Blood Rain

[Akie]

Imi cer scuze ca nu prea ati inteles ce se intampla cu Aime, de ce s- a comportat asa. Sper ca in capitolul asta sa va mai lumina povestea. Si imi cer scuze ca a durat atat sa pun celalalt capitol, dar eu scriu la el si cum am si sc si vin abia pe la 6 jumate acasa nu prea ai timp. O, si daca gasiti spre ex. vreun cuvant scris ¨un¨ este ¨nu¨. Nu stiu ce are calculatorul meu ca mi- l schimba. So, nextul:
Cap. 9
Ochi uitati de timp

- De ce ti- as spune tie?
In ochii mari si negri ca abanosul ai lui Yuuki aparura boabe cristaline ce incepeau sa se scurga pe obrajii ei palizi. Facu un pas in spate pe podeaua din lemn acoperita complet de praful ce zacea acolo de zeci de ani.
Privi nostalgica ghetutele negre ale lui Aime, isi ridica privirea inspre cea a satenei, o privi fix in ochii verzi. Ei un aratatu aceiasi expresie nepasatoare, ci dimpotriva, aratau cum se simtea cu adevarat Aime, aratau o expresie trista:
-Ce vrei sa spui? Mie intotdeauna imi spuneai totul. Murmura bruneta pe o voce tremurata; Aime, lasa- ma sa iti explic. De ce nu- mi dai sansa asta? Sunt prietena ta cea mai buna, macar asculta- ma ce am de zic. Continua pe un ton cald.
-Daca erai prietena mea cu adevarat mi- ai fi spus adevarul de la inceput. Ii reprosa satena.
Aime se intoarse cu spatele, puse mana pe clanta argintie simtind racoarea din aceasta, insa mana ei calda o incalzi imediat. Deschise usa neagra cu un scartait. Facu un pas pe holul intunecat:
- Iar tu daca esti cu adevarat prietena mea m- ai asculta. Ii striga Yuuki, satena se opri, facu ochii mari si stranse pumnul. Bruneta isi musca buza de jos, lacrimile ii curgeau siroaie pe obraz, nu vroia sa le stearga pentru ca stia ca nu se vor opri, erau lacrimi venit din inima
- De ce esti asa Aime? Murmura bruneta printre lacrimi; Cu ce ti- am gresit sa te comporti asa cu mine? Te comporti ca inainte, rece. Tu nu esti asa, te rog revinoti. Revino la fata blanda care erai inainte. Intotdeauna am fost langa tine, intotdeauna te- am protejat, intotdeauna.... Yuuki privi in pamant, boabele cristaline cadeau pe podea imbinandu- se cu stratul gros de praf. Aime privii in pamant:
- Pentru ca... nu mai stiu in cine pot avea incredere si in cine nu. Sopti Aime
Privi intr- o parte, incerca sa strabata intunericul dupa hol, nostalgica. Nu izbutea sa mearga mai departe, oricat ar fi vrut simtea ca daca mai face un pas va regreta mai mult decat daca ar ramane. Simti o mana rece ce ii ridica mana dreapta incet. Se intoarse speriata si dadu de ochii negri si inlacrimati ai lui Yuuki. Privi expresia nostalgica dupa fata acesteia. Bruneta ii ridica mana si o cuprinse in mainile ei reci. Zambi cald in timp ce satena o privi surprinsa:
-Ti- am spus mereu ca in mine poti avea incredere. Ii sopti pe o voce calda
Aime o privi in continuare surprinsa, isi trase mana si privi intr-o parte. ¨Asa este, Yuuki este cea mai buna prietena a mea. Intotdeauna vorbeam, radeam, povesteam cu ea. Ce mi s- a intamplat de ma port in halul asta? Aime, unde ti- e capul?¨
- Stiu ca mi- ai zis dar... cum as putea avea incredere in tine avand in vedere ca esti sora cu vampirul acela? Intreba satena pe o voce tremurata. Bruneta ii spuse ca daca ii va da sansa sa se explice ii va povesti tot.
Blondul aparu in spatele lui Aime inainte sa poata raspunda, avea o privire ucigatoare. Satena simti cum fiori ii treceau pe spinare, tresari. Avea un sentiment de fior de parca statea exact langa moarte, inima ii batea cu 100km/h. Se facu o liniste mormantala. Intoarse capul speriata si cand dadu de ochii rosii intens, ai lui Alex, adormi. Alex o cuprinse repede in bratele lui, bruneta se repezi vrand sa o i- a pe Aime insa blondul disparu impreuna cu satena. Aparu in spatele lui Yuuki, bruneta ramase inlemnita, cu mana inainte, si cu o privire ingrozita, plina de frica. Alex o privi fara nicio expresie, ii spuse un singur lucru ¨Nu e pregatita inca¨. Bruneta inghiti in sec, isi tinu respiratia, intoarse incet capul, intr- o fractiune de secunda blondul o lovi cu piciorul in spate. O lovise atat de puternic incat o izbi de peretele ce se afla la 3 metri de el, bruneta se lovi cu capul de zidul rece, alegandu- se cu o zgarietura destul de mare in frunte. Lichidul rosu incepea sa isi faca loc iesind la suprafata si imbinandu- se cu vopseaua ingalbenita de timp.
Yuuki cazu pe podea, respira din ce in ce mai greu. Ridica privirea masurandu- l pe blond din cap pana in picioare, sangele i se scurgea in ochi incepand sa vada in ceata. Ochii ei se intalnira cu cei ai lui Alex... incerca sa spuna ceva insa frica puse stapanire pe ea¨ Acesti ochi, dornici de a ucide. Acesti ochi parca uitati de timp¨ Alex o privi cu dispret, disparu impreuna cu satena. Bruneta incerca sa se ridice dar se simtea de parca ar avea o piatra deasupra ei, inchise ochii simtind aerul rece si umed din hol
*
Alex aparu intr- o incapere, nu prea mare.Era intuneric, nu se putea distinge pera bine, insa pentru Alex nu era o problema, vedea perfect. Norul mare si negru ce mai devreme acoperise luna mare si alba, se dadu la o parte, lasand ca luna sa isi faca treaba, luminand pamantul. Lumina isi facu loc si in incapere prin fereastra cu draperii move. Langa fereastra venea un pat cu asternuturi albe cu trandafiri albastrii.In spatele lui Alex se observa un birou cu diferite lucruri pe el.
Blondul se aproprie de pat, lasa incet fata cu parul saten pe acesta si o privi nostalgic. Ii dadu la o parte parul ce i se asezase pe obrajii ei fini, observa esarfa ce satena tinea strans in mana. Isi trecu usor doua degete peste fata ei. Culoarea ochiilor ramase la fel, rosie, dar un atat de intensa. Privirea nu o mai avea asa de rea, ci mai calma, nostalgica. Se dadu in spate si o privi pe satena incruntat ¨ Imi pare rau Aime, dar un te pot lasa sa afli totul dupa acum. Nu inca, atunci cand iti vor revenii amintirile, atunci cand eu voi crede ca va fi bine sa- ti aduci aminte totul, atunci iti voi povesti tot adevarul¨ Disparu
*
Lumina lunii veghea de asemenea si palatul, isi facea loc prin fiecare fereastra si prin fiecare loc pe care il gasea. Pe holul cel intunecat bruneta statea la fel de nemiscata, lumina lunii luminand- o. Rana i se inchise insa inca mai avea in ochi un pic de sange. Se calmase, isi duse mana la spate, unde Alex o lovi. Simti cum podeaua tremura incet. Auzi cum aceasta scartaia sub pasii cuiva ce se apropria incet. Deschise ochii incet, ridica mana si sterse lichidul rosiatic din ochi. Observa o silueta in intuneric, scrasni din dinti. Se apropria incet de ea, lumina ii dezvalui chipul. Pe fata lui avea o expresie de ironie si de surprindere, se aproprie de Yuuki si ii puse usor piciorul pe picioarele ei miscandu- le:
Inca mai traiesti? Se pare ca va trebui sa mai exersez la lovituri, credeam ca te- am lovit direct in coloana. Eh, adevarul e ca un am mai omorat pe cineva de mult timp cu ochii astia. Ii spuse in batjocura, zambea malitios. Bruneta stranse din dinti si cu mana stanga ii dadu la o parte piciorul blondului. Acesta ramase un pic surprins de miscarea brunetei, nu o credea atat de indraznata. O lovi in burta cu piciorul drept, in acel moment bruneta simti cum aerul i se taia, vroia sa strige insa un reusea. Isi duse mana la burta si apasa puternic, respira din ce in ce mai greu.
Alex se intoarse inspre dreapta, si intra in incaperea imensa, inca luminata de lumanarile parca fara sfarsit. Se indrepta spre masa de lemn ce parea din secolul 19. Podeaua scartaia sub pasii lui apasati. Ajunse la masa si ofta. Trase un scaun si se aseza pe el, in mana lui dreapta aparu o sticla verde cu un lichid rosu inauntru, iar in mana stanga un pahar din sticla. Turna lichidul rosiatic in pahar, privi drept inainte, inspre usa ce se afla la vreo 20 de metri de el. Bruneta se sprijinea incet de usa, il privi pe Alex incruntata, se tinea cu mana de burta si respira repede. Blondul o intreba daca vrea vin, aceasta stranse din dinti incruntandu- se.
- Incerc doar sa fiu o gazda buna. Soro, nu ne- am vazut de mult, nu crezi ca ar trebui sa ramanem mai mult la taclale? Lasa sticla pe masa fara sa se uite la aceasta, continua sa o priveasca pe Yuuki care tremura de nervi; Ai dreptate, nu- i o idee pera buna.... dar imi place sa ma joc cu prada. Tie nu? Zambi in batjocura si lua o gura din licidul rosiatic; nu ma mira, tu intotdeauna ai fost slaba, cu toate ca esti sora mea. Facu o scurta pauza; Presupun ca mare ti- a fost mirarea cand ai auzit ca m- am intors. Ei bine, planurile tale de a ma indeparta de ea nu au functionat, m- am intors, iar Aime incepe sa- si aduca aminte. Nu ai fost un paznic prea bun....
- De ce un m- ai lasat sa- i spun tot adevarul? Si tu vroiai asta la urma urmei. Ii reprosa Yuuki. Blondul privi lichidul rosu din pahar, il clatina un pic, privi un colt al incaperii. Lasa ca linistea sa inconjoare incaperea pentru cateva minute, apoi continua:
- Ai vazut schimbarea de comportament a lui Aime? Odata cu mine, cand m- a injunghiat, odata cu tine pe hol. Schimbari de personalitate. Nu isi da seama, este prinsa in amintiri si in prezent, este prinsa in comportamentul din- nainte, cel rece si ignorant si cel de acum, o fata buna, linistita. Nici macar ea un stie de ce s- a comportat asa. Vezi tu, inconstientul e mai rapid, prinde totul fara ca tu sa- ti dai seama. Cum creierul ei incepe sa- si aduca aminte lucruri pe care partea ei constienta nu le vede, are schimbari de comportament. Nu isi da seama pe moment de cum se comporta, adica cand e rece. De aceea nu te- am lasat sa- i spui. Ai fi tulburat- o mai rau, cine stie ce ar fi putut sa faca. Pana si puterile ei s- au trezit, cred ca ai observat cand a salvat fetita aceea. Pana un se trezeste complet, ea un trebuie sa stie. Altfel puterile ei pot scapa de sub control, nu ar fi o problema daca ar fi mai mici ca ale mele. Dar stii bine ca nu sunt.
Yuuki facu ochii mari, in toata tristetea pe care o avusese cand Aime a ignorat- o, nu si- a dat seama de asta. Acum intelegea de ce Aime se comportase asa, de ce o ignorase iar apoi era mai blanda. Alex o privi fara nicio expresie, lua o gura din lichidul rosu terminandu- l. Bruneta privi in gol, isi daduse seama ca Alex avea dreptate, nu fusese un paznic bun, nu avusese grija de Aime asa cum trebuie. In incapere se auzi un zgomot de parca ceva s- a spart, Yuuki tresari trezindu- se la realitate, il privii pe Alex fix in ochi. Blondul o privea ¨de sus¨, zambi. Bruneta privi langa el, cristalul din care Alex bause mai devreme zacea acum pe jos, spart in mii de bucatele:
-Scuze, mi- a alunecat. Se ridica dupa scaun, si porni cu pasi mici inspre Yuuki. Bruneta il observa, lua mana dupa burta, si vru sa ia sabia din teaca. Facu ochii mari si inghiti in sec, isi aduse aminte ca o scapase din mana cand se certase cu Aime; In plus, nu avem toata noaptea sa stam la discutii si la amintiri. Draga mea sora, te- as lasa sa traiesti avand in vedere ca nu esti un pericol pentru mine, insa la cum Aime este acum, mi- e teama ca ai putea sa- i bagi in minte alte prostii de ale tale. Blondul ridica mana, misca un pic degetele si in mana lui aparu sabia lui Yuuki. O ridica fara sa se uite, nescapand- o din ochii pe bruneta. Dadu incet cu limba peste lama ascutita. Bruneta facu un pas in spate, scrasni din dinti si o lua la fuga inspre Alex, stranse puternic pumnul. Insa cand ajunse langa el si vru sa- l loveasca, surpriza... Alex disparu, aparu in spatele ei, ii tinea sabia la gat. Avea o privire ucigatoare si un zambet satisfacut;
Cum ar fi sa fi omorata chiar de propria ta sabie? Soro. Ii sopti. Yuuki isi retrase mana langa corp, inchise ochii si zambi. Alex o intreba de ce zambeste, bruneta nu raspunse, disparu. Aparu in spatele lui Alex si il lovi cu piciorul peste cap, trimitandu- l pe podea, langa fereastra. La vreo 5 m. de ea. Blondul isi atinse obrazul inrosit si umflat. Yuuki se aproprie incet de el, il privea cu dispret:
- Nu- mi mai spune sora, nu sunt cu adevarat sora ta. Nu am fost si nici nu voi fi. Se rasti aceasta, ajunse langa el, ridica piciorul aproape de cap si il cobori repede lovindu- l pe Alex in burta, lipindu- l de podea. Acesta scanci de durere, inchise ochii si zambi. Bruneta ramase surprinsa, stranse pumnul, il apuca de guler si il ridica cat sa- l priveasca in ochii. Il intreba de ce zambeste, ridica pumnul si vru sa-l loveasca insa blondul disparu si reaparu langa Yuuki:
Durere. Nu am mai simtit- o de mult, e un sentiment placut.... mi- era dor de el. Bruneta ramase pe loc, inlemnita. Vru sa spuna ceva insa cuvintele nu ii ieseau. Alex deschise ochii, culoarea rosiatica de mai devreme era acum si mai intensa, la fel cum fusese cand erau pe hol. Se aproprie incet de gatul lui Yuuki, isi puse mainile pe talia acesteia. Bruneta simtea cum inima ii accelera, inghiti in sec, vroia sa se miste insa fiecare muschi din corpul ei parca fusese impietrit. Blondul aproprie buzele roze de urechea lui Yuuki, ii sopti:
-Inca un ai invatat cum sa fii mai puternica in fata ochiilor astora? Nici un ma asteptam, ai ramas la fel.... nu ma mira. Doar esti un semi- vampir! Isi trecu limba pe gatul brunetei facandu- i pielea de gaina; Oare mai ai acelasi gust?