Blood Rain

[Akie]

Imi cer scuze pentru toata neintelegerea asta, dar tzahranul dar in primul meu post am zis ca m-am inspirat dintr-un joc numit Blod Rayne, care il am acasa pe CD, dar m-am inspirat din el doar pentru faptul ca este vorba despre vampiri si despre titlu, restul e al meu, adica ideile mele.
Multumesc pentru comment Whisky fara gheata ^_^, si eu as fii daca iubita-miu ar venii cu alta in brate care sa vina sa locuiasca la noi.... si cat sa nu se indragosteasca unul de altul....nu se stie niciodata, la cum rezista unii baieti la ispita...( am zis unii, fara suparare) Asa.... ideile am scris cat pentru vreo 100 si ceva(mai mult) de pagini, si dabia sunt la pagina 64, dar asta depinde de cititori daca ajung pana acolo sau nu^_^ Anyway....next chapter:

Cap.14
Partea 3-a din flashback.

-Nu o sa o fac! Ai incredere in mine! Ii sopti blondul.
Satena disparu, lasandu-l pe Alex in gradina pustie privita de luna. Aparu in camera lui Yuuki, care statea calma pe patul usor sifonat, privind tavanul negru de culoarea noptii. Privii farfuria goala de pe masa, expresia de pe fata ¨necunoscutei¨ nu putea fii descrisa in cuvinte, ci mai degraba inteleasa de cei ce o inteleg. Se aseza finut langa ea, inghitii in sec si incerca cu greu sa schiteze un zambet care se sterse imediat cand vazu ca bruneta nu reactiona deloc, afisand o fata calma ca marea:
- Stiu ca vei incepe cu intrebarile....lasa-ma sa ghicesc unele dintre ele. Pentru ce te-am adus aici? Te-am adus aici fiindca acum esti un vampir, sau cel putin pe jumatate. Un vampir este o fiinta a noptii, nu poate iesii ziua, rareori cand se poate face asta si pot doar vampirii puri. Iar tu esti jumatate vampir, jumatate.....om. Te vei hranii doar cu sange, e posibil ca cateodata sa vrei si sa poti manca si mancare normala. De asemenea vei observa ca ai si diferite puteri, cum ar fii rapiditatea, cititul gandurilor, etc. Eu sunt stapana acestui castel, numele meu e Aime, si eu stapanesc pe aici. Adica sa nu incerci sa faci vreo prostie sau vei ajunge cina mea!
-Mda....nu pot fii doar gustarea? Scuze, nu vreau sa fiu obraznica. Va multumesc ingrijorarea si faptul ca ati avut grija de mine pana acum. Nu prea stiu sa ma comport delicat fiindca nu am avut niciodata pe nimeni care sa il intereseze ce se intampla cu mine, si....
- Nu-ti face griji, nici vampirii nu sunt prea draguti! Daca noua ne pasa de tine este fiindca esti speciala, ai ceva care ne atrage la tine! Nu stiu ce este dar voi afla curand! Va trebui sa inveti sa-ti controlezi puterile si setea de sange, sa-ti inchizi sentimentele fiindca vei incepe sa omori ca sa supravietuiesti. Te voi antrena personal, dar sa nu te astepti de la cine stie ce delicatete sau bunatate de la mine fiindca nu o vei primii. Intelese?
-Intelese.... trebuie oricum, sa fie o viata mai buna decat cea pe care am avut-o pana acum.
-Desigur ca este! Esti mai puternic, poti face multe lucruri, mai ales sa te impui! Doar ca are unele preturi, insa te obisnuiesti repede cu ele. Presupun ca nu ai niciun pic de scoala....poate o sa ma ocup si de asta! Insa principalul este sa inveti sa lupti! Ii explica calma satena.
- Vad ca nici tu nu ai trait o viata prea buna. Locuiesti singura? Parintii tai? Rude? Alex e iubitul tau?
- Nu e treaba ta!
- Imi pare rau...incercam doar sa ne imprietenim. Se auzi dara de regret in glasul brunetei.
-In castelul asta locuiesc doar eu cu Alex! Parintii mei erau plecati mai mereu, m-au parasit cand aveam 7 ani. La 8 ani am macelarit intregul castel, nelasand pe nimeni in viata, fiindca m-au enervat si nimeni nu imi dadea raspunsuri. Erau doar niste inutili! Alex l-am cunoscut acum ceva timp, cand eram infometata. Am vrut sa il omor dar in schimb l-am facut vampir. Tu esti semi-vampir fiindca nu te-am facut eu vampir, altfel ai fii fost completa. Desi erau rare sansele ca eu sa te fac vampir, nu sunt prea milostiva ci doar infometata. Inca mai vrei sa fiim prietene?
Ii raspunse fara nici-o dara de interes sau regret, satena. Se ridica de pe pat, indreptandu-se spre usa cand simtii cum cineva o prinde de mana si ii opreste pasii. Se intoarse si o vazu pe bruneta cum o privea cu ochii mari, plini de boabe cristaline. Ii spuse scurt ca nu are nevoie de mila ei, ca poate supravietui si fara ea la fel cum a facut pana acum. Yuuki clatina din cap, strangand-o de mana.
- Nu este mila, ci doar ca imi pare rau pentru tot ceea ce ti s-a intamplat....
- Nu e cam la fel? Oricum, nu ai de ce sa iti para rau....chiar mi-a facut placere sa ii omor! Se jucau cu mine, era eu sau ei, asa ca am ales sa ii omor eu. Se temeau de mine, de puterile mele, nu aveam de ce sa am mila de ei, nici ei nu aveau mila de mine. Se temeau de mine fiindca eram mai puternica decat ar fii trebuit sa fiu. Dupa ce au plecat parintii mei imi cautam singura de mancare, ei se chinuiau din cand in cand sa aiba grja de mine. Asa am invatat cum este lumea vampirilor, nici tu nu ar trebui sa ai incredere in oricine! Sau daca vrei, poti face ca mine, intra in biblioteca de la etajul superior si vei gasii acolo exemple de vampiri daca nu ma vrei pe mine ca unul! Vei vedea cum poti obtine putere, sa ai tot ceea ce iti doresti, cand iti doresti... vei vedea cum e sa fiu eu!
- Inca vreau sa fiim prietene! Nu imi pasa de ce ai facut in trecut, probabil ca si-o meritau! Important e ce vei face de acum inainte! Ii zambii senina Yuuki. Aime o privii usor induiosata, incerca sa nu lase sa se vada asta. O privii in ochii ei negrii schimbandu-si repede atitudinea intr-una mai rece si usor iritata:
- Nu mai fii asa naiva! As putea sa te omor chiar acum fiindca pentru mine esti un nimeni! Nu mai cred in cuvinte ca astea, e prea tarziu pentru mine si ar trebui sa te obisnuiesti si tu cu ideea ca nu poti avea incredere in nimeni. Mai ai multe de invatat pustoaico! Pana atunci.....ai face bine sa tragi un pui de somn si sa termini cu rugaciunile!
-Nu ai face-o! Nu m-ai omori! Ai nevoie de mine, cum eu am nevoie de tine! Ai sa vezi ca te poti schimba, iti voi arata ca lumea nu e asa cum crezi tu!
-Daca nu e asa cum cred eu....atunci de ce erai pe cale sa fii violata? Intreba sec satena, facand ca plamanii brunetei sa ia o pauza oprind aerul sa intre, lasand-o ca lovita de traznet .
Se aproprie cativa centimetri, trecandu-si degetele prin parul ei, privind-o fix in ochii. Zambi oarecum satisfacuta. Ii dadu un bobarnac in frunte trantind-o imediat pe podea:
-Ar trebui sa iti tai din parul asta lung, te poate impiedica la lupta! Desi e destul de frumos.... Inceteaza sa mai crezi in lucruri stupide! Pamantul e un Iad, daca stii cum sa te comporti, il poti lucra asa cum vrei si poti avea ce vrei! Poate ca ai 11 ani sau mai stiu eu cat, si inca mai ai multe de invatat, si abia ai descoperit lumea vampirilor dar sa stii ca si eu am tot 13 ani si stiu sa ma comport, desi in lumea vampirilor cred ca am vreo 15 sau mai mult. Ar trebui sa te inveti ca de la mine mila nu primesti si nici prietenie! Nu cred in lucruri stupide ca astea! Prietenii sunt doar o durere de cap! Tu te vei antrena ca sa ma ajuti pe mine sa-mi gasesc parintii! Daca nu...esti libera sa iesi pe usa aceea si sa traiesti de una singura!
Spuse cu un aer rece ce lasa incaperea in liniste la pronuntarea cuvintelor ce ieseau din gura ei, in timp ce tinea degetul aratator spre usa de lemn. Se intoarse pe calcai, pasii pana la iesirea din camera spre hol, o lasa pe bruneta in linistea noptii alaturi de gandurile tulburate, in incaperea pustie ce putea face pe oricine sa o ia razna daca nervii erau prea mari.
Era sigura ca v-a pleca, mai ales dupa cum s-a purtat cu ea insa vroia sa o invete cum e lumea vampirilor, sa o invete sa fie fara mila fiindca cu ea nu obtinea nimic. Pasii se auzeau in ecou pe holul intunecat pana la ultima incapere unde se oprira pentru cateva clipe auzindu-se un usor scartait de balamale. Intra in incaperea cat doua camere, in mijloc se afla o masa prelucrata de mana, tinand pe ea doua pahare si o sticla. Pe partea stanga a incaperii se afla patul de doua persoane, bine aranjat. Inca de mica Aime a fost obisnuita mai mult cu stilul decorativ al oamenilor decat cu cel al vampirilor. In mijlocul incaperiii se afla candelabrul imens ce era tinut in tavanul tot negru, de niste lanturi de fier in care se reflecta lumina lumanarilor parca fara sfarsit. Mobilierul abia daca era prezent in incapere, fiind format dintr-un dulap pe partea dreapta usii si o masa.
Aime merse incet spre masa din mijloc, cand vru sa toarne sangele in cele doua pahare Alex aparu in fata ei si ii lua sticla din mana, turnand si ciocnind paharele incat se auzi ca o micuta lovitura disparuta rapid. Luara fiecare cate o gura privindu-se parca absorbiti. Aime se aproprie de Alex trecandu-si degetele prin parul lui, scotandu-le apoi cu grija. Nu spuse nimic, doar savura momentul privindu-l adanc in ochii in timp ce se juca cu lichidul din pahar. Pe privirea usor serioasa a baiatului se asternu un zambet micut pe sub mustati si cu sclipiri in ochii. Isi puse mana stanga in jurul taliei subtiri ai satenei apropriindu-se galant de ea, o melodie placuta incepu sa se auda prin toata incaperea lovindu-se de pereti facandu-se si mai zgomotoasa. O melodie eleganta, calma si cu pasiune, ce a fost compusa de mult timp de catre unul dintre cei mai mari muzicieni. Incepu sa fie acompaniata de niste pasi ce abia se auzeau printre notele muzicale. Lumina lunii incerca sa isi faca loc printre perdelele move pentru a contempla cuplul ce dansa in mijlocul noptii, cu priviri de dragoste sau de dorinta. Cuvintele fura inchise de buzele ce se uneau dand placere si fiori pe sina spinarii, pasii oprindu-se odata cu melodia insa saruturile continuand sa se extinda pe tot corpul, vrand sa faca trupurile sa vorbeasca, schimband noaptea albastra si calma intr-una pasionala.
Firicele de lumina plapande incerca sa se stracoare printre perdelele groase ca lana. Soarele incalzea de mai bine de jumatate de zi, pamantul ce absoarbe fiecare raza incalzindu-se, insa slabind cu fiecare minut care trecea, noaptea luandu-i incet locul. Pe unul dintre holurile castelului se auzeau cativa pasi nici rapizi dar nici lenti.
Aime mergea pierduta in ganduri privind inainte, imbracata cu niste pantaloni lungi si o camasa neagra cu maneca scurta, tinandu-si parul prins in doua codite.
Inainta printre peretii de piatra oprindu-se cand ajunse langa micuta gradina de flori din mijlocul castelului. Privii trandafirii rosii ce isi duceau viata alaturi de celelalte flori si iarba. In mijlocul ei se afla o statuie al arhangelului Mihail, privirea ei fu atrasa de fata ce statea in genunchii pe piatra murdara, rugandu-se cu ochii inchisi. O privea usor enervata, scoase un oftat si inainta asegurandu-se ca soarele nu mai atinge florile la orele acelea. Auzindu-i pasii ce se apropriau de ea, bruneta se ridica in genunchi inchinandu-se si deschizand ochii. Dara de tristete de pe chipul ei fu inlocuita de un zambet larg si senin. Picioarele satenei se oprira cand ochii ei putu sa o vada din cap pana in picioare, aproape ramanand cu gura cascata. Parul lung si frumos al brunetei fu inlocuit de unul scurt pana la urechi, avand cateva fire rebele. Aime o privea nevenindu-i sa creada ca ea chiar a ascultat-o, isi taiase parul! Parul ei lung si negru ca profunditatea unui abis ce ii dadea un aer copilaresc, dandu-i acum un aer matur, un aer ce o facea mai atragatoare, lasandu-te in peisaje pierdute cu un singur punct central.
-Buna ziua! Imi cer scuze daca a fost nepoliticos din partea mea sa merg prin castel fara permis dar m-am trezit prea devreme si Alex mi-a spus ca pot face ce vreau asa ca am facut o mica cercetare si am gasit gradina asta. Este chiar surprinzatoare avand in vedere ca este in castel si nu in afara. Si statuia asta....vezi tu....mama mea nu s-a nascut in Japonia, ci este jumatate europeanca, jumatate japoneza.S-a intamplat ceva? De ce ai ramas asa? Aime? Esti acolo? Oh.....trebuie sa fie din cauza asta...; Graia bruneta pe un ton entuziasmat, atingandu-si firele de par.
-De ce ti l-ai taiat? Intreba oarecum surprinsa satena.
-Nu asa ai spus? ¨ Ar trebui sa ti-l tai, te-ar putea impiedica in lupta¨ Asa ca mi l-am taiat! Eu chiar vreau sa iti gasesc parintii si sa fiu mai puternica![i]
--------------------------------------------------------------------------------------------
Din capitolul urmator o sa grabesc un pic actiunea ca altfel ma intind prea mult cu flashback-ul, daca nu imi iese bine te/va rog sa imi ziceti fiindca vreau sa ma corectez si in descriere si in actiune, fiindca vreau sa particip la un concurs cu fic-ul asta si.... cred ca mai am putin de schimbat la el, asa ca...daca nu iti place ceva, spune-mi^_^