25-10-2009, 01:54 PM
Am venit cu cap 3 la secrete si sunt si yo curioasa ce v-a mai descoperi
Sasuke in amintirile lui :-"?
Întâlniri
Sasuke: In spatele meu era, fata aceea de la închisoarea dintre vulcani. Arata mult mai diferit fata când am văzut-o prima data, era alba ca varul, dar acum a capatat putina culoare in obraji osoşi si pe piele. Parul ei negru, ca abanosul, lung pana aproape de fund, era răsfirat de curentul cascadei. Ochii de un albastru spre alb, mă priveau cu bucurie?! Costumul ei negru de lupta, expunea un corp, pe care orice bărbat, si-ar dori sa-l simtă sub el. Îmi spune sa ies afara, dar eu, cum sunt pudic de natura mea, refuz.
- Sa nu-mi spui, ca pana acum nu te-a văzut o femeie sau vreo tânăra gol, cum te-a adus pe lume mama ta, Mikoto Uchiha, îmi spuse, pe un ton maliţios si căscând ochii de uimire, intr-un mod foarte straniu.
- Ce te interesează pe tine, ce fac cu viata mea? Hai întoarce-te cu spatele, sa mă pot imbraca, ii spun, in timp ce obraji mei , capatara o culoare trandafirie.
- Ce copil eşti, parca ai fi taica-tu in piele, când avea 14 ani si se maturiza, hai o data Domnul rusinica, si mă apuca brutal de braţ si mă scoase afara din apa, care îmi apăra „goliciunea†de ochii curioşilor.
M-am inrosit la fata, mai ceva ca roşia, arătând de-a dreptul patetic. Tânăra nici nu baga de seama, ca eram roşu sau sa-si coboare ochii, aceea siniştri pe corpul meu. Ajunşi la mal, ii spuse sa mă imbrac, si aşa am făcut. Ma imbracam cu încetinitorul, vrând sa trag de timp, pana apare Dulgi, s-o atace. M-ai trăgeam cu coada ochiului la ea si vad, ca stătea in spatele meu, privind cerul, perfect calma si rabdatoare. Cine era ea si ce vroia de la mine? După 10 minute, m-am imbracat, ştiu ca este ciudat, ca de obicei, mă îmbrac in vreo 5 minute maxim. Ma întorc spre ea si atunci isi aţinti ochi spre mine. Privirea ei, îmi dădea impresia, ca vedea prin mine, ca byakugan-ul clanului Hyuuga, dar aveam senzaţia ca îmi vedea si organele. Vreau s-o întreb ceva, dar un zgomot din tufiş, mă făcu, de fapt, ne făcu, sa ne aţintim acolo privirea. Din pădure, ieşi Kabuto, aragaz cu patru ochi. Purta pelerina lui neagra si lunga.
- Sasuke-kun, ne trădezi, prin cooperarea cu Anki Ketsueki? Ma întreba, pe un ton mieros, ce îmi toarse automat stomacul pe dos, dar si uimindu-mă sa aflu cine era persoana de langa mine.
- Deci tu eşti acel Kabuto, despre care se vorbea in închisoare, lingăul lui Orochimaru. I-a zi, vrea sângele meu? Eu nu ti-l dau, a spus si a mijit ochii, scoţându-si o katana foarte ciudata.
Katana, era un pic mai lunga decât a mea si avea taisi dublu, dar taisul, era alb ca spuma laptelui, incat mă făcu sa cred ca este din argint. Mânerul era alb, si avea semnul unui dragon si atunci mi-am adus aminte de săbiile fantoma. Erau trei: Youkai – pe care o ţinea aceasta Anki – si alte doua, Oujou si Aiso. Argintiul zâmbi si isi aranja ochelari, aceea idioţi, care îl făcea sa semene ca o broasca. Isi scoase un kunai si porni cu viteza spre ea, dar bruneta, zâmbi si dispăru, dar apăru langa el. Lama lui Youkai, trecu prin braţ, dar nu-l taie. Imediat, pielea deveni roşie, parca avea sânge sub ea si atunci îmi pica fisa. Lama katanei devine reala in interiorul corpului si când iese, devine fantoma. Nici măcar un medic, nu poate sa-si dea seama cat de letale sunt aceste katane. Kabuto văzu si disparul intr-un fum argintiu. Anki mai întoarse o data katana si o baga in teaca. Ma privi o data si veni spre mine, in timp ce făcea nişte semne de mâini. Ajunse in fata mea si am început sa bat in retragere, dar degetele ei, aratator si mijlociu, mă loviră in frunte, cum făcea Itachi. Când mă atinseră, o grămada de amintiri incetosate, dar una îmi ieşea in evidenta un bărbat de 36-38 de ani, cu parul negru si in spate avea ţepi. Partea dreapta era acoperita de par, dar ochiul stâng, era rosul datorita sharingan-ului. Purta o bluza albastra, cu mâneca trei-sfert si o pereche de pantaloni negri. Avea unghiile făcute oja neagra. Stătea pe o banca de lemn si isi mişca buzele, parca invitându-mă sa mă aşez langa el. Fac un pas si mi se rupe firul, picând intr-un abis adânc si întunecos…
Anki: Stăteam pe apa cu katana nepotului meu, lipita de maxilarul sau. Ochii săi se uitau cu frica in ai mei. Stătea in aÅŸa fel incat sa nu-i vad „mândriaâ€, cea ce mă făcu sa-mi dau fara sa se observe. Ii spun sa iasă afara, dar refuza, arătând ca este pudic.
- Sa nu-mi spui, ca pana acum nu te-a văzut o femeie sau vreo tânăra gol, cum te-a adus pe lume mama ta, Mikoto Uchiha, ii spun pe un ton maliţios si căscând ochii de uimire, intr-un mod foarte straniu, aşa cum făceam când Madara si Izuna erau copii mici.
- Ce te interesează pe tine, ce fac cu viata mea? Hai întoarce-te cu spatele, sa mă pot imbraca, îmi spune si obraji săi capatau o roşeaţa uşoara, pe care o aveau muritori, facandu-i sa para dulci.
- Ce copil eşti, parca ai fi taica-tu in piele, când avea 14 ani si se maturiza, hai o data Domnul rusinica, si îl apuc uşor de braţ si îl scot afara din apa, care ii acoperea partea intima de ochii iscoditori.
Vad, ca se făcu, mai ceva ca racul si arata foarte patetic. Nici nu-mi pasa de cum arata acolo jos sau daca are par sau cu ce se mândri. Ajungem la mal, Sasuke se mişca cu încetinitorul, pentru a se imbraca. Strâmb o data din nas si încep sa privesc cerul. Madara daca ai şti cat de mult seamănă acest băiat cu tine la caracter, nu ştiu de ce i-ai şters memoria, dar eu ii reda înapoi amintirile. Îl aud cum se întoarce spre mine si automat îmi aţintesc ochii spre el. Vad o concentraţie de chakra in partea dreapta a gatului si era demonica. Ma concentrez puţin si vad, semnul blestemat a lui Orochimaru. Deci şarpele asta a găsit o modalitate de a reproduce pecetea blestemului a vârcolacilor, de pe spatele meu, dar nu in totalitate si finisata, ci in stare bruta. Trebuie sa mă uit la acel semn. Sasuke vrea sa-mi spună ceva, dar un zgomot din tufişuri, ne atrase atenţia spre acel loc. Din pădure ieşi Kabuto, lipitoarea lui Orochimaru, purtând o pelerina neagra.
- Sasuke-kun, ne trădezi, prin cooperarea cu Anki Ketsueki? Îl întreba pe un ton mieros, ce deja îmi făcu mie scârba. Doamne ce lingău.
- Deci tu eşti acel Kabuto, despre care se vorbea in închisoare, lingăul lui Orochimaru. I-a zi, vrea sângele meu? Eu nu ti-l dau, am spus si am mijit ochii.
L-am scos pe Youkai din teaca si am îndreptat vârful spre pamant. Ochelaristul mi-a zâmbit, in timp ce isi aranja ochelari săi de broasca. Isi scoase un kunai si mă ataca. Ma mişc cu viteza si ajung langa el. Trec katana prin braţul sau, taiandu-i venele, muşchi si oasele, dar pielea ramase nevătămata. Acesta era farmecul katanelor fantoma: Youkai, Oujou si Aiso. Nici măcar un medic ninja, nu-si dădea seama de moartea victimei. Pielea lui Kabuto începu sa se inroseasca, pe semn ca, era sânge sub piele. Acesta observa si dispăru ca un las, intr-un nor de fum gros si argintiu. Îl privesc o data si merg spre el, in timp ce făceam nişte semne din mâini. Vad cum bate in retragere, dar tot îl lovesc cu aratatorul si degetul mijlociu. Sta vreo 5 minute in picioare, apoi ii se înmoaie genunchi. Îl prind in braţe si îl imbratisez drăgăstos.
- Sasuke, scumpul meu nepoţel, semeni foarte mult cu tatăl tău, ii şoptesc si îl pup pe creştetul capului.
Îl iau in spate si dispar de acolo, intr-un vârtej de frunze. Apar intr-o poiana si îl aşez la baza unui copac. Ii trag uşor gulerul si ii privesc semnul blestemat. Ma mira faptul ca mai era in viata, la forma bruta, a semnului. Băiatul a fost ajutat de sharingan, dar si un imens noroc chior. Puteam sa-l scap de semn, dar trebuia sa fiu intr-un spital. Oftez resemnata, dar simt o arsura pe gat. Cum naiba sa-mi fie foame, ca tocmai am mâncat! Îl miros pe brunet si regret imediat. El mirosea destul de bine, dar nu aveam de gând sa fac ceva ce as putea regreta. Îl invoc un vârcolac argintiu si ii spun sa aibă grija de Sasuke, ca si ochii din cap. Acesta aproba si eu am plecat la vanatoare. Va trebui sa fiu mai atenta in preajma lui. Îmi alung gândurile si mă pierd in desişul păduri…
Madara: In fata mea era Orochimaru, in pelerina de Akatsuki. Ma încrunt si parca i-am zis ca numai are ce căuta in organizaţie
. Ma ridic si scot o katana si o îndrept ameninţător spre şarpele ala. Acesta zâmbi si isi trecu limba peste buze, facandu-mi scârba.
- Fara frica, Madara. Eu am venit aici sa-ti spun, ca Anki este pe urmele lui Sasuke, îmi spuse el, pe un ton impetuos.
- Sasuke este cu tine si pun pariu ca este aparat, i-o întorc eu si îmi miji ochii.
- M-a trădat si a plecat in căutarea ei, pentru putere…
- V-a fi insiguranta cu Anki si tu de ce eÅŸti aici?
- Vreau corpul tău!! Tipa Orochimaru si mă ataca.
Katana mea lovi kunai-ul sau si produseră scântei. I-am dat un picior in abdomen si cu ocazia asta, m-am împins, despartindu-ma de el. După ce isi reveni, am începu sa ne invartim in jurul biroului. El se întinse peste masa, încercând sa mă taie, dar eu am tăiat in doua biroul si am sărit peste el. In mana mea dreapta se crăie, o bila de foc, pe care am îndreptat-o spre Orochimaru. Acesta vru sa se ferească, dar l-am nimerit in plin cu Turshi (bila de foc, a lui Madara), explodând si peretele, dar si pe el, l-am trimis afara. Aud zgomote pe coridor si uşa fusese dărâmata de Itachi si Pein.
- Tata, ce dracu s-a întâmplat aici? Ma întreba fiul meu cel mare.
Oftez si bag katana in teaca si păşesc peste biroul, care fusese cândva întreg. Ma duc la un perete si privesc o lance cu ambele capete ascuţite. Trebuia sa-l caut eu pe Sasuke si apoi pe Izuna. Daca obţineam iertarea fratelui meu cel mic, aveam şanse sa scap in viata, dintr-o confruntare cu ea.
- Pein, iţi las ţie conducerea lui Akatsuki un timp sau poate pentru totdeauna. Itachi, fa-ti bagajele, avem noi doi o misiune de rang S, le spun celor doi ce au de făcut.
- Dar…, începu Pein, dar l-am adus la tăcere.
- Trebuie sa-l găsesc pe Sasuke si sa-i dau înapoi memoria si sa-mi găsesc fratele. Ştiu ca Izuna nu-i mort, ca astfel, Anki ar fi venit direct aici, si as fi fost mort. Nici măcar Turshi nu m-ar fi scăpat. Ea este un ninja, de care se tem si cei mai puternici kage si chiar shoguni tarilor, o vor moarta. Aceasta fiinţa este mama mea. A mea si a lui Izuna. Bunica lui Sasuke si a lui Itachi. Parca aveam un frate mai mare decât mine, dar ala a creat clanul Hyuuga, dar nu mai interesează de el. Mama mereu a avut ochii pentru mine si Izuna, dar puterile si crimele ei, au băgat-o la zdup. Gata cu melancolia asta. Itachi, fa-ti bagajele si lasati-ma in pace, tip la ei si cei doi dispărură, care cum încotro.
Trebuia s-o găsesc cu orice preţ. Măcar, daca ar fi Sasuke cu ea, ar fi mult mai bine, ca era in siguranţa cu ea. Oftez din nou si mă apuc sa-mi fac bagajul. Oare unde se afla ea acum?...
Poze:
http://media.animevice.com/uploads/0/125..._super.jpg - katana fantoma a lui Anki, Youkai ( denumirea taisului, înseamnă fantoma)
http://i2.iofferphoto.com/img/item/414/7...105215.jpg - Oujou (moarte) este a lui Anki
http://cscwholesale.com/images/UC1130.jpg - Aiso (boala) este tot a lui Anki
http://fc02.deviantart.com/fs19/f/2007/2...ringan.jpg - Madara in amintirile lui Sasuke
http://www.aspera.nu/simon/bilder/1989Or...os-med.jpg - pecetea blestemului a vârcolacilor de pe spatele lui Anki
Cântece:
http://www.youtube.com/watch?v=XyjubNR-I54 – cântecul pentru toata povestea :D
Sasuke in amintirile lui :-"?
Întâlniri
Sasuke: In spatele meu era, fata aceea de la închisoarea dintre vulcani. Arata mult mai diferit fata când am văzut-o prima data, era alba ca varul, dar acum a capatat putina culoare in obraji osoşi si pe piele. Parul ei negru, ca abanosul, lung pana aproape de fund, era răsfirat de curentul cascadei. Ochii de un albastru spre alb, mă priveau cu bucurie?! Costumul ei negru de lupta, expunea un corp, pe care orice bărbat, si-ar dori sa-l simtă sub el. Îmi spune sa ies afara, dar eu, cum sunt pudic de natura mea, refuz.
- Sa nu-mi spui, ca pana acum nu te-a văzut o femeie sau vreo tânăra gol, cum te-a adus pe lume mama ta, Mikoto Uchiha, îmi spuse, pe un ton maliţios si căscând ochii de uimire, intr-un mod foarte straniu.
- Ce te interesează pe tine, ce fac cu viata mea? Hai întoarce-te cu spatele, sa mă pot imbraca, ii spun, in timp ce obraji mei , capatara o culoare trandafirie.
- Ce copil eşti, parca ai fi taica-tu in piele, când avea 14 ani si se maturiza, hai o data Domnul rusinica, si mă apuca brutal de braţ si mă scoase afara din apa, care îmi apăra „goliciunea†de ochii curioşilor.
M-am inrosit la fata, mai ceva ca roşia, arătând de-a dreptul patetic. Tânăra nici nu baga de seama, ca eram roşu sau sa-si coboare ochii, aceea siniştri pe corpul meu. Ajunşi la mal, ii spuse sa mă imbrac, si aşa am făcut. Ma imbracam cu încetinitorul, vrând sa trag de timp, pana apare Dulgi, s-o atace. M-ai trăgeam cu coada ochiului la ea si vad, ca stătea in spatele meu, privind cerul, perfect calma si rabdatoare. Cine era ea si ce vroia de la mine? După 10 minute, m-am imbracat, ştiu ca este ciudat, ca de obicei, mă îmbrac in vreo 5 minute maxim. Ma întorc spre ea si atunci isi aţinti ochi spre mine. Privirea ei, îmi dădea impresia, ca vedea prin mine, ca byakugan-ul clanului Hyuuga, dar aveam senzaţia ca îmi vedea si organele. Vreau s-o întreb ceva, dar un zgomot din tufiş, mă făcu, de fapt, ne făcu, sa ne aţintim acolo privirea. Din pădure, ieşi Kabuto, aragaz cu patru ochi. Purta pelerina lui neagra si lunga.
- Sasuke-kun, ne trădezi, prin cooperarea cu Anki Ketsueki? Ma întreba, pe un ton mieros, ce îmi toarse automat stomacul pe dos, dar si uimindu-mă sa aflu cine era persoana de langa mine.
- Deci tu eşti acel Kabuto, despre care se vorbea in închisoare, lingăul lui Orochimaru. I-a zi, vrea sângele meu? Eu nu ti-l dau, a spus si a mijit ochii, scoţându-si o katana foarte ciudata.
Katana, era un pic mai lunga decât a mea si avea taisi dublu, dar taisul, era alb ca spuma laptelui, incat mă făcu sa cred ca este din argint. Mânerul era alb, si avea semnul unui dragon si atunci mi-am adus aminte de săbiile fantoma. Erau trei: Youkai – pe care o ţinea aceasta Anki – si alte doua, Oujou si Aiso. Argintiul zâmbi si isi aranja ochelari, aceea idioţi, care îl făcea sa semene ca o broasca. Isi scoase un kunai si porni cu viteza spre ea, dar bruneta, zâmbi si dispăru, dar apăru langa el. Lama lui Youkai, trecu prin braţ, dar nu-l taie. Imediat, pielea deveni roşie, parca avea sânge sub ea si atunci îmi pica fisa. Lama katanei devine reala in interiorul corpului si când iese, devine fantoma. Nici măcar un medic, nu poate sa-si dea seama cat de letale sunt aceste katane. Kabuto văzu si disparul intr-un fum argintiu. Anki mai întoarse o data katana si o baga in teaca. Ma privi o data si veni spre mine, in timp ce făcea nişte semne de mâini. Ajunse in fata mea si am început sa bat in retragere, dar degetele ei, aratator si mijlociu, mă loviră in frunte, cum făcea Itachi. Când mă atinseră, o grămada de amintiri incetosate, dar una îmi ieşea in evidenta un bărbat de 36-38 de ani, cu parul negru si in spate avea ţepi. Partea dreapta era acoperita de par, dar ochiul stâng, era rosul datorita sharingan-ului. Purta o bluza albastra, cu mâneca trei-sfert si o pereche de pantaloni negri. Avea unghiile făcute oja neagra. Stătea pe o banca de lemn si isi mişca buzele, parca invitându-mă sa mă aşez langa el. Fac un pas si mi se rupe firul, picând intr-un abis adânc si întunecos…
Anki: Stăteam pe apa cu katana nepotului meu, lipita de maxilarul sau. Ochii săi se uitau cu frica in ai mei. Stătea in aÅŸa fel incat sa nu-i vad „mândriaâ€, cea ce mă făcu sa-mi dau fara sa se observe. Ii spun sa iasă afara, dar refuza, arătând ca este pudic.
- Sa nu-mi spui, ca pana acum nu te-a văzut o femeie sau vreo tânăra gol, cum te-a adus pe lume mama ta, Mikoto Uchiha, ii spun pe un ton maliţios si căscând ochii de uimire, intr-un mod foarte straniu, aşa cum făceam când Madara si Izuna erau copii mici.
- Ce te interesează pe tine, ce fac cu viata mea? Hai întoarce-te cu spatele, sa mă pot imbraca, îmi spune si obraji săi capatau o roşeaţa uşoara, pe care o aveau muritori, facandu-i sa para dulci.
- Ce copil eşti, parca ai fi taica-tu in piele, când avea 14 ani si se maturiza, hai o data Domnul rusinica, si îl apuc uşor de braţ si îl scot afara din apa, care ii acoperea partea intima de ochii iscoditori.
Vad, ca se făcu, mai ceva ca racul si arata foarte patetic. Nici nu-mi pasa de cum arata acolo jos sau daca are par sau cu ce se mândri. Ajungem la mal, Sasuke se mişca cu încetinitorul, pentru a se imbraca. Strâmb o data din nas si încep sa privesc cerul. Madara daca ai şti cat de mult seamănă acest băiat cu tine la caracter, nu ştiu de ce i-ai şters memoria, dar eu ii reda înapoi amintirile. Îl aud cum se întoarce spre mine si automat îmi aţintesc ochii spre el. Vad o concentraţie de chakra in partea dreapta a gatului si era demonica. Ma concentrez puţin si vad, semnul blestemat a lui Orochimaru. Deci şarpele asta a găsit o modalitate de a reproduce pecetea blestemului a vârcolacilor, de pe spatele meu, dar nu in totalitate si finisata, ci in stare bruta. Trebuie sa mă uit la acel semn. Sasuke vrea sa-mi spună ceva, dar un zgomot din tufişuri, ne atrase atenţia spre acel loc. Din pădure ieşi Kabuto, lipitoarea lui Orochimaru, purtând o pelerina neagra.
- Sasuke-kun, ne trădezi, prin cooperarea cu Anki Ketsueki? Îl întreba pe un ton mieros, ce deja îmi făcu mie scârba. Doamne ce lingău.
- Deci tu eşti acel Kabuto, despre care se vorbea in închisoare, lingăul lui Orochimaru. I-a zi, vrea sângele meu? Eu nu ti-l dau, am spus si am mijit ochii.
L-am scos pe Youkai din teaca si am îndreptat vârful spre pamant. Ochelaristul mi-a zâmbit, in timp ce isi aranja ochelari săi de broasca. Isi scoase un kunai si mă ataca. Ma mişc cu viteza si ajung langa el. Trec katana prin braţul sau, taiandu-i venele, muşchi si oasele, dar pielea ramase nevătămata. Acesta era farmecul katanelor fantoma: Youkai, Oujou si Aiso. Nici măcar un medic ninja, nu-si dădea seama de moartea victimei. Pielea lui Kabuto începu sa se inroseasca, pe semn ca, era sânge sub piele. Acesta observa si dispăru ca un las, intr-un nor de fum gros si argintiu. Îl privesc o data si merg spre el, in timp ce făceam nişte semne din mâini. Vad cum bate in retragere, dar tot îl lovesc cu aratatorul si degetul mijlociu. Sta vreo 5 minute in picioare, apoi ii se înmoaie genunchi. Îl prind in braţe si îl imbratisez drăgăstos.
- Sasuke, scumpul meu nepoţel, semeni foarte mult cu tatăl tău, ii şoptesc si îl pup pe creştetul capului.
Îl iau in spate si dispar de acolo, intr-un vârtej de frunze. Apar intr-o poiana si îl aşez la baza unui copac. Ii trag uşor gulerul si ii privesc semnul blestemat. Ma mira faptul ca mai era in viata, la forma bruta, a semnului. Băiatul a fost ajutat de sharingan, dar si un imens noroc chior. Puteam sa-l scap de semn, dar trebuia sa fiu intr-un spital. Oftez resemnata, dar simt o arsura pe gat. Cum naiba sa-mi fie foame, ca tocmai am mâncat! Îl miros pe brunet si regret imediat. El mirosea destul de bine, dar nu aveam de gând sa fac ceva ce as putea regreta. Îl invoc un vârcolac argintiu si ii spun sa aibă grija de Sasuke, ca si ochii din cap. Acesta aproba si eu am plecat la vanatoare. Va trebui sa fiu mai atenta in preajma lui. Îmi alung gândurile si mă pierd in desişul păduri…
Madara: In fata mea era Orochimaru, in pelerina de Akatsuki. Ma încrunt si parca i-am zis ca numai are ce căuta in organizaţie
. Ma ridic si scot o katana si o îndrept ameninţător spre şarpele ala. Acesta zâmbi si isi trecu limba peste buze, facandu-mi scârba.
- Fara frica, Madara. Eu am venit aici sa-ti spun, ca Anki este pe urmele lui Sasuke, îmi spuse el, pe un ton impetuos.
- Sasuke este cu tine si pun pariu ca este aparat, i-o întorc eu si îmi miji ochii.
- M-a trădat si a plecat in căutarea ei, pentru putere…
- V-a fi insiguranta cu Anki si tu de ce eÅŸti aici?
- Vreau corpul tău!! Tipa Orochimaru si mă ataca.
Katana mea lovi kunai-ul sau si produseră scântei. I-am dat un picior in abdomen si cu ocazia asta, m-am împins, despartindu-ma de el. După ce isi reveni, am începu sa ne invartim in jurul biroului. El se întinse peste masa, încercând sa mă taie, dar eu am tăiat in doua biroul si am sărit peste el. In mana mea dreapta se crăie, o bila de foc, pe care am îndreptat-o spre Orochimaru. Acesta vru sa se ferească, dar l-am nimerit in plin cu Turshi (bila de foc, a lui Madara), explodând si peretele, dar si pe el, l-am trimis afara. Aud zgomote pe coridor si uşa fusese dărâmata de Itachi si Pein.
- Tata, ce dracu s-a întâmplat aici? Ma întreba fiul meu cel mare.
Oftez si bag katana in teaca si păşesc peste biroul, care fusese cândva întreg. Ma duc la un perete si privesc o lance cu ambele capete ascuţite. Trebuia sa-l caut eu pe Sasuke si apoi pe Izuna. Daca obţineam iertarea fratelui meu cel mic, aveam şanse sa scap in viata, dintr-o confruntare cu ea.
- Pein, iţi las ţie conducerea lui Akatsuki un timp sau poate pentru totdeauna. Itachi, fa-ti bagajele, avem noi doi o misiune de rang S, le spun celor doi ce au de făcut.
- Dar…, începu Pein, dar l-am adus la tăcere.
- Trebuie sa-l găsesc pe Sasuke si sa-i dau înapoi memoria si sa-mi găsesc fratele. Ştiu ca Izuna nu-i mort, ca astfel, Anki ar fi venit direct aici, si as fi fost mort. Nici măcar Turshi nu m-ar fi scăpat. Ea este un ninja, de care se tem si cei mai puternici kage si chiar shoguni tarilor, o vor moarta. Aceasta fiinţa este mama mea. A mea si a lui Izuna. Bunica lui Sasuke si a lui Itachi. Parca aveam un frate mai mare decât mine, dar ala a creat clanul Hyuuga, dar nu mai interesează de el. Mama mereu a avut ochii pentru mine si Izuna, dar puterile si crimele ei, au băgat-o la zdup. Gata cu melancolia asta. Itachi, fa-ti bagajele si lasati-ma in pace, tip la ei si cei doi dispărură, care cum încotro.
Trebuia s-o găsesc cu orice preţ. Măcar, daca ar fi Sasuke cu ea, ar fi mult mai bine, ca era in siguranţa cu ea. Oftez din nou si mă apuc sa-mi fac bagajul. Oare unde se afla ea acum?...
Poze:
http://media.animevice.com/uploads/0/125..._super.jpg - katana fantoma a lui Anki, Youkai ( denumirea taisului, înseamnă fantoma)
http://i2.iofferphoto.com/img/item/414/7...105215.jpg - Oujou (moarte) este a lui Anki
http://cscwholesale.com/images/UC1130.jpg - Aiso (boala) este tot a lui Anki
http://fc02.deviantart.com/fs19/f/2007/2...ringan.jpg - Madara in amintirile lui Sasuke
http://www.aspera.nu/simon/bilder/1989Or...os-med.jpg - pecetea blestemului a vârcolacilor de pe spatele lui Anki
Cântece:
http://www.youtube.com/watch?v=XyjubNR-I54 – cântecul pentru toata povestea :D