24-10-2010, 09:45 PM
La cateva insistente, am hotarat, pana la urma, sa nu las fic-ul asta balta... Mai ales ca atunci cand am postat primul capitol, mi-am promis mie ca o sa-l termin si ca ma voi perfectiona... Ar fi urat din partea mea sa-mi incalc promisiunile ;)
Si va rog, daca cititi, macar jumatate din cei care o faceti da-ti un comentariu cat de mic, cat sa nu fie spam :))...
Cap 15: Alaturi de tine...
Razele blande depaseau linia orizontului, in timp ce eu dormeam adancita in parfumul dragului Sasuke, care imi alinta simturile in fiecare moment in care imi strabatea plamanii. Corpul meu e cuibarit langa al sau, oferindu-i dragoste, chiar si in timpul in care eu dorm bustean. Mana lui era inclestata cu a mea si deodata incep sa-l zaresc, deoarece pleoapele mele incepeau sa se deschida incetul cu incetul. Vazandu-i chipul, mi-am adus aminte ce se inatamplase seara trecuta, un zambet aparandu-mi in coltul gurii si imbujorandu-ma putin. Privindu-l, nu am rezistat tentatiei sa-i ating chipul, degetele mele au alunecat pe fruntea lui, i-au gadilat pleoapele si i-au dezmierdat buzele. Cand am vrut sa-mi retrag mana si sa ma ridic din pat, Sasuke mi-a prins-o tandru si mi-a sarutat podul palmei. Dupa acest gest romantic, a deschis ochii buimac si mi-a zambit. L-am sarutat rapid pe buze si i-am soptit “Buna dimineata!†. M-a lasat sa ma ridic si am inceput sa-mi caut hainele prin camera, rusinata de faptul ca eram dezbracata, asa ca ma miscam ca un pitic cu picioare foarte scurte. Am reusit sa-mi gasesc doar chilotii agatati de veioza, in timp ce brunetul ma privea cu atentie. Vazandu-ma foarte rusinata mi-a zis:
-Vino aici!
Am venit si mi-a facut semn sa ma asez in pat. Dupa ce m-am asezat m-a rugat sa imi ridic mainile, amuzata de ce imi cerea, le-am ridicat fara sa zic nimic. Atunci am vazut ca pleaca de langa mine si se duce la sifonier, deschide usile masive si scoate de acolo un tricou albastru si vine din nou langa mine si incepe sa mi-l puna, de parca as fi un copil nestiutor. Doar ca o diferenta ar fi ca el imi atingea usor pielea, dezmierdandu-ma si lasand tricoul sa alunece cu incetinitorul. Cand a ajuns la final m-a sarutat lung si pasional. Dupa ce a incheiat sarutul, m-am ridicat de pe pat si m-am si mi-am dat tricoul jos ramanand ca la inceput, doar ca nu la fel de rusinata. Cand m-a vazut a inceput sa rada, iar eu imbufnata am zis:
-Vreau sa fac un dus, ce razi atat?
Dar gandindu-ma la situatie, am chicotit putin chiar si eu, ca mai apoi sa intru in baie fara sa mai spun nimic. Dupa ce am iesit, brunetul ma astepta stand plictisit in pat dupa o asteptare care cred ca a fost destul de lunga, avand in vedere ca am folosit gelul lui de dus, care m-a facut sa ma scald in aroma lui, un timp indelungat. I-am zambit, el ridicandu-se si venind langa mine sa ma imbratiseze. Fata lui mi-a inspectat cu atentie gatul, parul lui gadilandu-ma. Dupa un timp si-a retras usor capul, privindu-ma si a spus:
-Sper ca mai am gel de dus ...
M-a lasat sa rad si a intrat in baie. Cand am auzit dusul pornind, m-am gandit sa ma duc jos sa vad ce pot face prin bucatarie, sa-i demonstrez brunetului ca mai are cate ceva de aflat despre mine, ca de exemplu ca sunt o bucatareasa destul de buna. Am luat cate ceva din frigider ca sa fac o omleta pe care stiu sa o fac de la mama. Peste ceva timp am reusit sa termin faimosul preparat si sa-l asez pe masa, langa o farfurie cu rosii si niste pahare cu suc de portocale si grape-fruit. Brunetul era deja asezat la masa, cand eu am terminat. Dupa prima gura, nu am crezut ca se va intampla ce a urmat. Sasuke s-a oprit din mancat si s-a uitat la mine foarte uimit. Speriata, l-am intrebat:
-Nu-ti place? Daca vrei pot sa-ti fac altceva.
Dar nu era asta. Brunetul s-a ridicat de la masa si s-a indreptat spre un dulap, facandu-am sa-mi intorc capul si sa-i urmaresc miscarile. A luat ceva si dulap si in fata mi-a pus o hartie pe care era o reteta, reteta omletei pe care o facusem. Era scrisa pe o foaie destul de fragila si un scris frumos, de mana o acoperea. Dupa ce am terminat de citit, brunetul m-a intrebat:
-Asta e reteta?
Eu am dat din cap, dupa care l-am intrebat ce este neinregula. S-a uitat la mine si mi-a spus ca este reteta mamei lui pe care i-o facea destul de des, atunci cand era in viata. I-am spus ca imi pare rau, pentru ca parea foarte trist pentru ca i-am adus aminte de mama lui. S-a uitat la mine si m-a rugat sa ma ridic. Ma asteptam la ceva rau, nu stiu de ce, dar sangele fierbea in mine, desi ma simteam ca un cub de gheata, dar nu atat cat sa tremur in fata celui care ma iubeste. Imi era frica ca l-am ranit vrand sa-i fac o bucurie. M-am ridicat si m-a imbratisat puternic si mi-a multumit. Am ramas inleminta, zambind in acelasi timp, pentru ca nu am facut ceva gresit fata de el, care tocmai imi dovedise dragostea lui. Mi-a spus ca eu sunt singura care stie sa faca asta, exact ca mama lui. Mi-a spus ca si Hana a incercat, semana putin, dar ceva le deosebea. Mi-am retras capul de pe umarul lui, pe care am stat sprijinita si m-am uitat in ochii lui, incantata ca i-am daruit ceva ce credea ca nu va mai primi vreodata. Dupa care l-am sarutat pasional si ne-am adancit in aceea clipa cum faceam in toate celelalte. Si eram din nou in universul nostru, defapt acum nu il mai paraseam niciodata, eram mereu uniti, eram impreuna pentru totdeauna. Si atunci cand credeam ca nimic nu poate fi mai placut decat sa-l tin in brate si sa-mi spuna ca am reusit sa-i dau ceva ce numai mama lui stia sa faca asa cum ii place lui, auzul galsului sau m-a contrazis:
-Te iubesc si esti doar a mea!
M-am bucurat atat de mult la auzul acestor cuvinte, chiar il iubesc. Asa a contiunuat prima mea zi la saptesprezece ani, una dintre cele mai frumoase zile de pana acum. Am stat la Sasuke acasa, am ras alaturi de el si mereu la sfarsitul fiecarui raset ne uneam buzele iarasi si iarasi si iarasi... Dar totul are un sfarsit si tatal brunetului, impreuna cu Hana au ajuns acasa si cum mai era doar o ora si incepea sa se intunece am decis sa plec. Pacat a fost ca Hana si Yoshio aveau nevoie de ajutorul brunetului, asa ca oricat de mult ne-am fi dorit sa mai petrecem ceva timp impreuna, nu s-a mai intamplat. Mi-am luat la revedere de Hana si Yoshio dupa ce mi-au inmanat niste cadouri foarte dragute: un lantisor din argint si o bratara impletita foarte frumoasa. Apoi l-am sarutat inca o data pe Sasuke si am parasit casa cu toate cadourile primite si cu amintiri ce nimeni, niciodata nu va putea sa mi le ia.
Am mers destul de repede, asa ca am ajuns acasa precum un fulger, dar tot drumul am avut o senzatie destul de infricositoare, una care m-a facut sa ma uit in spatele meu de foarte multe ori. Am simtit tot drumul ca sunt urmarita obsesiv de cineva cunoscut, cineva care mi-a facut rau. M-am speriat putin, dar nimic nu s-a intamplat, probabil a fost doar imaginatia mea, care de multe ori mi s-a spus ca este foarte bogata, asa ca am dat frica la o parte si m-am concentrat sa ajung acasa pentru ca parintii mei aveau sa vina si sa sarbatoresc si cu ei ziua mea.
Astept pareri ;)
Si va rog, daca cititi, macar jumatate din cei care o faceti da-ti un comentariu cat de mic, cat sa nu fie spam :))...
Cap 15: Alaturi de tine...
Razele blande depaseau linia orizontului, in timp ce eu dormeam adancita in parfumul dragului Sasuke, care imi alinta simturile in fiecare moment in care imi strabatea plamanii. Corpul meu e cuibarit langa al sau, oferindu-i dragoste, chiar si in timpul in care eu dorm bustean. Mana lui era inclestata cu a mea si deodata incep sa-l zaresc, deoarece pleoapele mele incepeau sa se deschida incetul cu incetul. Vazandu-i chipul, mi-am adus aminte ce se inatamplase seara trecuta, un zambet aparandu-mi in coltul gurii si imbujorandu-ma putin. Privindu-l, nu am rezistat tentatiei sa-i ating chipul, degetele mele au alunecat pe fruntea lui, i-au gadilat pleoapele si i-au dezmierdat buzele. Cand am vrut sa-mi retrag mana si sa ma ridic din pat, Sasuke mi-a prins-o tandru si mi-a sarutat podul palmei. Dupa acest gest romantic, a deschis ochii buimac si mi-a zambit. L-am sarutat rapid pe buze si i-am soptit “Buna dimineata!†. M-a lasat sa ma ridic si am inceput sa-mi caut hainele prin camera, rusinata de faptul ca eram dezbracata, asa ca ma miscam ca un pitic cu picioare foarte scurte. Am reusit sa-mi gasesc doar chilotii agatati de veioza, in timp ce brunetul ma privea cu atentie. Vazandu-ma foarte rusinata mi-a zis:
-Vino aici!
Am venit si mi-a facut semn sa ma asez in pat. Dupa ce m-am asezat m-a rugat sa imi ridic mainile, amuzata de ce imi cerea, le-am ridicat fara sa zic nimic. Atunci am vazut ca pleaca de langa mine si se duce la sifonier, deschide usile masive si scoate de acolo un tricou albastru si vine din nou langa mine si incepe sa mi-l puna, de parca as fi un copil nestiutor. Doar ca o diferenta ar fi ca el imi atingea usor pielea, dezmierdandu-ma si lasand tricoul sa alunece cu incetinitorul. Cand a ajuns la final m-a sarutat lung si pasional. Dupa ce a incheiat sarutul, m-am ridicat de pe pat si m-am si mi-am dat tricoul jos ramanand ca la inceput, doar ca nu la fel de rusinata. Cand m-a vazut a inceput sa rada, iar eu imbufnata am zis:
-Vreau sa fac un dus, ce razi atat?
Dar gandindu-ma la situatie, am chicotit putin chiar si eu, ca mai apoi sa intru in baie fara sa mai spun nimic. Dupa ce am iesit, brunetul ma astepta stand plictisit in pat dupa o asteptare care cred ca a fost destul de lunga, avand in vedere ca am folosit gelul lui de dus, care m-a facut sa ma scald in aroma lui, un timp indelungat. I-am zambit, el ridicandu-se si venind langa mine sa ma imbratiseze. Fata lui mi-a inspectat cu atentie gatul, parul lui gadilandu-ma. Dupa un timp si-a retras usor capul, privindu-ma si a spus:
-Sper ca mai am gel de dus ...
M-a lasat sa rad si a intrat in baie. Cand am auzit dusul pornind, m-am gandit sa ma duc jos sa vad ce pot face prin bucatarie, sa-i demonstrez brunetului ca mai are cate ceva de aflat despre mine, ca de exemplu ca sunt o bucatareasa destul de buna. Am luat cate ceva din frigider ca sa fac o omleta pe care stiu sa o fac de la mama. Peste ceva timp am reusit sa termin faimosul preparat si sa-l asez pe masa, langa o farfurie cu rosii si niste pahare cu suc de portocale si grape-fruit. Brunetul era deja asezat la masa, cand eu am terminat. Dupa prima gura, nu am crezut ca se va intampla ce a urmat. Sasuke s-a oprit din mancat si s-a uitat la mine foarte uimit. Speriata, l-am intrebat:
-Nu-ti place? Daca vrei pot sa-ti fac altceva.
Dar nu era asta. Brunetul s-a ridicat de la masa si s-a indreptat spre un dulap, facandu-am sa-mi intorc capul si sa-i urmaresc miscarile. A luat ceva si dulap si in fata mi-a pus o hartie pe care era o reteta, reteta omletei pe care o facusem. Era scrisa pe o foaie destul de fragila si un scris frumos, de mana o acoperea. Dupa ce am terminat de citit, brunetul m-a intrebat:
-Asta e reteta?
Eu am dat din cap, dupa care l-am intrebat ce este neinregula. S-a uitat la mine si mi-a spus ca este reteta mamei lui pe care i-o facea destul de des, atunci cand era in viata. I-am spus ca imi pare rau, pentru ca parea foarte trist pentru ca i-am adus aminte de mama lui. S-a uitat la mine si m-a rugat sa ma ridic. Ma asteptam la ceva rau, nu stiu de ce, dar sangele fierbea in mine, desi ma simteam ca un cub de gheata, dar nu atat cat sa tremur in fata celui care ma iubeste. Imi era frica ca l-am ranit vrand sa-i fac o bucurie. M-am ridicat si m-a imbratisat puternic si mi-a multumit. Am ramas inleminta, zambind in acelasi timp, pentru ca nu am facut ceva gresit fata de el, care tocmai imi dovedise dragostea lui. Mi-a spus ca eu sunt singura care stie sa faca asta, exact ca mama lui. Mi-a spus ca si Hana a incercat, semana putin, dar ceva le deosebea. Mi-am retras capul de pe umarul lui, pe care am stat sprijinita si m-am uitat in ochii lui, incantata ca i-am daruit ceva ce credea ca nu va mai primi vreodata. Dupa care l-am sarutat pasional si ne-am adancit in aceea clipa cum faceam in toate celelalte. Si eram din nou in universul nostru, defapt acum nu il mai paraseam niciodata, eram mereu uniti, eram impreuna pentru totdeauna. Si atunci cand credeam ca nimic nu poate fi mai placut decat sa-l tin in brate si sa-mi spuna ca am reusit sa-i dau ceva ce numai mama lui stia sa faca asa cum ii place lui, auzul galsului sau m-a contrazis:
-Te iubesc si esti doar a mea!
M-am bucurat atat de mult la auzul acestor cuvinte, chiar il iubesc. Asa a contiunuat prima mea zi la saptesprezece ani, una dintre cele mai frumoase zile de pana acum. Am stat la Sasuke acasa, am ras alaturi de el si mereu la sfarsitul fiecarui raset ne uneam buzele iarasi si iarasi si iarasi... Dar totul are un sfarsit si tatal brunetului, impreuna cu Hana au ajuns acasa si cum mai era doar o ora si incepea sa se intunece am decis sa plec. Pacat a fost ca Hana si Yoshio aveau nevoie de ajutorul brunetului, asa ca oricat de mult ne-am fi dorit sa mai petrecem ceva timp impreuna, nu s-a mai intamplat. Mi-am luat la revedere de Hana si Yoshio dupa ce mi-au inmanat niste cadouri foarte dragute: un lantisor din argint si o bratara impletita foarte frumoasa. Apoi l-am sarutat inca o data pe Sasuke si am parasit casa cu toate cadourile primite si cu amintiri ce nimeni, niciodata nu va putea sa mi le ia.
Am mers destul de repede, asa ca am ajuns acasa precum un fulger, dar tot drumul am avut o senzatie destul de infricositoare, una care m-a facut sa ma uit in spatele meu de foarte multe ori. Am simtit tot drumul ca sunt urmarita obsesiv de cineva cunoscut, cineva care mi-a facut rau. M-am speriat putin, dar nimic nu s-a intamplat, probabil a fost doar imaginatia mea, care de multe ori mi s-a spus ca este foarte bogata, asa ca am dat frica la o parte si m-am concentrat sa ajung acasa pentru ca parintii mei aveau sa vina si sa sarbatoresc si cu ei ziua mea.
Astept pareri ;)