[Yaoi] Impresarul mortii

[Lexxu]

Multumesc de comentari fetelor. Apreciez ca va-ti facut timp sa treceti pe aici. So' next:




[center] Capitolul 5[/center]





Isi lasase trupul sa cada fara nici o avertizare, inchizandu-si ochii, acoperindu-si acele doua bile sangeri. Totusi, nu se lasase infrant inca. Nu avea sa devina un prostituat lipsit de principi. Nu voia sa ajunga o tarfa de pe care sa castige alti multi, multi bani. Strambase din nas apoi scancise usor. Ranile il dureau, insa nu asa mult cum il durea sufletul. Se gandise tot acest timp la fratele sau care probabil il cautase disperat pretutindeni. Oftase prelung.
- Sti, ar fi mult mai bine pentru tine daca ai avea pliscu' un pic mai mic. Lui Shin nu-i convine sa ii se intoarca cuvintele. Spuse tot aceelasi blond, privindu-l prin margelele albastre, sterse.
Dean zambise in coltul gurii. El nu era genul de persoana care sa taca si sa inghita, decat in fata tatalui sau... Clipise des atunci cand mana blondului se asezase bland pe umarul sau.
- Ar fi mai bine daca...
- Taci! I-o taiase repede. Daca tu crezi c-o sa-mi accept soarta de "tarfulita" visezi! O sa scap de aici intr-un fel sau altul... o sa vezi. Rostise destul de tare incat sa auda toti.
Ceilalti ramasesera asa, nereusind sa-i spulbere visele spunandu-i ca "nu are rost", si altele. Aveau de gand sa-l lase asa, sa nu-l deziluzioneze cu ceva. Aveau sa-l lase... sa-si dea seama singur ca odata capturat de oamenii lui Dante, nu mai exista nicio cale de intoarcere.
Brunetul se ridicase in sezut atintindu-i cu privirea pe toti. Nu-si putea inchipui ceva mai trist decat sa accepte o soarta atat de cruda si rea. Strambase din nas cand incercase sa se ridice, insa nu renuntase. Reusise. Se afla in picioare chiar daca ranile si fata-i suferinda anuntau ca avea sa se prabuseasca din nou. Lui nu-i pasa cat de mult trebuia sa se sacrifice, ca sa scape din infernul acela. Avea sa evadeze cu orice pret si sa le demonstreze tuturor ca nu exista "nu pot" ci doar "nu vreau". Isi indreptase pasi spre usita din spate a camionului.
- Stai! Ce vrei sa...?
- Plec. Daca voi fricosilor o vreti la fund asa mult, eu nu o vreau.
Ajuns la usita isi pusese palmele pe deschizatoare, insa si de data aceasta fusese oprit de aceelasi blond ce-i curatase ranile.
- Imi pare rau. Soptise el, intepandu-l cu un ac in umarul drept, prinzandu-i corpul inainte ca acesta sa faca, contact cu podeaua rece. Sti, imi amintesti de fratiorul meu. Rostise incet doar pentru el. Dean il putea auzi insa din cauza tranchilizantului ce-i circula prin corp ii era aproape imposibil sa-i raspunda asa ca inganase un "Ih", in timp ce se lasa tarat in locul din care plecase. Odata asezat pe o patura jegoasa de pe jos, blondul incepuse a-i bandaja abdomenul, din cauza unei rani pe care-o ratase si care nu dadea inca semne ca avea sa se opreasca din sangerare.
- De acea trebuie sa renunti, altfel o sa ajungi mort din cauza incapatanarii tale. Spuse blondul in timp ce se ingrijea de el. Numele meu e Clay... Il anuntase pe Dean, ferindu-i parul de pe frunte. Apoi apropiindu-se de urechea sa ii soptise bland:
- Nu cara tu singur o cruce atat de grea... Eu, o sa te ajut.
Brunetul zambise sincer lasandu-se a luneca intr-o lume a viselor.


Trezit de oprirea camionului se ridicase in sezut cu ajutorul baiatului Clay. Privise in jur buimac. Era intr-o ceata densa inca din cauza 'medicamentului' oferit de blond lui, pentru a-l readuce la locul sau. Se incruntase dorind sa-i spuna cateva de noroc, ba chiar sa-l loveasca, dar isi readuse aminte de cuvintele sale blande, pline cu bunatate si renuntase la idee. Nu avea de gand sa-si imparta durerea cu nimeni, cu atat mai putin sa marturiseasca unui strain ce are el pe suflet.
Usa camionului se trantise puternic pe-o parte facandu-i pe toti sa tresara. Se parea ca ajunsesera la 'destinatie'. Brunetul strambase din nas.
- Unde am ajuns? Il intrebase pe Clay soptit.
Acesta ezitase putin in a-i raspunde dar totusi o facuse. Mai devreme sau mai tarziu tot avea sa afle, deci preferase sa stie din gura lui.
- Ne-au adus la seful lor numit 'Dante'. Am inteles de la ceilalti ca tipul asta o sa ne 'testeze' sa vada daca suntem buni pentru afacerea lui. Facuse o pauza scurta inainte de a continua. Totusi, doar doi pot sa scape din asta.
- Cum adica sa 'scape'? Intrebase brunetul, o sclipire ciudata aflandu-se in privirea rosiatica.
- Adica sa devina 'animale' de companie pentru el. Vazand ca brunetul avea de gand sa protesteze continuase pe un ton grav. Ai grija, nu oricine are norocul sa-l incante pe omul ala. Daca te alege ai scapat de la multe, multe chinuri sau preferi ca mai multi sa-ti invadeze intimitatea?
- Nu. Rostise plecandu-si capul si gandindu-se ca blondul avea dreptate. Oricum, nu avea de gand sa taca totusi. Nu-i statea in fire si daca avea sa fie acceptat de tipul ala care mai mult ca sigur era vreun bosorog, il va duce de nas si va evada cumva.
- Iesiti afara, viermilor! Se auzise vocea barbatului numit Shin, apoi toti se indreptara spre iesire, mai putin blondul si Dean.
Cand acestia vazura cum reactioneaza cei doi se indreptasera spre ei, intrebandu-i ce-s cu figurile astea de doi bani.
- Sunt dezbracat! Urlase brunetul imediat ce facuse acea descoperire.
- Ai aici haine curate, tarfa. Imbraca-te. Spuse Shin pe un ton glaciar apoi il impinse pe blond afara.
Brunetul nu avea de ce protesta. Nu voia sa-si faca aparitia in fata bosorogului in fundu' gol. Isi trase tricoul negru pe el, apoi imbracase si pantaloni de culoare crem si iesise. De cum pasise afara aerul rece ii lovise chipul frumos, iar acesta inspirase si expirase de cateva ori. Se bucura ca insfarsit nu mai simtea acel miros inecacios de sange si putregai din camion. Inaintase usor in timp ce analiza locul in care se afla. Era o cabana aflata in munti, departe de civilizatie. Nu degeaba se simtise asa de bine cand iesise, adora sa mearga la munte, cu fratele sau...
Cabana era mult prea mare ca sa locuiasca un singur om in ea, cugetase brunetul in timp ce trecea in rand cu ceilalti. Bineinteles se asezase langa Clay, nedorind sa-si paraseasca 'asistenta'.
Multi brazi se aflau de jur imprejur, incantandu-i privirea sangerie. De asemenea se afla si un raulet putin mai departe de cabana, niste pietris ce se asemana cu un drum, desigur construit doar pentru oameni bogati. Shin ii atrasese atentia sa faca liniste si sa-si plece, capul atunci cand soseste stapanul, insa ca de obicei Dean avea obiecti. 'Cica stapan... Sa-si plece el capul in fata unui idiot, ca eu nu fac asa ceva!'. Isi spuse in intimitatea gandurilor sale evitand sa comenteze din nou, nedorind sa mai primeasca tratamentul acela de 'bun venit' pe care-l experimentase. Imediat se auzisera pasi grei pe acele pietricele, indemnandu-l pe brunet sa-si indrepte privirea acolo. Observase un barbat cu parul lung, brunet, prins intr-o coada la spate, inaintand in fata lor doar intr-un prosop.'Omul asta nu are pic de rusine! Circula dezbracat in fata altora! Ce idiot.' Isi spusese in mintea lui, dar parca aceasta nu-l auzise caci era mult mai atenta la detaliile barbatului. Ochii albastri atat de reci si trupul bine sculptat ii adusesera cativa fiori placuti pe sirea spinarii. In ciuda apelativelor pe care i le adresase doar in mintea lui, il considera cu adevarat...frumos. Privirea sa rosie, il studie din cap pana in picioare iar intr-un moment de perversitate ramasese atintita pe barbatia lui. Din cauza prosopului mai mult transparent isi simtise obraji fierbinti, astfel ca isi inchise ochii strangandu-i puternic. 'De ce dracu' ma uit la asa ceva?!' Se intrebase insa bineinteles raspunsul nu venise.
- Deci ei sunt noile jucari. Spuse brunetul pe un ton jos, insa placut.
Simtise cum vocea lui ii mangaiase auzul si cum corpul lui ii incantase vazul. Nu se mai gandise niciodata la un barbat in felul ala, dar cum se spune toate au un inceput. Trezit din visare incepuse a se agita si enerva, intelegand ce voia sa spuna cu acele cuvinte barbatul.
- Jucarii?! Jucarie e mata, nu eu! Zbierase din toata puterea sa, indreptandu-se inspre el, privindu-l incruntat.
Ajuns in dreptul barbatului incercase sa-l loveasca, dar esuase lamentabil, bratulu fiindu-i prins de Dante.
- Idiotule! O sa te pedepsesc mai rau decat data trecuta. Spuse Shin, cerandu-si scuze pentru comportamentul lui.
- Nu e nevoie sa te atingi de el. Vreau sa-l pastrez pe acest pisicut. Spuse brunetul facandu-l pe Dean sa-si caste ochii de uimire si de nervi din cauza apelativului aluia.
- Pe cine faci tu pisicut, caine?!
Ca si cum nu l-ar fi bagat in seama, Dante il chemase si pe Clay, anuntandu-l ca si el avea sa ramana, apoi il trimisese pe Shin inapoi de unde venise.
Dante il alesese pe Dean din cauza temperamentului sau vulcanic si fiindca fusese impresionat de cum ii vorbise, de cum incerca sa-si apere onoarea. Il incantase de asemenea si aspectul sau, era frumos, dar privirea aceea ce putea baga in boala pe oricine era 'acesoriul' perfect in mintea lui. Isi pusese un servitor sa-l conduca pe Clay intr-o camera, apoi dupa ce blondul disparuse din peisaj rostise:
- Ce spui daca ne jucam un pic, pisicut?
Il mangaiase pe crestetul capului bland.
- Tu sa te duci la dracu, caine, cu tot cu jocurile tale! Tipase pe el, insa nu-l luase in seama.
- Ham-ham. Imitase un caine doar pentru a-l vedea pe brunetul din bratele sale cum se enerveaza si mai mult. Se indreptase cu el inauntrul cabanei. Acolo totul parea de vis, de la covoare la tablouri, de la decoratiuni pana la piese mobiliere. Ajunsi intr-o camera, Dante il trantise pe pat pe micutul Dean.
Ce avea sa se intample in continuare cu el?




Ps; necorectat.
Ps 2; stiu ca-i cam mult dialogul dar asa trebuie in acest capitol. Sper sa va placa <3.