20-02-2011, 12:18 AM
Multumesc de comentarii. Am venit cu nextul.
Lectura placuta ^^
Capitolul 17
Cei doi continuara ceea ce initiasera, miscandu-se din ce in ce mai incet, pentru a lasa placerea sa-i cuprinda, sa-i invaluie. Camera era scufundata in gemete de placere, iar cei doi stateau inlantuiti, Yuki tinandu-se strans de gatul lui Jeff si sarutandu-l pe buze. Cu fiecare patrundere, tanarul scapa cate un geamat de extaz, lucru ce-i gadila urechile iubitului sau. Se alaturase de ceva timp jocului sunetelor provocatoare, acum prinzandu-l de talie pe iubitul lui si penetrandu-l de fiecare data mai adanc. Amandoi stiau ca momentul e aproape si nu mai rezista mult, asa ca isi continuau din ce in ce mai rapid miscarile.
In scurt timp, Yuki se elibera de toata presiunea, scapand un geamat lung. Jeff il urma in scurt timp, eliberandu-se in interiorul sau. Corpul slab ii cazu peste cel al lui Yuki, dupa care se aseza pe perna, langa acesta, acoperindu-i buzele cu un sarut. Il trase in bratele sale, tinandu-l strans la piept. Stia prea bine cat de mult asteptase intalnirea asta dintre ei, il dorise cu fiecare secunda cand nu era langa el, precum si in momentele in care era langa el. Simtea o durere surda in spate, insa nu conta, era prea fericit. In momentul in care se misca, scoase un scancet. Reusi insa sa traga plapuma peste ei, dupa care se afunda iar in perne, langa iubitul sau. Yuki, care isi puse capul pe pieptul lui si isi plimba mainile usor pe pielea lui fina, intreba:
- E totul in regula?
Vocea ii suna slabita, pastrand inca tonul folosit cand scosese acele gemete lungi ce il starnisera pe Jeff. Baiatul se intoarse cu fata spre el, ii prinse barbia intre degete si il trase usor spre el, acoperindu-i buzele cu buzele sale.
- Sigur ca da, raspunse de-ndata ce buzele ii fura libere. Nu ii putea arata lui Yuki ca il doare, fiindca i-ar fi dat dreptate cu privire la faptul ca nu era inca pregatit pentru efortul de orice fel. Yuki... spuse incet Jeff, mangaindu-l. Ai mai tras ceva?
Intrebarea suna in camera linistita acum. Tonul pe care fusese pusa era unul resemnat. Jeff se temea de raspuns, iar Yuki nu-si gasea cuvintele. Isi inchise ochii, scotand un scancet cand incerca sa se miste. Durerea incepuse sa-si faca simtita prezenta mai repede decat ar fi crezut el.
- Nu, nu am mai facut-o, spuse cu seninatate. Nu avea rost sa intrebe, Jeff oricum nu avusese posibilitatea sa se drogheze. Cu greu, tanarul reusi sa se aseze deasupra prietenului sau, apoi, dupa ce il saruta pe buze, continua: Ma bucur enorm ca esti bine acum.
Vocea sa lasa sa se vada fericirea pe care o simte ca tanarul e langa el. Poate pana acum urase homosexualitatea, fusese total impotriva acestui lucru gresit, insa acum... Iata-l pe intr-o impostaza romantica, peste alt baiat, sarutandu-se. Si asta nu era nimic, se sarutasera ei in fata mai multora. Abia acum isi aducea aminte de scoala. Se sarutasera in fata tuturor. Se intreba ce zisesera acestia, parintii, daca aflasera, profesorii si toti ceilalti. Insa erau momente cand nu contau astfel de detalii minore, iar acesta era unul dintre ele.
Mainile lui Jeff se asezara pe talia prietenului sau, iar buzele i se lipira de pielea fina si parfumata a gatului acestuia. Fusese o partida de neuitat, iar prezenta lui Yuki langa el il ducea in culmea fericirii. Era cat se poate de constient ca baiatul asta era diferit de toti ceilalti cu care fusese si il placea la nebunie lucrul asta, insa era si usor ingrijorat de cum avea sa se desfasoare lucrurile intre ei. Trebuia sa ii spuna ce se intamplase cu adevarat, cu Takashi si Misa. Intuia faptul ca Yuki banuia cateva lucruri, daca nu despre lucrurile alea, despre ceea ce era el de fapt.
- Ai heroina? intreba Yuki, dandu-se in acelasi timp jos de pe iubitul sau si punandu-se inapoi in pat.
- Cred ca da, aici o tineam de obicei, cand nu aveam unde s-o tin acasa, fiindca eram suspectat.Yuki ramase uimit la auzul acestor vorbe. Vazandu-i figura speriata, Jeff continua: Ma refer la trafic...
Acum lucrurile se limpezeau. Asa cum se gandise, era dealer de droguri.
- Dar... Dar ai cumparat cu mine heroina de cateva ori de la Dragon, spuse incet, uimit. Nu-si putea explica acest lucru, era confuz. Si totusi gesturile nu-l tradau, plus ca nu-i era frica. Nu de el, de iubitul sau. Din ce grup faci parte? intreba incet, sarutandu-l pe obraz.
Jeff insa nu raspunse la aceasta intrebare, doar ii explica faptul ca mersese sa cumpere pentru a nu fi urmarit de politie. Tacerea ce se lasase intre cei doi era apasatoare. In momentul in care intredeschise buzele sa-si continue ideea, realiza ca iubitul lui adormise. Partida il obosise mai mult decat ar fi crezut pe celalalt, asa ca inchise si el ochii, cazand in scurt timp si el intr-un somn adanc...
- Baga-mi-as! striga Yuki in momentul in care simti acea durere surda in partea de jos a trupului. Jeff se afla jos, facand ceva de mancare, pe cand el abia se trezise. Avea nevoie de un dus, dar pentru asta trebuia sa iasa din camera. Nu se putea misca insa, fiind tintuit de durere in pat. Facu un efort si se ridica in picioare, sprijindindu-se de fiecare obiect pentru a iesi. Primul lucru pe care il facu a fost sa se indrepte catre balustrada, incepand sa coboare fiecare treapta pana ce ajunse jos.
Auzind pasii, Jeff ii veni in intampinare cu un pahar in mana si il lua in brate, lipindu-si buzele de ale sale. Yuki scapa un alt scancet de-ndata ce pasi din nou.
- E totul in regula? intreba americanul si ii inconjura talia cu mana.
Yuki dadu afirmativ din cap, nevrand sa-l ingrijoreze cu durerea lui. Era nimic in comparatie cu ceea ce avea iubitul lui la coloana. Isi duse mana in acel loc unde avea operatia, mangaind usor.
- Tie cum iti e? intreba cu voce joasa, dandu-i un sarut fugar pe obraz.
- Destul de bine, rosti zambindu-i, dupa care il lua spre bucatarie, tinandu-l strans in brate sale. Yuki se simtea usor stingherit. El, care nu patise absolut nimic, era nevoit sa fie sprijinit de Jeff, in conditiile in care acesta era si operat.
Americanul ii trase un scaun iubitului sau, indemnandu-l sa se aseze, dupa care il saruta pe crestet si ii puse un castron cu lapte si cereale, asa cum ii placea lui Yuki. Stia destule informatii despre el, aflase dinainte sa il cunoasca, fiindca il placuse si il vrusese. Dorinta il impinsese sa faca tot ceea ce facuse pana acum pentru a-l avea pe baiatul asta. Se intreba daca ii va putea spune vreodata.
Incepuse sa se gandeasca sa pastreze totul secret, asta fiind cel mai bine pentru relatia dintre ei doi. Nu ar fi suportat sa se desparta de el, mai ales acum, cand incepea sa tina la el cu adevarat. Niciodata nu se simtise asa. Inocenta lui, fragilitatea lui, felul de a se comporta cu el, iubirea pe care i-o purta, saruturile blande, fierbinteala trupului... Ii era destul de greu s-o recunoasca, insa incepea sa se indragosteasca de el. Daca ceea ce incepuse paruse a fi doar o aventura, acum era mult mai mult. Trupul ii tanjea intr-una dupa trupul celuilalt, cerea sa fie acolo tot timpul, langa el. Il iubea oare?
Isi alunga gandurile si isi lipi buzele de obrazul sau, aplecandu-se usor pentru a ajunge la nivelul sau. Yuki se intoarse zambind catre el. Era rosu la fata, insa zambea larg. Lua o lingurita plina cu lapte si cereale si, punand palma sub ea pentru a nu murdari podeaua, i-o baga in gura. Cu zambetul pe buze, Jeff inghiti, dupa care, neputandu-se abtine, isi lipi buzele de buzele dulci ale lui Yuki.
- Imi vine sa te devorez! spuse dupa aceea, tragandu-si scaunul langa celalalt si privindu-l atent.
- Ai facut-o aseara, spuse rosind si intorcandu-si chipul in partea opusa, spre a nu se vedea asta. Jef insa incepu sa radasi continua:
- O fac si diseara, daca vrei. Yuki treasari in acel moment, iar celalalt se ridica de pe scaun, incepand sa chicoteasca. Mergem sa ne plimbam? intreba zambindu-i larg.
Yuki schita un '' da '', continuand sa manance, in timp ce Jeff ii veni in spate, incepand sa-l maseze pe umeri. Ii venea sa-l manance la cat era de dulce, insa trebuia sa se abtina. Era ingrijorat cu privire la ceea ce avea sa se intample cand ii va spune faptul ca din cauza lui murise Misa, precum si moartea lui Takashi.
Oricat de mult si-ar fi dorit sa-i spuna adevarul, asta nu trebuia sa se intample, fiindca risca sa il piarda pentru totdeauna...
Lectura placuta ^^
Capitolul 17
Cei doi continuara ceea ce initiasera, miscandu-se din ce in ce mai incet, pentru a lasa placerea sa-i cuprinda, sa-i invaluie. Camera era scufundata in gemete de placere, iar cei doi stateau inlantuiti, Yuki tinandu-se strans de gatul lui Jeff si sarutandu-l pe buze. Cu fiecare patrundere, tanarul scapa cate un geamat de extaz, lucru ce-i gadila urechile iubitului sau. Se alaturase de ceva timp jocului sunetelor provocatoare, acum prinzandu-l de talie pe iubitul lui si penetrandu-l de fiecare data mai adanc. Amandoi stiau ca momentul e aproape si nu mai rezista mult, asa ca isi continuau din ce in ce mai rapid miscarile.
In scurt timp, Yuki se elibera de toata presiunea, scapand un geamat lung. Jeff il urma in scurt timp, eliberandu-se in interiorul sau. Corpul slab ii cazu peste cel al lui Yuki, dupa care se aseza pe perna, langa acesta, acoperindu-i buzele cu un sarut. Il trase in bratele sale, tinandu-l strans la piept. Stia prea bine cat de mult asteptase intalnirea asta dintre ei, il dorise cu fiecare secunda cand nu era langa el, precum si in momentele in care era langa el. Simtea o durere surda in spate, insa nu conta, era prea fericit. In momentul in care se misca, scoase un scancet. Reusi insa sa traga plapuma peste ei, dupa care se afunda iar in perne, langa iubitul sau. Yuki, care isi puse capul pe pieptul lui si isi plimba mainile usor pe pielea lui fina, intreba:
- E totul in regula?
Vocea ii suna slabita, pastrand inca tonul folosit cand scosese acele gemete lungi ce il starnisera pe Jeff. Baiatul se intoarse cu fata spre el, ii prinse barbia intre degete si il trase usor spre el, acoperindu-i buzele cu buzele sale.
- Sigur ca da, raspunse de-ndata ce buzele ii fura libere. Nu ii putea arata lui Yuki ca il doare, fiindca i-ar fi dat dreptate cu privire la faptul ca nu era inca pregatit pentru efortul de orice fel. Yuki... spuse incet Jeff, mangaindu-l. Ai mai tras ceva?
Intrebarea suna in camera linistita acum. Tonul pe care fusese pusa era unul resemnat. Jeff se temea de raspuns, iar Yuki nu-si gasea cuvintele. Isi inchise ochii, scotand un scancet cand incerca sa se miste. Durerea incepuse sa-si faca simtita prezenta mai repede decat ar fi crezut el.
- Nu, nu am mai facut-o, spuse cu seninatate. Nu avea rost sa intrebe, Jeff oricum nu avusese posibilitatea sa se drogheze. Cu greu, tanarul reusi sa se aseze deasupra prietenului sau, apoi, dupa ce il saruta pe buze, continua: Ma bucur enorm ca esti bine acum.
Vocea sa lasa sa se vada fericirea pe care o simte ca tanarul e langa el. Poate pana acum urase homosexualitatea, fusese total impotriva acestui lucru gresit, insa acum... Iata-l pe intr-o impostaza romantica, peste alt baiat, sarutandu-se. Si asta nu era nimic, se sarutasera ei in fata mai multora. Abia acum isi aducea aminte de scoala. Se sarutasera in fata tuturor. Se intreba ce zisesera acestia, parintii, daca aflasera, profesorii si toti ceilalti. Insa erau momente cand nu contau astfel de detalii minore, iar acesta era unul dintre ele.
Mainile lui Jeff se asezara pe talia prietenului sau, iar buzele i se lipira de pielea fina si parfumata a gatului acestuia. Fusese o partida de neuitat, iar prezenta lui Yuki langa el il ducea in culmea fericirii. Era cat se poate de constient ca baiatul asta era diferit de toti ceilalti cu care fusese si il placea la nebunie lucrul asta, insa era si usor ingrijorat de cum avea sa se desfasoare lucrurile intre ei. Trebuia sa ii spuna ce se intamplase cu adevarat, cu Takashi si Misa. Intuia faptul ca Yuki banuia cateva lucruri, daca nu despre lucrurile alea, despre ceea ce era el de fapt.
- Ai heroina? intreba Yuki, dandu-se in acelasi timp jos de pe iubitul sau si punandu-se inapoi in pat.
- Cred ca da, aici o tineam de obicei, cand nu aveam unde s-o tin acasa, fiindca eram suspectat.Yuki ramase uimit la auzul acestor vorbe. Vazandu-i figura speriata, Jeff continua: Ma refer la trafic...
Acum lucrurile se limpezeau. Asa cum se gandise, era dealer de droguri.
- Dar... Dar ai cumparat cu mine heroina de cateva ori de la Dragon, spuse incet, uimit. Nu-si putea explica acest lucru, era confuz. Si totusi gesturile nu-l tradau, plus ca nu-i era frica. Nu de el, de iubitul sau. Din ce grup faci parte? intreba incet, sarutandu-l pe obraz.
Jeff insa nu raspunse la aceasta intrebare, doar ii explica faptul ca mersese sa cumpere pentru a nu fi urmarit de politie. Tacerea ce se lasase intre cei doi era apasatoare. In momentul in care intredeschise buzele sa-si continue ideea, realiza ca iubitul lui adormise. Partida il obosise mai mult decat ar fi crezut pe celalalt, asa ca inchise si el ochii, cazand in scurt timp si el intr-un somn adanc...
- Baga-mi-as! striga Yuki in momentul in care simti acea durere surda in partea de jos a trupului. Jeff se afla jos, facand ceva de mancare, pe cand el abia se trezise. Avea nevoie de un dus, dar pentru asta trebuia sa iasa din camera. Nu se putea misca insa, fiind tintuit de durere in pat. Facu un efort si se ridica in picioare, sprijindindu-se de fiecare obiect pentru a iesi. Primul lucru pe care il facu a fost sa se indrepte catre balustrada, incepand sa coboare fiecare treapta pana ce ajunse jos.
Auzind pasii, Jeff ii veni in intampinare cu un pahar in mana si il lua in brate, lipindu-si buzele de ale sale. Yuki scapa un alt scancet de-ndata ce pasi din nou.
- E totul in regula? intreba americanul si ii inconjura talia cu mana.
Yuki dadu afirmativ din cap, nevrand sa-l ingrijoreze cu durerea lui. Era nimic in comparatie cu ceea ce avea iubitul lui la coloana. Isi duse mana in acel loc unde avea operatia, mangaind usor.
- Tie cum iti e? intreba cu voce joasa, dandu-i un sarut fugar pe obraz.
- Destul de bine, rosti zambindu-i, dupa care il lua spre bucatarie, tinandu-l strans in brate sale. Yuki se simtea usor stingherit. El, care nu patise absolut nimic, era nevoit sa fie sprijinit de Jeff, in conditiile in care acesta era si operat.
Americanul ii trase un scaun iubitului sau, indemnandu-l sa se aseze, dupa care il saruta pe crestet si ii puse un castron cu lapte si cereale, asa cum ii placea lui Yuki. Stia destule informatii despre el, aflase dinainte sa il cunoasca, fiindca il placuse si il vrusese. Dorinta il impinsese sa faca tot ceea ce facuse pana acum pentru a-l avea pe baiatul asta. Se intreba daca ii va putea spune vreodata.
Incepuse sa se gandeasca sa pastreze totul secret, asta fiind cel mai bine pentru relatia dintre ei doi. Nu ar fi suportat sa se desparta de el, mai ales acum, cand incepea sa tina la el cu adevarat. Niciodata nu se simtise asa. Inocenta lui, fragilitatea lui, felul de a se comporta cu el, iubirea pe care i-o purta, saruturile blande, fierbinteala trupului... Ii era destul de greu s-o recunoasca, insa incepea sa se indragosteasca de el. Daca ceea ce incepuse paruse a fi doar o aventura, acum era mult mai mult. Trupul ii tanjea intr-una dupa trupul celuilalt, cerea sa fie acolo tot timpul, langa el. Il iubea oare?
Isi alunga gandurile si isi lipi buzele de obrazul sau, aplecandu-se usor pentru a ajunge la nivelul sau. Yuki se intoarse zambind catre el. Era rosu la fata, insa zambea larg. Lua o lingurita plina cu lapte si cereale si, punand palma sub ea pentru a nu murdari podeaua, i-o baga in gura. Cu zambetul pe buze, Jeff inghiti, dupa care, neputandu-se abtine, isi lipi buzele de buzele dulci ale lui Yuki.
- Imi vine sa te devorez! spuse dupa aceea, tragandu-si scaunul langa celalalt si privindu-l atent.
- Ai facut-o aseara, spuse rosind si intorcandu-si chipul in partea opusa, spre a nu se vedea asta. Jef insa incepu sa radasi continua:
- O fac si diseara, daca vrei. Yuki treasari in acel moment, iar celalalt se ridica de pe scaun, incepand sa chicoteasca. Mergem sa ne plimbam? intreba zambindu-i larg.
Yuki schita un '' da '', continuand sa manance, in timp ce Jeff ii veni in spate, incepand sa-l maseze pe umeri. Ii venea sa-l manance la cat era de dulce, insa trebuia sa se abtina. Era ingrijorat cu privire la ceea ce avea sa se intample cand ii va spune faptul ca din cauza lui murise Misa, precum si moartea lui Takashi.
Oricat de mult si-ar fi dorit sa-i spuna adevarul, asta nu trebuia sa se intample, fiindca risca sa il piarda pentru totdeauna...
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour