Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Yaoi] Singur in univers

#1
M-am decis sa postez un nou fic. Unul mai scurt insa sper sa va placa.
Gen: Yaoi/drama/ +16/(totusi poate fi si mai putin de +16)
Limba: romana
Tip de critica: orice fel de critica accept, doar sa fie una constructiva
Continut: va las singuri sa aflati

CAPITOLUL 1
" Parca nimic nu ar mai avea sens. Eu nu mai stiu ce pas trebuie sa fac pentru a ajunge mai departe. Imi este atat de greu sa gandesc in acest moment. Doresc doar un singur lucru: sa uit totul si sa nu ma mai chinui atat, insa ca de fiecare data viata nu este atat de usoara pe cat mi-o dorim noi sa fie.
Unii oameni viseaza sa mai traiasca macar cu o zi mai mult pe aceasta planeta prapadita, pentru ca inca nu au gustat cu adevarat din amaraciunea ei. Eu am sintit-o si inca pe deplin, deaceea nu mai vreau si nu mai pot sa rezist, pentru ca trupul si sufletul imi sunt mancate de vii de diavolii indoelii si a durerii. Meseria cu care ma ocup nu-mi permite sa fie macar un pic fericit, pentru ca locul unde ma aflu este imputit de nopti nedorite si sunete false, de dorinte neconcepute si bani ilegali. Eu i-mi doresc din nou ca totul sa se termine cat mai repede si sa nu mai simt acest gust amar in gura, aceste miscari care ma distrug. Doresc sa opresc totul si totusi nu fac nimic pentru a realiza aceasta dorimta. Deschid gura si gem prelung, trag corpul de deasupra mea mai aproape si-l imbratisez cu mainile si picioarele in semn de placere, dar nu simt nimic,din nou. Imi este sila de mine si de tot ce fac, insa nimeni nu ma obliga sa ma ocup cu aceasta, pur si simplu m-am pierdut in toata mizeria ce ma inconjoara. Suna patetic, dar acesta este adevarul, sunt un nimeni care nu ar trebui sa se afle aici intre acesti oameni care sunt mult mai pacatosi decat mine. M-as erta daca as face-o din lipsa de bani, dar nu... Nu duc lipsa lor si nu am dus-o niciodata. M-am apucat de acesta pentru ca simteam ca ma pierd, dar m-am pierdut si mai mult dupa. Adevarul este ca sunt distrus. Gandrurile au fost intrerupte din cauza ca am realizat ca cel ce se afla deasupra mea era gata sa-si de-a drumul. Cand totul a luat sfarsit ii aud glasul:
- A fost minunat. Ti-a placut si tie, nu-i asa? Ma intreaba cu grasul lui scarbos. Totusi, nu pot sa fac nimic inafara de a da din cat in semn de aprobare. - Ma mir ca nu ai terminat odata cu mine, dar nu conteaza. Realizez ca in acest moment il urasc cu adevarat, dorindu-mi sa moara, insa stiu ca nu mai are mult de trait.
" Nu conteaza". Atunci ce conteaza? Ceea ce simte el, doar din cauza ca plateste?
Cand il vad plecat rasuflu usurat, pentru ca nervii mei ajunsera la limita. Totusi, acesta nu este sfarsitul, mai sunt o multime de persoane care isi asteapta nerabdatoare randul, doar ca eu nu-i astept si niciodata nu am facut-o. Am incercat de nenumarate ori sa renunt la meseria aceasta si sa incep o noua viata, dar de fiecare data se gaseste un nesimtit de acesta care-mi fura acea sansa. In asa fel am ajuns sa ma simt ca intr-un labirint a carei esire este necunoscuta. Uneori ma impac cu gandul ca asa va continua mereu, alteori ma zbat in incercarea de a uita esecurile anterioare.
Ma tenteaza moartea si imi clipeste smecher din ochi soptindu-mi vorbe ademenitoare, dar imi dau seama ca toate sunt in mintea mea pagana, care din nou vrea sa gaseasca o cale de scapare. Nu de putine ori ajung la concluzia ca doar moartea ma poate scoate din acest chin. Imi este frica doar de un singur lucru si anume ca murind voi cadea intr-o monotonie mai dura decat ceea de acum. Stau inca pe ganduri, fiind indecis, dar acest lucru nu poate dura la nesfarsit, pentru ca ceea ce se incepe trebuie sa se termine fie mai devreme sau mai tarziu. Cine ar fi crezut ca ma incearca astfel de ganduri pacatoase si marsave pentru alte persoane, insa pentru mine aceasta este scaparea. Nu prea stiu ce s-a intimplat dar am inchis ochii si am vazut ceva alb. Am intins mana si am gasit linistea mult dorita, simtindu-ma liber."
In acest timp in incaperea murdara, care cu siguranta de cativa ani buni nu a mai fost ingrijita, a intrat un barbat chipes imbracat intr-o uniforma de politist ce-i contura foarte bine muschii lucrati, cu parul negru pana la barbie, ochii verzi patrunzatori, buzele rozalii arcuite intr-o linie dreapta din cauza nemultumirii ce o simti in momentul cand vazu trupul dezbraca a copilului ce se afla pe patul murdar ce forma singurul detaliu a incaperii.
- Baieti! Aici mai este unul. Se pare ca e mort. Spuse barbatul apropiindu-se de baiat.



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Copilă într-un univers paralel Mariah . 10 3.561 06-11-2011, 10:03 AM
Ultimul răspuns: Kayla.
  Un suflet Singur pe o Mare din Lacrimi Sincere RouXiss Đx 42 17.116 10-09-2011, 05:37 PM
Ultimul răspuns: Kayla.
  Doi printi, un singur tron [Comedy, Romance +16] Sako-chan 6 5.100 03-04-2011, 08:12 PM
Ultimul răspuns: Sako-chan
  Un univers paralel clau_the_uniq_girl 2 2.678 18-05-2009, 04:51 PM
Ultimul răspuns: Axxa.No.Way


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)