[Terminat] I just wanna love you!

[Sasha.]

Heiii! Iată-mă din nou pe aici [ după o luuungă absenţă, ce-i drept>.>] Ţi-am citit toate capitolele până acum, doar că timpul meu la PC e limitat şi nu am avut timp să-ţi dau comm... gomente.
Pai... sincer nu ştiu ce aş putea spune. Scrii foarte bine, însă tu ştii asta. Îmi place tare mult felul tau de a scrie şi-ţi citesc[şi recitesc] cu placere fiecare capitol pe care-l postezi.
Îmi place că de fiecare dată vii cu ceva nou, nelasând cititorii să se plictisească. Îmi place asta
Mi-a placut atunci când Blake a fost gelos pe Ray... îmi plac barbatii geloşi
Mmm... asta e tot ce pot să-ţi spun acum pentru că sunt în criză de timp, dar ne vedem la urmatorul capitol... sper>.>
Ja ne`

[MiraA]

***

-Frate?!
-Iubit?!
Vestea venise ca un soc pentru amandoi...Se privira cu suspiciune, apoi oftara la unison ca si cum s-ar gandi ca nu au ce sa faca pentru a remedia situatia in care se aflau. Au ridicat din umeri si l-au urmat pe Jesse pana in living, neluandu-si ochii de la el. Hank il privi curios pe strainul care i-a pasit pragul, dorind sa afle mai multe. Instinctul ii spunea ca totul are legatura cu ceea ce se intamplase mai devreme la sedinta.
-Hank Thorton,i i zise, intinzandu-i mana pentru a face cunostiinta. Strainul zambii si ii prinse mana intr-a sa, strangand cu putere.
-Rayland Newcrest. Imi pare bine domnule Thorton. Ray se aseza pe unul dintre fotoliile goale, fix vizavi de Blake, care inca parea nervos. Privi cu interes nedisimultat incaperea in care se afla si oamenii in compania carora se gasise, asteptand ca Jesse sa revina din bucatarie pentru a putea discuta cu el. Imi pare rau ca am dat buzna aici asa, pe neanuntate, dar trebuia neaparat sa vorbesc cu Jesse. Imi cer scuze ca va deranjez
-Stati linistit, domnule Newcrest, zise Hank, parand mai jovial decat de obicei, nu ne ...
-Spuneti-mi Ray.
-...Ray, cum am zis, nu ne deranjezi. Doar ca suntem mai mult decat uimiti de aceasta vizita. Ca sa nu mai zic de faptul ca tu si Jesse sunteti aaa, frati.
-Frati vitregi, zise Jesse venind din bucataire cu Maria in brate, care inca era agatata de gatul sau. Avem acelasi tata si mame diferite. O puse pe fetita langa Blake, dandu-i in acelasi timp cana mare, plina de ciocolata calda. Deci, zise dupa un scurt moment de reculegere, ce cauti aici?
-Mai intrebi? Dupa tot ce s-a intamplat la sedinta, intrebarea ta e un pic deplasata, nu crezi?
Jesse a oftat zgomotos si si-a plecat privirea in pamant, dorind sa evite ochii care il cercetau cu atentie. Ray era singura persoana, inafara de Blake, care avea acest efect asupra lui. Singura persoana care, uneori, putea sa vad exact prin el.
Nu a raspuns...nu stia ce putea sa-i zica.
Intre timp, Anthony ii povesti lui Hank pe scurt ce se petrecuse la sedinta, lasandu-l pe acesta cu gura cascata.
Blake era cufundat in tacere. Ziua aceasta fusese mult mai grea decat se asteptse si ii adusese prea multe surprize. Nu-l mai baga in seama pe barbatul care statea vis-a vis de el, concentrandu-si atentia pe fetita care statea la fel de tacuta si bea linistita lichidul maroniu. In mod inconstient ii ciufulii parul, zambindu-i cand ea isi ridica privirea spre el. Daca ar fi trait, si copilul sau ar fi avut aproape aceeasi varsta. Fetita se incrunta si ii scoase limba, apoi glasul ei sonor se auzi in intreaga incapere, captand atentia tuturor
-Nu-mi place de tine. Il masura cu o privirea mult prea hotarata si serioasa pentru un copil de varsta ei. Jesse e al meu. O sa ma malit cu el. Sa-l lasi in pace!
In incapere se lasa linistea, pana ce Ray nu se mai putu abtine si izbucnii in ras. Blake ramase uimit, cu mana suspendata in aer. In scurt timp si el incepu sa rada.
-Vad ca ai un rival,Thorton, ii zise Ray strengareste. Te asigur ca Maria nu are de gand sa piarda.
Fetita se ridica si alerga spre Jesse care o lua in brate si ii depuse un sarut pe obrajori. Impreuna cu copilul se aseza langa Blake.
-Spune ce ai de zis, Ray...nu ai venit aici pentru ca iti era dor de mine.
Barbatul deveni numaidecat serios, stergandu-si orice urma de zambet de pe fata.
-Esti sigur ca ai facut bine sa-l provoci pe Duncan? E un tip destul de periculos...nu-l vrei ca dusman.
-Stiu, dar nu uita. Suntem deja dusmani, deci inca o mica provocare nu mai conteaza.
Jesse se lasa pe spate, gandindu-se la ce se intamplase cu cateva ore inainte. Nu mai putea schimba nimic. Isi luase un angajament si acum trebuia sa-l respecte. Cred ca Duncan pune ceva la cale.
-Stiu asta. Vrea sa preia in totalitate controlul Grupului Newcrest. De aceea face ce face.
-Vrei sa spui ca esti la curent cu schemele lui? Tanarul era de-a dreptul ultrgiat. Nu putea sa creada ca Ray era constient de mismasurile celuilalt si nu facea nimic ca sa-l opreasca.
-Normal ca sunt la curent. Ray zambi sigur pe el. Chiar crezi ca se intampla ceva in compania aia fara ca eu sa stiu?
-Stati un pic, interveni Blake, care nu pricepea mare chestie din ce vorbeau cei doi. La ce va referiti? Ce se intampla defapt?
-Duncan a cumparat mult prea multe terenuri in zona aceasta, in ultima vreme in numele companiei. Si chiar daca zic cumparat, unele sunt achizitionate in mod ilegal. Ray ofta si privii in gol pentru cateva clipe inainte sa continue. Evident aceasta investitie va fi un dezastru. Banuiesc ca va lansa la un moment dat un zvon, ceea ce va duce la scaderea drastica a actiunilor companiei. Multi actionari vor vinde, din dorinta de a-si acoperi pierderile suferite. Apoi Duncan va avea posibilitatea sa cumpere actiunile chiar la un sfert din pretul lor actual. Va pastra compania sau o va dezmembra si o va vinde pe bucati celor ce ofera mai mult. In orice ca, va face o avere.
Toti il privira in tacere.
-De ce nu l-ai oprit? In vocea tanarului se putea simtii frustrarea. Era incruntat si trupul ii tremura usor din cauza nervilor.
-De ce sa-l opresc? Pana la urma si eu vreu sa vad Grupul Newcrest distrus. Ray zambi malitios. Nu vad de ce m-as supara daca face munca murdara in locul meu. Ridica din umeri, privind in continuare relaxat la ceilalti.
-Nu te-ai schimbat deloc. Jesse era resemnat. Poate chiar incerca sa castige o lupta ce deja era pierduta.
-Nici tu. Totul mergea bine, pana sa apari tu. Ultimul lucru la care ma asteptam era sa participi la aceasta sedinta si mai mult, sa spui ca vei prelua functia de director executiv. Am scapat telefonul din mana cand am aflat.
-Nu a fost ceva intentionat. Pur si simplu s-a intamplat. Si cand mi-am dat seama ce am facut, era deja prea tarziu ca sa mai retractez ceva.
-Mda...
-De ce sunteti atat de siguri ca Jesse va ajunge director executiv? intreba Anthony, care, pana atunci pastrase tacerea. In primul rand, trebui sa fie ales de consiliu printr-un vor majoritar. Sigur Duncan are oameni care ii sunt loiali.
-Omenii aia sunt loiali doar legii banilor. Si toti sunt constienti ca Jesse e cel mai potrivit pentru aceasta slujba. Tot timpul a fost. In plus, daca ma are pe mine de partea sa, nu prea mai conteaza ce vor ceilalti. Detinem pachetul majoritar de actiuni, deci votul nostru conteaza cel mai mult.
-Atunci nu mai ramane decat sa-mi raspunzi la o singura intrebare, zise Jesse privindu-l. Ma sustii sau nu?
-Normal ca te sustin! Nu sunt de acord cu ce ai degand sa faci, dar te sustin. Pana urma, cu tine in frunte is sigur ca imi voi tripla investitile in cel mai scurt timp.
Jesse zambi si se relaxa pentru prima data in acea zi. Macar il avea pe Ray alaturi de el. Era ferm convins ca lucrurile nu vor decurge asa de lin cum si-ar dori, dar trebuia sa se multumeasca cu ce putea obtine.
Isi muta privirea spre Maria, observad ca aceasta adormi cu capul rezemant de umarul lui. Ii depuse un sarut usor pe frunte, dupa care se ridica incet, avand grija sa nu o trezeasca.
-O duc in camera ta, ii zise lui Blake si ii facu cu ochiul.
Urca la etaj, lasandu-i pe restul in living.

[Addeh]

Ah, ai postat ! Iar eu.. b-) Sunt aici...
xD Btw, chiar trebuia sa fie si Blake, dar si Ray uimiti. :]] Adica, cred ca ma asteptam la asta. Si.. Sunt frati vitregi? : > Am un presentiment... -.-" Mai bine tac..
Oricum, imi place ca te implici mult in acest fic, si din cate am inteles, este primul tau fic yaoi. >:] Si ce fericire pe capu` meu ca vad ca te pricepi, pot spune ca tu capeti experienta cu trecerea timpului. Te felicit pentru asta, dar si pentru stilul tau de a scrie. Imi place ca ficul este documenta, de fapt.. :]] Tu te documentezi. :]]
Well, n-am ce spune despre capitol, adica n-am ce critica. Te astept cu (,) capitolul urmator. ^^

[Beatrix LaVey]

Muhaha! Am ajuns, sunt aici, exist si citesc! Da da da!
Nu ma pot abtine sa nu rad de cum au reactionat astia doi *laughing* stiu ca ai talent, dar amuzamnetul e si mai si, magnific s incantator!

Uitasi ce e aia Vocativ, Mira?

Maria e o simpatica, iar Blake are un rival pe cinste, nu gluma! *rolling on the floor* Bestial de tot, n-am ce spune *hipnotized*
A dus-o pe fetita la etaj Aww, merge si Blake acolo si ne oferi un gay sex de milioane? Te rooooooooooooooooog!
Iubita, un capitol exceptional ca de fiecare data, nici macar nu ma asteptam la altceva din partea ta <3. Sunt incantata ca ai postat si te rog sa nu mai intarzii mult, vreau sa vad ce se va mai intampla <3
Bafta la scris

[MiraA]

Si uite ca am venit mai repede cu nextul :X...lasand asta deoparte ma vad nevoit sa anunt ca ma apropii cu pasi mari de finalul ficului...nush de voi dar mie imi pare cam rau (am ajuns sa tin destul de mult la cei doi, fiind si primele mele personaje carora le-am dat atat de mult timp...) In fine...mai sunt cateva capitole...nush inca cate exact, depinde cum imi merge inspiratia zilele astea. Acum nu va pot ura decat lectura placuta

***


-Dorm amandoi...
Blake se aseza pe canapea in fata lui Ray si tacu timp de cateva momente. Nu mai erau decat ei in living. Anthony trebuise sa plece la birou, iar Hank se dusese in camera sa, acuzand durerea de picior.
-Lasa-i sa doarma, zise Ray, asezandu-se mai confortabil pe canapea. Maria e obosita din cauza drumului, iar Jesse nu arata prea bine. Un somn nu le va strica.
Deci, care povestea voastra? intreba, zambind siret.
-Nu inteleg unde bati. Nu e nicio poveste de spus.
-Tot timpul exista o poveste de spus. De cat timp sunteti impreuna?
Blake ar fi vrut sa rada, uimit de aroganta cu care pusese intreabarea celalalt, dar ceva il oprise. Nu-i placea sa recunoasca, dar Ray il facea sa se simta nelinistit.
-De doua luni.
-Cea mai lunga relatie a lui de pana acum... de obicei se culca cu ele si le lasa...Isi drese un pic glasul. Nu ma gandeam ca incerca cu un barbat.
-Sincer, nici eu nu ma gandeam vreodata ca voi ajunge cu un barbat, dar ce pot sa zic? Viata e plina de surprize.
-Nici n-ai idee, mormai Ray pentru sine.
Peste cei doi se lasa o noua tacere incordata. Niciodata nu era bine sa pui doi masculi alfa in aceeasi incapere. Se masurau din cap pana-n picioare cu priviri piezise, parca pregatindu-si terenul pentru a ataca sau pentru a se apara. Totusi, Blake hotara ca de dragul lui Jesse sa incerce sa faca conversatie. Era sigur ca tanarul nu va reactiona tocmai bine daca ei s-ar lua de gat.
-Ai o fetita frumoasa, ii zise intr-un final.
-Nu e fetita mea. E sora mea mai mica. Vazu privirea mirata a lui Blake si il bufni rasul. Da, da stiu...suntem o familie ciudata. E fetita mamei mele din cea de-a treia casatorie. Acum e plecata cu sotul numarul 4 in luna de miere si m-a rugat frumos sa fiu cu ochii pe ea o vreme. Zambi de parca ar fi zis cel mai normal lucru din lume.
-Si tu stii sa ai grija de copii? doctorul ridica o spranceana ca sa-si arate scepticismul.
-Eu nu prea, dar Philip se pricepe. Pacat ca a trebuit sa plece in Franta pentru cateva zile.
-Cine e Philip? Dadaca?
-Nu chiar, Blake. E prietenul meu. Vazandu-l pe Blake privindu-l ca pe un extraterestru, zambi din nou si isi intinse picioarele pe masuta de cafea. De ce credeai ca nu am facut mare caz cand am aflat ca tu si fratele meu sunteti impreuna? Sunt gay. Am fost doar un pic mirat...Jesse nu parea genul...
Ramasese fara cuvinte...oricat de ciudata era propria sa familie, a lui Jesse o intrecea pe deplin. Lucrase toata viata sa cu oamenii, dar, pana acum, nu a inteles pe deplin cat de complicati pot fii.
-Scuza-ma ca am ramas asa, dar nu ma asteptam. Nici tu nu pari genul.
-Oricum, ma bucur ca in sfarsit s-a gandit sa intre intr-o relatie, schimba Ray subiectul. Chiar daca e o relatie cu un barbat. E fericit. Se vede...
-Sper...nu sunt nici eu un as in relatii. Am cam luat lucrurile de la zero de cand cu Jesse.
-Cate lucruri stii despre Jesse? Sau mai bine zis despre trecutul sau? schimba Ray din nou subiectul.
Blake se incrunta, neintelegand unde vrea sa ajunga cu aceasta intrebare. Dar sigur barbatul avea un plan. Cine stie ce mai urma sa-i zica.
-Daca m-ai fi intrebat chestia asta azi dimineata, ti-as fi zis ca stiu destul de multe...dar dupa ce zi am avut, nici eu nu stiu ce stiu despre el. Sincer nu-mi pasa de trecutul lui. Toti avem unul...
Il placuse raspunsul lui. Tocmai de aceea ii va spune totul. Era sigur ca Jesse nu o va face si era de parere ca Blake trebuie avertizat. Isi cunostea fratele destul de bine, incat sa-si dea seama ca mai devreme sau mai tarziu va face tot posibilul sa-si infrunte trecutul.
-Da, toti avem unul. Dar nu toti avem unul atat de intunecat ca el...Ofta si se pregati pentru a povestii... Ce stii defapt despre el?
Blake cazu un pic pe ganduri si rememora toate discutile pe care le avusese cu Jesse pe tema asta.
-Pai...e nascut in Londra, a absolvit facultatea mai repede decat majoritatea, mama sa a murit cand era copil...se mai gandi un pic, la 20 de ani a venit in SUA, apoi a ajuns sa lucreze pentru Ian ca jurnalist. Si ce am aflat azi...ca numele lui nu e Rosson, ci Newcrest. Ce mai e de stiut?
Ray zambi trist.
-Mai sunt multe de stiut. Ti-a spus cum a murit mama lui?
-Nu...nu am discutat prea mult despre asta. Mi se pare ca e un subiec sensibil pentru el....ca sa nu mai zic de cosmarurile pe care le are.
-Ai observat si cosmarurile? Ray ofta resemnat. Nu-mi vine sa cred ca inca la are. Au trecut 14 ani de cand s-a intamplat si inca nu a reusit sa treaca peste.
Blake devenise curios. Acum avea insfarsit ocazia de a afla ce se intamplase cu Jesse. Poate dupa aceasta discutie va reusi sa-l inteleaga pe deplin, caci momentan era in ceata. Scena la care asistase in sala de sedinte il pusese pe ganduri. Care era adevaratul Jesse? Cel pe care il vedea zi de zi sau acea persoana fara mila, cu ochii reci si nepasatori?
-Nu ai cum sa nu le observi...Deci ce a patit?
-Tu esti unul dintre norocosi, isi incepu Ray povestea. Familia ta e ok.
-Nu chiar...si ai mei sunt dificili uneori. De ce crezi ca vin atat de rar in vizita?
Ray zambi trist.
-Tatal meu si a lui Jesse e un nenorocit de prima clasa. Si e mai bogat ca Creus ceea ce-l face sa creada ca i se permite orice. Prima lui sotie, mama mea, l-a parasit dupa ce a aflat ca o insela si m-a luat cu ea, lasandu-l fara un mostenitor pentru imperiul sau. Asa ca s-a recasatorit cu mama lui Jesse. Lua o gura de coniac din paharul de pe masuta si-si puse in ordine ideile. Monica, asa o chema, era doar o copila...avea 16 cand parintii ei au obligat-o sa-l accepte. Stii si tu cum merg lucrurile in familile de acest gen: chiar si casatoriile au la baza banul.
-Mda...stiu. Continua, zise Blake asteptand sa afle restul.
-L-a nascut pe Jesse cand avea 17 ani, apoi tampitul de tata si-a reluat obiceiurile vechi. A inceput sa umble cu una si cu alta. Monica a suportat timp de cinci ani, dar apoi a divortat si ea. Totusi, nu l-a putut lua pe Jesse cu ea. A fost obligata sa plece singura....parintii ei nu au mai primit-o inapoi considerand ca i-a facut de rusine...asa ca era mai mult sau mai putin singura la varsta de 21 de ani.
-Ce oameni...Ce s-a intamplat cu Jesse?
-Cum ziceam, continua Ray, Monica era defapt o copila...avea ceva bani asa ca s-a descurcat, dar in materie de barbati nu a dus-o niciodata bine. La un moment dat a cunoscut un doctor si au inceput sa iasa impreuna. Cica vroiau sa se casatoreasca...
Parea un barbat ok, asa ca toata lumea s-a bucurat pentru ea. Era Craciunul...Jesse venise sa petreaca sarbatorile de iarna cu ea. In noaptea aceea...in noaptea aceea totul s-a schimbat pentru el.
Devenea din ce in ce mai intrigant.
-Ce s-a intamplat in acea noapte?
-Tipul respectiv a omorat-o cu sange rece, zise Ray calm. A injunghiat-o de 10 ori de fata cu Jesse, apoi a incercat sa-l omoare si pe el.
Vestea picase ca un trasnet in camera. Blake il privea pe barbatul de fata cu neincredere si scepticism. Mintea sa nu putea sa accepte ceea ce aflase. Jesse vazuse asa ceva la varsta aia. Isi simtea corpul tremurand de furie. Nici nu era de mirare ca si acum avea cosmaruri.
-Dumnezeule!
-Mda...nimeni nu se gandea ca Jesse isi va reveni dupa socul acela. A incercat o data sa se sinucida...
-Stiu. Asta mi-a zis.
-Dar dupa aceea, ca prin minune si-a revenit. S-a ingropat in studii pentru o vreme. I-a zis tatalui nostru ca nu-l intereseaza afacerea lui si a plecat. S-a folosit de mostenirea care ii ramasese de la Monica si a investit dupa ce a devenit major. A facut o groaza de bani.
Blake zambi. Jesse era pana la urma un geniu. Era mandru de el. A reusit sa se descurce de la o varsta atat de frageda.
Dar trebuie sa mai stii un lucru, Blake. Jesse a jurat sa se razbune pe cel care a omorat-o pe Monica. Cred ca asta e motivul pentru care a devenit jurnalist. Tipul a disparut...dar ulterior s-au gasit date despre el.
-Ce fel de date?
-Monica nu fusese prima si nu a ramas ultima. In total sunt vreo 15 femei. Nu l-au putut insa prinde, caci opereaza in tari diferite. Jesse a fost cel care a facut legatura intre crime.
Blake tacu. Intr-un fel intelegea. Dar razbunarea nu era un lucru bun. Daca nu erai atent ajungea sa-ti roada sufletul pana ramaneai fara...
-Crezi ca va reusi sa-l gaseasca?
-Da. In fiecare an e mai aproape...nu se va opri pana nu va reusii. Si cand il va prinde il va omora. De asta sunt sigur.
-Jesse nu ar...
-..face asa ceva? Nu-i cunosti acea parte. Jesse e unul dintre cei mai periculosi oameni pe care ii stiu. Il va omora, crede-ma.
O noua tacere se lasa intre cei doi...

[Addeh]

Mda, deci... :] Mai intai s-o iau cu inceputul, sa nu ma agit din prima. o.o'
Sunt total socata de trecutul lui Jesse. Deci sa inteleg ca Monica a avut o mare importanta in viata lui Jesse. Hm. Si totusi, cine s-ar putea gandi ca dragutul asta ce pare atat de naiv este un tanar ce ar fi in stare sa-si dea viata pentru cel drag? Ma intreb daca o sa-l omoare pe tipu` ala, asasinu` naibii ! [-9
: > Sunt chiar curioasa. Ah, da... xD Mai e o chestie ce nu am scapat-o din vedere. :]] Nu ma asteptam ca Ray sa fie gay, de fapt eu credeam exact contrariul. Dar iata.. e un fic yaoi, so... : - "
Deci... xD Acum iata ca am ajuns si la partea cea mai importanta !

lasand asta deoparte ma vad nevoit sa anunt ca ma apropii cu pasi mari de finalul ficului...nush de voi dar mie imi pare cam rau (am ajuns sa tin destul de mult la cei doi, fiind si primele mele personaje carora le-am dat atat de mult timp...)

Firstly, stiam ca o sa se termine, ca urmeaza capitolele " decisive ". Si imi e greu sa cred asta in continuare. Asa cum ai spus si tu, darling... Te-ai atasat mult de personaje. Normal. Doar tu le-ai dat farmec, de fapt, tu ai dat farmec intregului fic. Mie mi-a palcut sa citesc si o sa citesc pana la final, ma stii doar ca-s mereu curioasa. :]]
Ultimele capitole - nu are rost sa-ti spun ca sper la ceva, pentru ca stiu ca vor fi niste capitole geniale. Te descurci, iubita ! * hug *

[angel cat]

deci fetita este sora lui, la asta chiar nu ma asteptam, iar vestea ca Ray este gay a fost cireasa de pe tort, tot timpul reusesti sa ma surprinzi,nu stiu cum, dar o faci...
greseli nu am vazut, nici ca le`am cautat...
ce trecut trist are Jesse, dar daca nu se intampla asa nu`l mai cunostea pe Blake, deci tot raul spre bine..
pacat ca tot ce este frumos are si un final...nu vreau...i`m so sad...anyway this is the life.......de abia astept sa vad ultima scena hot(o sa fie yaoi absolut de delicios, nu`i asa?)...
nu mai am ce comm, adica nu ai ce sa mai zici cand afli astfel de lucruri care te tulbura, pentru ca de prea multe ori la fel e si realitatea...dar apreciez faptul ca iti faci personajele umane,ne faci sa traim ca ele , intri perfect in pielea personajelor, prezentandu`ne totul atat de real si de perfect:X
spor la lucru in continuare

P.S. mii de scuze ca nu am lasat comm la penultimul capitol, chiar daca l`am citit, nu stiu ce a fost cu mine, am avut o pauza de la comentarii

[Beatrix LaVey]

Happy ca ai adus nextu', am aterizat si eu pe aici, din pacate ceva mai tarziu. Dar sunt aici<3
Gonna read now!
Tuuuu.... Ma uimesti pe mine... Rau! E gay?! Ray e gay? Gooooooooooooooood Hai ca-mi place mult treaba <3. Chiar ai idei magnifice *hipnotized* Bun, lasand la o parte tonul de amuzamnet pe care l-ai dat l;a inceput, acum sunt cu sufletul la gura.
Jesse e cu adevarat plin de secrete ,nu gluma E magnific si intrigant totul, insa nu imi miroase a bine. Daca ucigasul a incercat sa-l ucida.. poate va reincerca Jesse's mineeeeeee! nu-l omoara!
Imi alpce mult capitolul, a fost magnific
Bafta in continuare si spor la idei numai bune <3

[MiraA]

***


Ray plecase in urma cu doua ore cu Maria. Blake statea la masa si rumega ceea ce aflase despre Jesse si trecutul sau. Niciodata nu se asteptase la asa ceva. Numai acum intelegea cat de putine stia defapt. Totusi, nu putea sa-l invinuiasca pe tanar pentru ca nu-i spusese. Lucrurile astea nu se spun. Ofta si lua o noua gura de cafea.
-Esti cam tacut. Ai patit ceva? intreba Jesse, prinvindu-l ingrijorat.
-N-am nimic...ma gandeam doar. Blake se ridica de pe scaun si-i depuse un sarut usor pe buzele dulci. Dar nu apuca sa faca mai mult caci ii suna mobilul. Raspunse, incruntandu-se, vorbi timp de cateva minute, apoi inchise si ofta resemnat. Trebuie sa ne intoarcem in L.A, zise intr-un final. Au nevoie de mine la spital.
-Nu-i nimic. Si eu trebuie sa ma intorc, zise Jesse zambind. Inca mai am de lucru. Ma duc sa fac bagajele. Ii facu cu ochiul si disparu la etaj

Doua ore mai tarziu se gaseau in fata casei, luandu-si la revedere de la parintii lui Blake si Anthony.
-Sa mai veniti in vizita, ii zise Hana lui Jesse, luandu-l in brate si strangandu-l cu putere. O sa-mi fie dor de voi.
-Si mie o sa-mi fie dor de tine, Hana. Jesse se indeparta de femeia care avea ochii in lacrimi si il privi pe batran. Domnule Thorton, ii zise, intinzandu-si mana in fata. Dar Hank o ignora si il lua in brate, batandu-l usor pe umeri.
-O sa-mi fie dor de tine, baiete, zise cu o voce grava. Se departa un pic si-l privi rusinat. Imi pare rau pentru tot ce am facut...
-Nu-i nimic. Nu ma gandeam ca voi spune asta, dar si mie imi va fi dor de dumneavoastra.
-Haide-ti, ce naiba!...o sa va mai vedeti, zise Blake bosumflat.
Nu-i venea sa creada. Cand venisera aici, tatal sau ar fi facut orice ca sa-l indeparteze pe Jesse, iar acum se agata de el de parca era un fiu de mult pierdut. Cat de ciudati sunt oamenii uneori.
Isi lua si el ramas bun de la ei si Anthony, apoi plecara spre aeroport.
Drumul decursese lin. Ajunsera dimineata in L.A.
Isi lua masina de la aeroport si il condusese pe Jesse acasa, apoi mersese in propriul sau apartament pantru a face un dus si a se schimba, caci trebuia sa mearga la munca.
In mai putin de o ora se gasea in micul sau birou de la spital, bandu-si cafeaua amaruie si citind dosarele actualilor lui pacienti.
-Te-ai intors? zise Daniel, trantind usa cu putere, asa cum facea de obicei.
-Da...ti-a fost dor de mine?
-Cum sa nu-mi fie dor? Cat timp ai fost plecat nimeni nu m-a certat ca trantesc usile pe aici,zise Daniel razand.Deci cum a fost in vizita la parinti?
-Daca iti spun, nu o sa ma crezi...
-Pune-ma la incercare. Se aseza pe scaunul din fata biroului pregatit pentru a asculta.
Blake ii relata pe scurt peripetiile prin care trecura el si Jesse, omitand cateva detalii cum ar fi originile baiatului si intamplarea din sala de sedinte, lasandu-l la final pe Daniel fara replica.
-Ti-am zis ca nu ma vei crede.
-Doamne Dumnezeule, necazurile chiar se tin scai de pustiul asta.
-Mda...de data asta necazul a purtat un nume: Hank Thorton, zise Blake oftand.
-Poate, dar priveste partea buna a lucrurilor. Acum se inteleg bine...din cate mi-ai zis tu, chiar foarte bine. Nu a fost totul in van.
-Da...probabil ai dreptate. Pentru prima oara de la divort, am reusit sa ma inteleg cu tatal meu si totul multumita lui Jesse.
Blake zambi, apoi isi concentra atentia pe dosarele de pe birou. Era timpul sa se apuce de munca...

Se simtea bine sa fie din nou acasa. Ii lipsise locul asta, dar era sigur ca i va lipsi si familia lui Blake. Credea ca ii va fi dor pana si de Hank. Pana la urma batranul nu fusese atat de rau. Se plimba prin casa, bucurandu-se de liniste si de liberatea de a sta numai in boxeri. Isi uda florile si-si verifica e-mailurile, apoi intra la dus pentru a se improspata.
Odata iesit de acolo, isi deschise geamantanul si scoase trei caiete destul de groase pe care le primise de la Hana inainte sa plece. "Stiu ca nu ai apucat sa-ti faci meseria cat timp ai stat aici, asa ca voi incerca sa ma revansez fata de tine", ii zise femeia cand ii inmanase caietele. Era curios sa vada ce contin
Se tranti pe suprafata moale a patului din dormitor si-l deschise pe primul, incepand sa citeasca:

8 Mai 1978

Astazi am iesit din spital impreuna cu fiul meu. Sunt atat de bucuroasa incat simt ca as putea pur si simplu sa-mi iau zborul. Am un sot minunat, care ma iubeste si un fiu care imi va umple zilele de bucurie. Blake e cel mai frumos copil pe care l-am vazut vreodata, iar eu ma voi asigura ca va duce o viata usoara si lipsita de griji si ca va avea parte de toata dragostea si intelegerea mea...

Zambi cand citit pasajul. Hana ii daduse un jurnal. Nici prin cap nu i-a trecut femeia tinea unul. A mai rasfoit cateva pagini, curios:

4 Februarie 1985

Fiul meu va fi doctor. Toata lumea imi spune ca sunt nebuna cand afirma asa ceva si ca nu ar trebui sa-i iau in seama nazbatiile pe care le face, dar eu stiu. Orice mama ar stii. Nu cu mandrie zic ca inca o veverita a cazut victima curiozitatii lui Blake. Macar aceasta era moarta cand a inceput sa o disece. Prietena mea mi-a zis ca ar trebui sa-l duc la un psiholog ca ar putea fi ceva neinregula cu el, dar am ignorat ideea. Ea ar trebui sa mearga la un consult. Nu e nimic rau in a fi curios. Sper....

Chicoti dupa ce citi tot pasajul in care Hana explicase cum a reusit Blake sa disece veverita respectiva. Bietul animal. Se ridica din pat si isi facu o cafea, apoi lua caietele in brate si le citit din scoarta in scoarta, pana la ultima fila. Cand termina, prin geamurile mari ale apartamentului nu mai intra niciun pic de lumina. Se uita la ceas si ramasese uimit sa vada ca deja e ora 10 seara . Puse mana pe telefon si forma numarul personal a lui Ian.
-Da, raspunse acesta numaidecat.
-Salut, sefu'. Ce mai faci?
-Jesse! nici nu stii cat ma bucur sa te aud. Cum a fost in vacanta? intreba vocea joviala
-Mai bine decat ma asteptam. Am si eu o favoare sa-ti cer.
-Zi, copile, cu ce te pot ajuta?
-Intr-o saptamana voi termina biografia, dar vrea sa vorbesti cu cei de la editura sa-mi scoata trei exemplare cat mai repede.
-O saptamana? Asa de repede? intreba neicrezator omul mai in varsta?
-O saptamana. Am toate datele de care am nevoie. Nu imi trebuie mai mult de o saptamana. Ce zici? reusesti sa rezolvi?
-Da, cum sa nu...vei avea trei exmplare.
-Merci, sefu'.
Inchisese telefonul si-si lua laptopul in poala, incepand sa tasteze cu repeziciune. Avea noroc, caci in acea seara inspiratia curgea din plin...

[angel cat]

ce frumos:X....au fost lucruri cotidiene sa le zic asa, dar tu ai reusit sa le surprinzi in esenta lor si sa nu insisti mult asupra lor.
greseli nu am observat, nu m`a deranjat niciuna in lectura mea,
iil admir pe Blake pentru faptul ca nu`i reproseaza nimic lui Jesse, are un caracter absolut superb:X... Jesse sper sa nu il omoare pe acel criminal, iar cu biografia pe care o scrie intr`o saptamana, e tare increzator. ma intreb cui va da cele 3 exemplare?....

nu mai am de zis decat...bafta si astept nextul
PS.mie atat de somn(am dormit 12 ore, caci noaptea trecuta n`am dormit deloc)
nu stiu cum rezisti sa nu dormi noptile, nu`mi dai si mie reteta minune?