Oare merita?

[uselessHope]

Capitolul XVI
Vocea brunetului ii rasuna in minte, nu ii venea sa creada, ce cauta el acolo? Tocmai acum? Cat ghinion putea sa aiba? Simtea ca el se uita la ei, insa ea nu putea sa se intoarca si sa ii intalneasca privirea dezamagita, nu avea curaj.Linistea se asternu intre ei, nu putea sa mai auda nici sunetul muzicii, nici zecile de voci care rasunau din camera alaturata.Nu stia ce sa faca, isi lasa mana sa alunece de pe fata lui Noctis.Ii arunca o privire fugara baiatului din fata ei.Acesta era foarte relaxat si indiferent, o privea cu aceeasi intensitate de parca nimic nu i-ar fi interupt.Se incrunta cand vazu ca satena isi lasa ochii in pamant si se indeparteaza de el si ii indeparta mana lui de pe fata ei fina si inocenta.
Vincent statea in dreptul usii si ii privea cu o urma de furie in privire, trasaturile fetei ii devenira aspre si avea privirea de gheata, il sageta pe Noctis ca si cum din moment in moment il va ucide.Akane nu stia ce sa faca, statu un minut nemiscata fara sa ridice privirea, apoi, fara nici un advertisement fugi pe usa care era inca deschisa, strecurandu-se pe langa Reno care statea acolo cu o expresie confuza.Fugi pe scari, coborand si cate doua scari deodata, putea auzi vocile care rasunau ca un ecou pe scara:”Ce s-a intamplat?/Nu o lasati sa plece singura…” .Se opri in fata liftului cu trei, patru etaje mai jos si astepta ca acesta sa coboare cu rasuflarea taiata.Vocile se auzeau acum decat foarte incet, se risipeau pe scara blocului, doar fragmente de cuvinte auzindu-se acum.
-Haide odata!! Zise satena apasand disperata pe butonul liftului, nu vroia sa vina cineva dupa ea, nu va suporta sa urce iar acolo si sa dea ochii cu Vincent, il mintise si asta nu era usor de iertat.Nu va rezista scandalului care putea sa i-l faca brunetul, mai ales acum cand furia acestuia atinsese apogeul.Putea sa astepte sa treaca macar cateva zile pentru ca acesta sa se linisteasca, furia sa se amelioreze, dar nu in momentul acela.Nu, nu putea sa vorbeasca acum cu el.
In timp ce fata era afundata in ganduri liftul ajunsese, chiar in momentul potrivit deoarece se auzeau niste pasi rapizi care coborau.Urca in lift si apasa pe buton.In momentul cand usile se inchisera vazu o umbra unei siluete la etajul la care se afla si ea, insa nu reusi sa ii zareasca fata.Rasufla linistita cand liftul cobori in jos, cu fiecare etaj simtea cum i se ridica greutatea de pe inima devenind din ce in ce mai usoara, iar nodul din gat ii disparu incet lasand-o sa respire normal.Ajunsa la parter fugi spre iesirea din bloc, nu putea sa astepte ca cineva sa o ajunga din uma, iesi afara in aerul rece de toamna tarzie, cerul era partial innorat, luna incercand sa se lupte cu plapuma de nori care o acopereau.Desi era destul de tarziu, in cartierul Shinjuku distractia era in toi, zeci de adolescenti mergeau pe strada vorbind si razand, probabil se indreptau spre diferitele baruri din cartier, iar masinile roiau cu viteza pe strada.Satena mergea dezorientata printre oameni, incercand sa gaseasca un taxi.Deja se indepartase destul de mult de blocul lui Reno si nu gasise nici un taxi.Nu stia pe unde sa o ia, nu cunostea cartierul acela, deabea stia cartierul ei si cel unde se afla liceul.Se uita in jur sa gaseasca o persoana treaza si zari o fata de vreo douazeci de ani maxim, roscata care statea in fata unui bar, probabil astepta pe cineva.Parea destul de treaza si era imbracata cat de cat normal fata de restul lumii de acolo.Se apropie usor de ea si o intreba unde poate gasi o statie de taxi-uri, fata se intoarse surprinsa spre ea si o privi putin dezgustata.Ii arata cu degetul peste drum, putin mai in fata de locul unde se aflau ele.Ii multumi politicos si pleca.
‘Numai ciudati sunt pe aici’ gandi fata grabind pasul si traversand strada.
Urca in unul dintre taxi-uri, masina pornind.Pe tot parcursul drumului isi roase unghile, ceea ce de obicei nu facea, era nelinistita ca si cum ceva o manca pe dinauntru si nu o lasa sa se linisteasca, o durea burta si nu se putea concentra pe nimic, abia reusise sa spuna adresa casei ei.Acasa la ea toata lumea dormea, urca incet la ea in camera si inchise usa dupa ea cu cheia.Se schimba in pijamale si ii lua peste douazeci de minute sa se demachieze, statea si se uita la reflexia ei fara sa faca nimic, din cand in cand mai stergand o parte din machiaj.Vroia sa planga, sa se descarce dar nu putea, ca si cum lacrimile ii fusesera secate de durerea ingrozitoare din burta care absorbea totul, inclusive gandurile ei.Reusi intr-un final sa se demachieze si se aseza in patul ei,Si acesta ii parea strain, nu mai simtea siguranta cand se intinse, nu ii incetase durerea din burta, nici macar nu a mai simtit ca se afunda intr-un nor pufos de perne, nimic.Acum era doar ea si durerea, statea acolo cu ochii in tavan fara sa se mai gandeasca la nimic, daca ar fi putut sa isi reseteze mintea sa o deviruseze de toate intamplarile din acea seara, sa se stearga pur si simplu cu tot cu acea durere.Renuntase sa se mai gandeasca, inchise ochi si incerca sa isi recapituleze intamplarile din copilarie si din adolescenta dinainte sa se mute in Tokyo, zilele in care iesea cu prietenele ei in oras, radeau , vorbeau despre fel de fel de lucruri.Prietena ei cea mai buna Ashe care facea tot felul de chestii fara sa se gandeasca si apoi venea si se plangea la ea, ce bine era atunci…

***
Intre timp in apartamentul lui Reno.
Cand Akane fugi pe scari pe langa Vincent acesta ramasese mut de uimire, nu a putut sa faca nici o miscare, o lasa sa plece de acolo.Intr-un fel era multumit ca aceasta pleca pentru ca nu vroia sa il vada cum isi iese din fire, insa intr-un fel era suparat ca aceasta a plecat fara sa ii dea vreo explicatie.Se intoarse catre Noctis care avea si el o expresie de uimire uitandu-se dupa satena cum pleca.Vincent simti cum nervi i se intindeau la maxim, se uita nervos la baiatul din fata lui care se intoarse spre el cu o privire indiferenta.Nu mai suporta, se indrepta nervos spre Noctis vrand sa ii dea o lectie.Reno cand vazu il prinse, desi nu stia bine situatia isi dadu seama ca brunetul nu vroia doar sa discute pasnic cu Noctis.
-Da-mi drumul! Urla Vincent atat de tare incat se auzi si in salon, iar cativa dintre participanti iesira ca sa vada ce se intampla, printre care si Rinoa cu Zack.Brunetul scapa din stransoare lui Reno si acum se indrepta amenintator spre Noctis care nu arata nici o urma de frica sau de nervozitate, doar se uita plictisit cum brunetul vine spre el cu o privire amenintatoare.Rinoa panicata fugi si se puse in fata lui Vincent.Nu vroia sa vada vreo bataie sau ceva de genul.Il impingea pe acesta, insa fara success, el inainte spre baiat, iar ea odata cu el.Acum distanta dintre ei o facea doar Rinoa care era relativ micuta pe langa cei doi baietii.
-Vincet, controleaza-te, te rog nu face cine stie ce prostie, ii zise Rinoa incercand sa il indeparteze, insa fara rezultat.
Brunetul nu o asculta, il sageta pe Noctis cu privirea, enervandu-l si mai mult atitudinea de indiferenta a acestuia.
-Nu te apropia de ea! Zise acesta printre dinti.
-Din cate stiu eu are voie sa vorbeasca cu cine vrea si oricum nu imi spui tu ce sa fac, ii raspunse Noctis si se indeparta in timp ce Vincent vru sa se napusteasca asupra lui.Era cat pe ce sa o loveasca pe Rinoa daca Zack nu intervenea.
-Hei, omule, calmeaza-te! Ii zise acesta impingandu-l.Rinoa, nu trebuia sa te bagi, i se adresa acestuia fetei.
Rinoa il privi prêt de cateva secunde apoi se intoarse in salon.Zack o privi cum se indeparteaza, apoi se intoarse spre Vincent care parea sa se fi calmat putin, acum vorbind cu Reno.Rasufla usurat si se intoarse si el in salon.Nu stia de ce sarise in fata lui, ii era frica ca Rinoa putea fi ranita.Ce se intampla cu el? De ce reactiona asa? Nici el nu stia…Nu stia nici de la ce pornise conflictul, dar din cate a observat Rinoa ii cunostea pe cei doi, cel putin pe tipul acela agresiv.
Dupa ce se intoarse in salon, incerca sa o caute pe Akane, insa fara rezultat.Rinoa statea iar cu acei tipi fiind absorbita de tipul cu parul mai lungut si de o culoarea argintie asa ca nu o deranja.Intreba pe un tip din incapere daca o stie cumva pe Akane, insa acesta ii spusese ca nu.
-O cunosti pe Akane? Se auzi o voce masculina din spatele lui.Era acelasi tip de pe hol, cel indiferent.Oricum mai bine indiferent decat agresiv.
-A, da…ai vazut-o? Il intreba acesta cu o urma de retinere in voce.
-Hmm…tu pe ce lume traiesti?De ce crezi ca rockerul ala a facut criza aia?E prietenul ei posesiv si nu vrea sa o vada ca vorbeste cu cineva…, raspunse acesta razand.Zack ramase uimit, Akane?Fata aceea timida a fost capabila sa provoace asa ceva, nu stia ce sa mai creada…
-Nu cred ca vorbim de aceeasi persoana, cea de care vorbesc e mai timida, nu cred ca vorbim de aceeasi persoana…
-Ba eu cred ca da, nu este satena, mai inalta si cu ochii albastri?
Nu ii venea sa creada, deci vorbeau de aceeasi persoana.Noctis i-a povestit despre ce era vorba, zicandu-i totul.Discutia lor a deviat in altele si in altele.Lui Zack chiar ii parea de treaba Noctis si ajunsese la concluzia ca Vincent avea ceva probleme.Statu de vorba cu Noctis cam vreo ora, pana cand Rinoa se apropie de ei, parand chiar surprinsa.
-Zack…ma poti duce acasa? Ii intrerupse aceasta.Zack o privi vessel, crezu ca déjà plecase cu acel tip dupa care se tinea, dar se vedea ca norocul ii suradea.Isi lua la revedere de la Noctis si pleca cu Rinoa.
In lift nici unul nu a scos vreo vorba, Rinoa privea intr-un punct fix ocolind privirea staruitoare a lui Zack.Parea destul de suparata in masina, iar baiatul nu a vrut sa o supere mai mult asa ca nu a spus nimic.A lasat-o in fata casei, unde ea a coborat mormaind un “multumesc” si fugi inauntru fara a se uita in urma.Ceva o tulbura, oare sa fie vorba de acel baiat? Zack ofta si porni masina, era multumit ca Akane il chemase si pe el la acea petrecere, s-a simtit destul de bine desi ceva legat de Rinoa il deranja, ce avea acea fata?De ce tot o privea?
Ajunse acasa in jur de ora patru dimineata.Facu un dus rapid si se baga in pat, planuia ca a doua zi sa treaca pe la Akane pentru a vorbi cu aceasta, sa afle de ce a plecat fara macar sa il anunte.

***

Era déjà ora unsprezece si ea nu se ridicase din pat, isi inchisese telefonul, nu vroia sa vorbeasca cu nimeni, vroia doar sa stea in patul ei si sa nu se mai miste de acolo.Norocul ei ca era duminica, putea sa stea in pat toata ziua.Mama sa trecuse de cateva ori pe la ea si o rugase sa ii deschida usa si sa ii zica ce s-a intamplat, insa doar dupa a treia sau a patra incercare i-a deschis usa si i-a zis ca nu are nimic, doar vrea sa fie singura.O ruga sa nu o bata la cap cu intrebari pentru ca nu s-a intamplat nimic, doar se simtea putin rau si de aceea nu iesea.O mai rugase de asemenea sa spuna celor care vor suna ca este racita si ca doarme.
Nu trecu nici o ora si se trezi ca la usa ii bate Rinoa, se observa din vocea ei ca avea ceva asa ca hotari sa ii deschida.Cand ii deschise aceasta ii sari in brate fara nici un advertisement.Mama sa ii zambi cu subinteles si pleca.In ochii lui Rinoa aparura valurile de lacrimi, nu se astepta la asa ceva de la Rinoa.Inchise usa si se asezara pe pat.
-Ce s-a intamplat? Intreba Akane, banuia despre cine era vorba, dar nu stia ce.
-Kadaj…
-Ce e cu Kadaj?
-S-a impacat cu tipa aia…Kiara