Plastic vs Copie.Realitate, pura fictiune sau previziuni?

[Fifilina]

Pai multumesc celor care s-au obosit atat de mult sa imi lase un comentariu.Ma bucur ca va place,sper sa fie asa si in continuare.Ma scuzati ca am intarziat,desi am capitolul de mult timp,dar mi s-a parut ca este prea putin asa ca am mai adaugat cate ceva,desi inca nu sunt multumita de el.Sper sa va scrieti in continuare parerea si desigur sa va incante..Spor la citit..Si la comentat.

Ranile unei prietenii:

Sakura: Stau si privesc in gol,un sir al amintirilor ce nu imi dau pace.De cateva zile ma trezesc in disperare dintr-un joc al mintii numit “cosmar”,ce imi tot provoaca rani adanci.Sasuke ma intreaba intotdeauna daca sunt bine,eu ii dau mereu acelasi raspuns”Da”..Desi este “Nu..nu ma simt deloc bine”.Dar ce as putea sa ii spun?Ca nu mai vreau sa fiu Sakura?Ci o noua persoana?Sa ma descopar pe mine insumi?Imposibil..
In acest cosmar..Este vorba despre asia zisii mei “prieteni”.Cica ar fi ai mei,dar ma simt total straina fata de ei.Ma simt de parca i-as jingni cu prezenta mea,atunci cand este nevoie,sa fiu fata in fata cu ei..Privirilelor lor,reci si pline de dispret ma fac sa ma simt ca si cum as fi ultimul “om” de pe planeta. Ei,defapt nu ma considera prietena lor,dar nu au ce comenta pentru ca Sasuke se afla mereu langa mine,desi nu ma poate feri de acele priviri ucigatoare,ce ajung direct in sufletul meu si il otravesc cu tristete.Privirile acelea spun tot adevarul.Dar o exceptie,din toata aceasta multime de “prieteni” o face ea.Hinata,prietena celui mai bun prieten al Sakurei.Ea,ma intelege pentru ca ne asemanam.Ea este o clona eu un android.Si pe Hinn o chinuie aceste amintiri,care nu ii apartin.Amandoua nu putem sa traim cu ceva ce nu ne apartine,desi incercam sa facem tot posibilul din asta,ca viata sa ne fie mai usoara.Si ea a simtit acele priviri pline de ura,dar Naruto a fost acolo pentru ea.
Imi spune tot timpul,atunci cand ma vede trista si furata de ganduri, ca vom incepe sa invatam arta clonarii.Ca o sa ne deschidem si noi o firma asemanatoare cu O Clone,dar vom continua studiile,ca sa ne stergem amintirile care nu sunt ale noastre.Ca vom invata si pe timp de noapte daca este nevoie sa ne schimbam radical viata.Si poate odata cu aceste planuri,pe propriile puteri desrpinse,vom pleca undea departe de acest loc,san e refacem viata.Dar,eu fiind mai negativista,cred ca toate acestea sunt doar niste vise.Ce mi-as dorii sa fiu ca ea.Atat de optimista..
-Sakura?
-Da,Sazuko,s-a intamplat ceva?
-Ai uitat de micul de-jun!Grabeste-te,dl. Sasuke,vrea sa plece cat mai repede posibil la firma.
-Da,imediat,iarta-ma,dar cazusem pe ganduri.
-In regula,dar grabeste-te.
Ma imbrac intr-o rochita mai lejera gri,cu modele florale de un roz pal si imi iau in picioare o perche de sandale gri,cu toc subtire.Ma indrept alene catre living si scot un “Buna dimineata”,asezandu-ma la locul meu.Termin de mancat si ii dau “iubitului” meu,in semn de “la revedere” un sarut romantic,si imi vad de treaba imediat ce scoate masina din garaj.
Sirul filmului “imaginar” revine imediat ce raman singura.”Eram urmarita de cei mai buni prieteni ai mei.Alergam,alergam si iar alergam,desi nu vedeam in ce directia o luam.Nu realizam ca trebuie sa schimb directia.Garra,Temari si Ino aveau in palan sa ma omoare,pentru a-i lasa loc liber lui Ino langa Sasuke.
Vroiau sa ma incuie intr-o cladire caruia urmau sa ii dea foc,ca totul sa para un accident tragic,si sa nu mai auda vreodata de mine,pentru a-si trai ei viata mai departe fara sa isi faca griji de existenta mea,care se pare ca le dadea batai de cap.Norocul meu a fost ca mi-ar revenit la timp pentru ca schimba directia.Goneam din ce in ce mai repede spre locuri pe care nici macar ca le vazusem inainte.Ajunsesem intr-o parte necunoscuta a orasului,asa ca de atunci am tot inceput sa ma plimb ca sa stiu fiecare colstisor al stradutelor intortocheate ale orasului.Am ajuns intr-o locatie,unde spre surprinderea mea am dat de brunet.Am sarit in bratele lui de parca ar fi fost Dumnezeu si m-a salvat de la moarte.Teoretic chiar asa era.
Acesta le-a inscenat o capcana “ucigasilor”,folosindu-ma pe mine drept momeala. Mi-a fost atat de frica,dar pana la urma daca el era lamga mine nu aveam de ce sa ma tem.Intr-un final Garra,Temari si Ino au murit in cladirea pregatita pentru mine,in urma unui accident tragic.Cladirea a luat foc.Ce intorsatura de situatie.
Nu imi venea sa cred de ce au fost in stare.O intelgeam pe Ino ca o durea ca Sasuke m-a ales pe mine,dar nici chiar asa.Ranile unei prietenii iti pot marca viata,mai ales daca ai parte de asemea tradari.”
Sincer,nu mi-ar fi placut sa fiu in locul ei,dar acum aceste tradari ma chinuie pe mine.Ma simt de parca eu as fi trait acele momentesi acum imi tot aduc aminte de ele.Sentimentele de dezamagire,suferinta,teama,dispret,imi inundau inima si nu lasau nici un loc liber pentru un strp de fericire.Dorinta de a sterge aceste parti ale vietii Sakurei,devine din ce in ce mai puternica pe cosmar ce trece.
Trrrrrrrr!Trrrrrrrrr!Trrrrrrrrr!
Sunetul telefonului ma trezeste la realitate.-Alo?
-Sakura,cat ma bucur ca dau de tine.Am mai sunat o data,dar nu ai raspuns,s-a intamplat ceva?
-Nu eram la baie,si probabil nu am auzit telefonul.A mintit.Nu eram la baie.Eram pierduta in ganduri atat de rau incat nu am mai avut timp sa aud si telefonul.Dar nu vroiam sa imi tina din nou o predica.
-Deci,ce zici mergem la un film?
-As fi incantata Hinn,ma imbrac si vin sa te iau.
-Ok,te astept,pupici.
-Pupici..
Imi iau o geaca subtire pe mine pentru ca norii anuntau ca ziua se va schimba cat de cat in ceea ce tinea de vreme,asa ca am vrut sa fiu precauta.Ma urc in BMW-ul meu mov si pornesc catre casa prietenei mele.O iesire in oras este intotdeauna binevenita pentru ca ma scapa din cusca aceasta in care traiesc zilnic.
Prinsa in ganduri debea am observat ca am ajuns.Ii dau un beep,sa iasa afara.
-Buna,Hinn!
-Buna,Sakura.Debea astept sa vedem filmul.M-am saturat de monotonia zilnica de acasa..
-Da si eu.Ce zici saptamana viitoare mergem la mall?O inghetata ceva?
-Oricand,mi-ar face mare placere.Dar,nu uita ca ne apucam de invatat de maine.Nu trebuie sa mai asteptam prea mult,ca altfel o sa murim de tristete.
-Da ai dreptate.Nu imi venea sa cred cat de optimista putea sa fie.Adica ea chiar credea ca vom reusi,si eu incepeam sa cred acelasi lucru.Cu ea langa mine..Orice este posibil.
Am ajuns si la cinema am vazut filmul intitulat “Mean Girls”.Era vorba despre o fata venita din Africa ce s-a imprietenit cu cele mai populare fete din scoala.In final sfarsesc prin a se trada reciproc.Acest film semana foarte mult cu cel din mintea mea.Ce coincidente stranii.Dar pana la urma ele se impaca si isi vad de viata.Poate asa ar trebuii sa fac si eu.Of..Ce iti este si cu prietenia asta,.Oricum a fost un film grozav.
-Sakura,mergem sa mancam o pizza?
-Preferata noastra?
-In regula.
Ne-am facut si pofta de pizza si ne-am indreptat incet,incet catre casa.Am mai povestit una alta pana cand am lasat-o in fata portii ei.Ramasa singura ma reintorc in cusca mea monotona din care rareori ma mai salva cineva.
Sosesc acasa si ma indrept catre patul meu pe care ma intind obosita.Fara sa imi dau seama,cazuta pe ganduri,somnul ma fura.

Sasuke: Privesc ingerul care doarme si il invelesc.Daca nu incepeam aceasta activitate cu clonatul,acum nu as fi avut a doua sansa la viata.Cel mai probabil cadeam in despresie pentru tot restul vietii.Ma gandesc,oare ma iubeste cu adevarat?Poate ca da..Poae ca nu..Cine poate sti?Oricum imi voi petrece cat mai mult timp alaturi de ea,ca sa o fac fericita.Mai ales ca in ultima vreme o vad din ce in ce mai trista,desi nu vrea sa recunoasca acest lucru.
Ma asez in pat,cu grija sa nu o trezesc,pentru ca era sensibila la orice miscare,o iau in brate si o sarut pe frunte.Mirosul pielii ei imi infunda narile si ma imbata.Ador si cad in mrejele viselor..