asta a fost motivul tau?! Nenorocitule! tipa apucand o foarfeca de pe marginea chiuvetei. Stai dracului departe de mine! ameninta punandu-si-o in dreptul inimii, apasand pe pieptul ce palpita acum din cauza respiratiei sacadate pe care o avea.
- Pentru Dumnezeu, Yuki, termina! spuse cu glasul sfasiat de durere Jeff. Lasa aia jos! Nu ma apropii. N-am profitat de tine... Nu mi te-ai impotrivit. Tine minte ca ai vrut, nimeni nu te-a obligat sa faci ceva fara voia ta. Uiti ca si eu am fost sub tine? Uiti? Uiti ca am impartasit impreuna cele mai frumoase clipe? intreba dezamagit si ofta. Plangea si el, plangea si Yuki. Se muta cu un pas inainte, spre tanarul de pe jos, dar Yuki ridica iarasi foarfeca lasata pentru un moment jos, amenintand sa se indeparteze, sau si-o infige-n inima.
- M-ai avut... Si m-ai folosit ca pe un obiect demn de aruncat! Ca pe o carpa, Jeff! M-ai mintit doar ca sa ma ai! M-ai mintit pe mine cu pretul vietii ei! Am fost batjocorit de unul pe care il credeam cel mai bun prieten din cauza ta! M-ai transformat intr-un homosexual... Asta sunt eu, homosexual?! Asta din cauza ta!
Pe amandoi ii dureau ingrozitor cuvintele. Yuki lasa din nou pentru cateva momente foarfeca, moment in care Jeff sari la el, prinzandu-i mana si obligandu-l sa o lase jos. O aruncase departe, pana la peretele opus lor, dupa care isi luase iubitul ce plangea in continuare, lacrimi amare rostogolindu-i-se pe chipul transfigurat de furie si frica.
- Gata, dragostea mea... Te implor, gata, ii sopti la ureche Jeff, incercand sa-l linisteasca. Il mangaie usor pe parul ud, apoi il saruta lung pe frunte. Capul lui Yuki isi gasi odihna in scurbura gatului iubitului sau, iar Jeff se lasa sa se sprijine de perete. Cu toate ca trebuia sa se fereasca de orice ar putea fi rece si l-ar atinge la spate, acum asta nu mai conta.
Sanatatea lui nu mai conta, tot ce conta era numai niponul, care in continuare plangea la pieptul sau.
- Jeff... Lasa-ma, spuse stergandu-si lacrimile. Am nevoie de somn, intelegi? Vreau doar sa dorm.
- Raman cu tine, adauga rapid Jeff, insa Yuki nu il lasa, asa ca fu nevoit sa plece.
"Cel putin... acum e bine.", isi spuse in minte cu parere de rau si iesi pe usa. Nu apucase sa-l sarute, Yuki nu acceptase. Spera sa se fi impacat.
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour