[Ridicarea] Petrecerea: intalnirea celor cazuti.

[Xpt1]

Geamurile crapara, prefacandu-se, incet, incet, in praf de stele. O limina slaba strapungea intunericul sinistru al acelei nopti. Sunetul unor pasi rasuna adanc in vocile disperate ale celor din vila. Pe masura ce timpul trecea, incepu a se contura o umbra ce se apropia de noi.
"Iei, aștept momentul asta de aproape cinci minute. Ce greu se duce timpul, am dreptate?" Spuse Ama, intorcandu-si capul spre Saar. Parea incordata. Saar continua sa se prefaca neatent, sa para ca nu a observat nimic, dar, in adancul sau, era gata sa explodeze. Avea pregatit un pumnal mostenit de dinainte de cadere, un pumnal blestemat si binecuvantat, in acelasi timp, care putea ucide si un demon, dar si un inger. Insa suvenirul se tocise, in timp. 'De ce a trebuit sa ma opresc la petrecerea asta? Tocmai ce eram in drum spre un vechi templu abandonat de secole, unde speram ca voi gasi cele necesare pentru a ascuti pumnalul. Puteam sa ma relaxez si in alte moduri! De ce tocmai la petrecerea asta a trebuit sa ma opresc? Nu-mi plac luptele. Nu am fost trimisi pe pamand pentru a ne luptam! Am fost trimisi pe pamant sa...'
"Hai ca nu ma păcălești dacă stai acolo. Ai vre-un nume?" au fost cateva cuvinte ce-l mai relaxara putin. Stia ca ea era un cazut. Pur si simplu stia! Cu o voce iritata, acesta spuse: "Saar mi-e numele si mi-e mila de planeta asta jalnica." Auzind asta, umbra se opri din mers. Parea ca ceva o speria la numele lui Saar. 'Sper ca nu stie cine sunt sau, mai rau, sper ca nu ma cunoaste. Asta chiar ar fi o problema. Insa domnisoara statea neclintita. Probabil nu stia cine sunt sau, tocmai, stia cine sunt.'
O liniste mortuara se aseza asupra acelui balcon. Timp de aproape 10 secunde nimeni nu facu vre-un zgomot. Insa tacerea fu sparta, cand...

ooc: Auziti, da' numai noi 2 scriem? Acest 'episod' nu este privat, daca nu ati observat... si chiar avem nevoie de inca un participant. Mai ales ca am ajuns din urma 'episodul' privat (si primul postat, dealtfel). Si asta in doar 9 ore si jumatate...