Capitolul asta a fost foarte emotionant, mi-a placut tare mult. :chuu:
Si acum faza cu poreclele... Dovlecel? Floricica?=)) Am ras de n-am mai putut la aceasta discutie, mda, discutie de familie.. Ma bucur ca Elisa a putut sa "plece" linistita si impacata, chiar mi-a parut rau de ea - si toate astea s-au intamplat din cauza lui Mason ala. X-(
Multumim pentru capitol, eu una, l-am gustat din plin.:))
Te asteptam.:bye:
Buna!Am cam intarziat .si ..acum las comment si pentru capitolul 14 :P.Capitolul 14 :-?hm totul mi sa parut asa dragut si romantic iar in plima in care a aparut aceea " fantoma " ma cam sperie :)).Dar sunt foarte curioasa .Acum sa vedem capitolul 15 :-?Cam scary faza cu s-a injunghiat pe loc ..dar cati ani avea de o ducea capul la asa ceva?sau de care ori se intampla asa de a ajuns aici :|?Chiar a fost foarte frumos capitolul asta .Nu am cuvinte .Cred ca te-ai inspirat un pic si din "Mesaje de dincolo" , nu?Oricum este minunata ..:*Te pup .pa
Citat: - Ce s-a întâmplat, Claire ? E târziu. Nu putem discuta mâine ?
-> Nu mai incepe asa . O introducere nu prea se intelege cu un dialog , chiar daca este doar un inceput de capitol si cei care au citit decat ultimul capitol nu stiu cine a zis replica asta .
Citat: E o fantomă !!!
-> Un dingur semn al exclamarii era de ajuns . nu trebuia sa pui trei semne ale exclamarii .
Citat: Mihaela o fi bogată sau cine ştie, după părerea mea este ultima modă.
-> Nu prea are nici o logica . Adica Mihaela o fi ea bogata dar dupa parerea ei este de ultima moda ? Cred ca vroiai sa zici ca [ , ] calculatorul este de ultima moda . Din ce ai zis tu se intelege ca Mihaela este de ultima moda sau ca Mihaela este la moda nu de ultima moda , asta ar insemna ca Mihaela sa fie de ultimul model :)) .
Acum cateva lucruri generale :
1 . Sentimentele nu sunt cine stie ce descrise dar stiind ca nu esti adepta nu te condamn .
2 . Actiunea este la locul ei . Apreciez asta .
3 . Naratiunea imi place .
4 . Dialogul este prea mult , mai reduce din el .
5 . Ideea imi place .
Well, well, well m-am gandit sa trec si eu pe la ficul tau asa ca trebuie sa imi las neaparat amprenta.Ideea in sine imi place, actiunea nu mi se pare grabita, dialogul nu este sec iar descrierea este buna. Nu am vazut alte greseli decat cele care au fost mentionate. Oh da o ador pe Claire. Sincer, daca ar trebui sa aleg cu cine sa ramana mi-ar fi cam greu. So, nu prea mai am ce sa comentez, asa ca astept nextu.Imi pare rau ca nu am comentat mai devreme.:bye::bye:
P.S. nu uita sa ma anuti.:pls:
După cum ţi-am primis am ajus şi eu pe aici. Cam târziu totuşi, de acum îmi voi rezerva loc dinainte ca să fiu sigură că nu repet ce au spus cilalţi useri.
All right. Într-adevăr, un început cu cât de puţină descriere este de preferat. Pentru că nu-mi aduc aminte exact cum s-a terminat fostul capitol.
Povestea Mihaelei este într-adevăr interesantă şi sper să aibă un rol important şi în viitorul lui Claire, pe lângă faptul că a ajutat-o pe sora acesteia.
Capitolul acesta mi s-a părut unul diferit, Claire nu mai oscilează între Key şi Daniel, ci este singură şi cum ai spus tu, fermă pe poziţie.
Admir faptul că reuşeşti să foloseşti dialogul şi nu îl faci sec, descrierea şi nu te lungeşti, naraţiunea şi nu este deloc plictisitoare.
Da, nu mai repet ce au spus cei de deasupra. Åži au spus cam tot.
Aşa că multă inspiraţie pentru următorul capitol (văd că în ultimul timp am din ce în ce mai multă).
Xoxo, AlerimxD.
Well , am terminat si eu in sfarsit de citit vreo 5 capitole , si . . .
Inca imi place . Partea cu "diavolul" chiar m-a cam bagat in sperieti un pic : )) . Elisa mi se pare un spirit de treaba si comic : )) . Si ma bucur ca s-a impacat cu Key , sincer imi place mai mult omul asta decat Daniel ala , nu stiu de ce . Si stateam pe ganduri cand am auzit ca tatal lui Key o sa fie sotul mamei lui Claire , apoi m-am mai linistit cand am vazut ca faceau un fel de "repetitii" : )) . Inca nu ti-ai pierdut talentul la scris , dialogul si naratiunea imbinandu-se perfect iar dialogul chiar nu este sec .
Well , astept urmatorul si spor la scris si multa imaginatie . >:D<
So, cum am spus am trecut si eu pe aici. Imi place mult acest capitol. Povestea Mihaelei si fantoma Elisei mi se par foarte interesante. Naratiunea este foarte buna, descrierea sentimentelor este prezenta, iar dialogul nu este sec, ci mai degraba este dinamic. Imi place ca faci capitolele din ce in ce mai lungi, asta e un lucru bun. Apreciez ca folosesti diacritice, face totul mai usor de parcurs. Imi place cum ti-ai exteriorizat sentimentele atat de profund in acest capitol, se vede ca ai pus suflet. Nu am observat greseli de nici un fel, nici de tastare nici gramaticale. Partea cu poreclele mi-a placut mai ales ''floricica'' pentru ca...(stii tu de ce ;)) )
Nu mai pot spune decat mult succes in continuare si sa pui repede next-ul. *Hugs*
Eu -.-' Dau imediat edit. Dupa ce citesc toate cele 5 capitole T_T. Multumita ? o.o
Edit
Wow o.o. Am terminat. In sfarsit ! Asa . Iti spun de pe acum. M - ai lasat cu gura cascata O_O. Chestia aia cu Elisa si fantoma si chestia aia cu vorbitul cu spirite si chestia cu injunghiatul in inima [ prea multi de " si " -.-' ] m - au cam dat pe spate . Cum poti sa - mi faci tu asa mie ? Ne intelegeam bine . Nu pot sa cred .
Revenind . Descrierea e la locul ei . Greseli nu am vazut chiar daca nu am fost atenta ^^ [ ce logic :]] ] Actiunea nu este fugarita de turci si chiar daca ar fi , ar veni Pookie Ce Sexy si te - ar salva >:). Dialogul nu este sec ^^. Da , ce alceva as putea spune si eu :]]
Asa. Ti - am dat com. Multumita ? [ Se pare ca am mai scris asta o data. Ete ... ^^ ]
Mulţumesc pentru comentarii >:D<.
Capitolul ÅŸaisprezece - Drogurile
M-am trezit în sfârşit, tot corpul mă durea, dar nu-mi puteam da seama de ce. Deabia puteam deschide ochii, parcă eram drogată. Am simţit o persoană lângă mine şi panica m-a cuprins. Mihaela nu poate fi, ştiu sigur că aseară m-am retras în camera mea.
- Bună dimineaţa, iubire ! , a spus un voce extrem de cunoscută.
Dar cum a ajuns aici ? M-am ridicat din pat şi i-am urmărit traiectoria privirii. Privea ceva galben; era o scrisoare, din câte se vede. M-am dus spre birou şi am luat-o, ignorându-l pe Key, cel puţin momentan.
,, Claire, a trebuit să plec la studio, nu-ţi face griji, ţi-am adus un colet, dacă se poate numi aşa. Aveţi grijă, fără prostioare pe cearceafurile mele, da ? Au miros de levănţică şi nu vreau să se ,, scurgă " ceva pe acolo. Podeaua e liberă, aşa că spor la treabă. [ De parcă nu ai ştii - Mihaela - ] "
Un râs cristalin a umplut camera, râsul meu. Auzi la ea ,, Spor la treabă ", cred că încep să o iubesc din ce în ce mai mult. Mă bucur că am dat peste ea, defapt ea peste mine având în vedere că am fost la doi paşi de spitale, hemoragii şi altele, da aşa este, nu sunt bună ca medic, deci nu ştiu toate prostiile astea.
M-am apropiat de fereastră, lăsând mănunchiul de raze care se putea inflitra în casă, să-mi dezmierde pielea. Nu am mai fost de mult la plajă, dar nu-i duc lipsa. Am simţit cum două braţe puternice mă cuprind. Am oftat bucuroasă, simţindu-i căldura trupului.
- Mi-ai lipsit, am ÅŸoptit.
- Åži tu mie.
M-am răsucit la nouăzeci de grade, cred, nici la matematică nu sunt bună, dar să nu amestecăm lucrurile, şi buzele mele au făcut contact cu ale iubitului meu. Era aşa de dulce, de plăcut, încât nu vroiam să se mai termine. Îl simţeam cum tremură sub atingerea mea, mai ales atunci când deschidea uşor buzele pentru a mă primi înăuntru.
Fix în acel moment de tandreţe mi-a sunat telefonul. Primisem un mesaj. Nu aş fi vrut să mă duc să-l citesc, dar probabil era important. M-am uitat la Key, sperând să mă oprească, dar nu a făcut-o. Cum am mai spus, din tandră şi iubitoare, a reuşit să mă facă să fiu nervoasă. Se pricepe de minune la asta.
M-am holbat la telefon când am văzut expeditorul. Daniel ?! Ce mama ... !? Mai bine nu pronunţ celălalt cuvânt, poate mi se mai întâmplă o ciudăţenie, ca vederea spiritelor. Doar gândul la fantome îmi dă fiori, deci ar fi mai bine să stau cuminte, ceva la care nu mă pricep mai deloc. Să revenim la mesaj, am deviat destul de la subiect. Cum spuneam era de la Daniel, mă miră că nu s-a supărat pe mine după ce l-am lăsat să se uite ca un prost în mijlocul târgului. Scria:
,, Claire, am nevoie să te văd. E urgent. Ai nevoie de mai multe detalii ? Te aştept la locul nostru obişnuit, îţi voi lăsa un mesaj acolo şi îţi voi spune unde să mergi, apoi. Te pup dulce, dar nu ca un iubit, am înţeles. "
Îmi sună mai mult a baba oarba. Vino aici, apoi acolo. Dar totuşi mi-a atins punctul slab, chiar aveam nevoie de mai multe informaţii, aşa că m-am decis să mă duc.
- De la cine e mesajul ? a întrebat Key serios.
Înainte să se apropie şi să-l vadă, l-am şters.
- De la Mihaela, mi-a spus să mă duc la studio, are nevoie de mine.
Ce minciună sfruntată ! Dar nu puteam să-i spun adevărul, chiar dacă nu-mi plăcea să-l mint şi poate mă şi durea.
- Vrei să te conduc ?
- Ăăăă, nu. Mă voi întoarce repede, promit.
M-am apropiat şi l-am sărutat scurt, apoi am ieşit pe uşă.
Era o zi călduroasă, din câte se vedea, iar străzile oraşului erau pline de oameni. Nu puteam să cred cât de aglomerat era. Cum nu aveam maşină, am luat-o pe a lui Key, sper să nu observe sau mă va " strânge " de gât, la figurat.
Am condus nebuneşte simţind vântul în păr, asta e frumuseţea decapotabilelor, nu ?
Ajunsă la punctul de întâlnire, nu am văzut pe nimeni, dar biletul era. L-am luat şi când l-am deschis am rămas cu gura căscată. Droguri ?! Ce câştiga el cu asta ?
O sirenă s-a auzit din depărtare, se pare că se apropia. Acum am înţeles, totul era o cursă. Vrea să scape de mine ? Ce fraieră am fost. Lacrimile îmi curg pe obraji cu tonele. Am vrut să fug, dar nu am apucat, poliţiştii erau deja aici. Mi-au pus cătuşele şi mi-au spus să cooperez sau va fi mai rău. Am făcut întocmai cum mi s-a spus, dar în nici un moment nu m-am oprit din plâns.
- Nu erau ale mele ! Vă jur !
- Noi le-am găsit asupra ta, păpuşă. Aşa că nu mai comenta ! Vom discuta la secţie.
Mă strâmb dezgustată la auzul apelativului pe care mi l-a găsit. Doar o singură persoană are voie să mă alinte şi cu toţii ştim despre cine este vorba. Era o nedreptate, ce făcusem eu ? De ce mi-a făcut asta Daniel ? Îl urăsc ! Şi partea proastă este că l-am minţit pe Key, iar acum nu mă poate ajuta. Cât de bătută în cap sunt uneori. O tăcere s-a aşternut în acea maşină stupidă, pe care o uram. Inima mi se strângea tot mai mult cu cât ne apropiam de secţie.
Sunt terminată !
So, cum am promis sunt aici. Imi place mult capitolul. Ce amuzanta e Mihaela, mi-a placut mult partea aia :)) Daniel incepe sa ma cam enerveze, cum sa-i faca asa ceva Clairei? :zuppy08: Naratiunea este foarte buna, descrierea sentimentelor este prezenta, iar dialogul nu este sec, ci mai degraba este dinamic. Apreciez ca folosesti diacritice, face totul mai usor de citit. Imi place cum ti-ai exteriorizat sentimentele in acest capitol . Nu am observat greseli de nici un fel, nici de tastare nici gramaticale.
Nu mai pot spune decat mult succes si sa pui repede next-ul. *Hugs*