Care este scopul existentei tale?

[Clau~]

Dua~ Scopul vietii mele este sa fii o pustnica si o retrasa * even if now I'm "talking" with all people that you'll read this post -.- *. Sincer, scopul vietii mele este sa meditez. Sa vorbesc singura, sa ma ploua tot timpul, sa scriu, sa citesc, sa bolborosesc melodii, sa invat chineza si sa zbor. Dar nu se intampla, asa ca sunt... scopless? Yeah, romana combinata cu engleza suna al naibii de ciudat.

[yaoi maniac]

Eu nu cred in destin, asta e clar, dar scopul... poate toti avem unul, dar nu ma gandesc la el. Traiesc ziua de azi asa cum doresc sau asa cum pot (chiar daca tot ce fac de obicei este sa stau in fata calculatorului si sa imi irosesc ore importante din viata).
Dorinta mea e sa ajut toti oamenii. Poate scopul meu e sa ajut un anumit numar de oameni sau sa schimb viata cuiva, cine stie. Eu doar traiesc asa cum simt ca e nevoie (sau poate nici chiar asa, fiindca ar fi rau atunci).
Nu imi place sa imi pun multe intrebari care nu isi vor gasi raspunsul.
Omul e asa cum e, iar omul se naste cu un scop, presupun, dar isi poate alege si altele. Totul depinde de noi.

[HanniGram]

Scopul vietii mele?
Multi m-au intrebat asta acum cativa ani si am putut sa dau decat raspunsuri naive, insignifiante.
Nu spun ca acum sunt o cunoscatoare, insa m-am schimbat.
Eu consider ca scopul este fixat chiar de noi, inconstient, ajutat de destin/soarta.
Scopul vietii mele este de a ma vindeca pe toate planurile (fizic, psihologic, spiritual, etc), de a scapa de frici incontrolabile, de a ma debarasa de toate lucrurile preconcepute de familie si societate si cel mai important de a deveni eu.
Prin "Eu" ma refer la impacarea cu mine, puterea de a ma iubii respecta si intelege, de a fi fericita cu mine, rezultand astfel o existenta echilibrata cu cei din jur.
Cam atat pentru moment

[Ayrin Charles]

Scopul existentei mele nu il pot sti cu adevarat, poate doar Creatorul, "Marele Arhitect", cum i se spune in unele culturi, il stie. Insa pot crede ca scopul existentei mele este sa invat: de la oameni, de la natura, de la tot. Sa calatoresc, sa ii dau numelui meu un renume si sa servesc drept un bun exemplu. Cand voi fi batrana, vreau sa ma uit inapoi si sa zambesc spunandu-mi "Da, am facut ceva cu viata mea" .

[Michee]

Pai...scopul existentei mele ar fi sa incerc sa fiu o pata de culoare in acest tablou alb-negru denumit viata.Scopul meu ar fi acela de a sa ma ridica de cate ori cad si sa privesc inainte zambind,acela de a fi doar eu insami fara sa imi pese ce spun altii si de cea ce se asteapta de la mine ,acela de a imi alege propriul trecut,prezent si viitor dupa cum dicteaza inima.Scopul existentei mele este acela de a incerca sa conduc timpul si nu el pe mine,acela de a picta aerul,de a lupta cu marile,de a uda focul fara sa se stinga,de a lupta cu vantul si de a crede in posbilitatea imposibilului.Cam asta cred ca este scopul existentei mele:sa visez si sa incerc . As dori ca atunci cand voi trage o linie sa pot spune ca nu regret nimic si ca mi-am trait cu adevarat viata, ca m-am bucurat de fiecare zi ca si cum ar fi ultima .

[Forever Young]

Umm, nu cred ca am un scop anume, poate doar sa fac umbra pamantului. E adevarat, fiecare sa afla aici pentru ceva, dar momentan nu-mi bat dovleacul ca si asa e numai terci in el. O sa-mi dau seama pentru ce ma aflu aici la momentul potrivit, iar cand vine, vine, si daca nu va veni, asta e.

[tattva]

Eu zic atat: majoritatea n-ar fi in stare sa zica ce ar vrea sa manance maine, daramite ce scop au in viata.

Ai dreptate,dar daca as avea un scop in viata,as putea totusi sa-l modelez{nu sa-l prezic,fiindca nu am cum}(dar sa-mi fac o idee cum ar putea fii),fiindca nu se stie cand te calca o masina si zici "Bye Bye World".Asta e parerea mea,cum am mai scris undeva{pe alt site}:Avem gandiri diferite,suntem oameni...nu suntem conectati la acelasi "cablu" {daca pot sa zic asa} care sa ne transmita tuturor ideile,sentimentele,gandurile noastre.

[Romania]

As vrea sa cred ca am un scop grandios in viata, un drum numai al meu, asezat in fata mea inca de la nastere pe care sa-l parcurg si care sa ma duca spre diferite culmi si experiente unice, schimband si alte destine de-a lungul acestuia, dar cateodata stau sa ma intreb daca nu cumva ma pacalesc singur crezand in ceva atat de pueril, vrednic de o poveste de adormit copiii.

Eu am avut parte de cel putin 2-3 momente critice in viata mea in care sansele erau mai mari sa dau ortul popii decat sa mai fiu aici citindu-mi randurile pe care le scriu in acest moment, atat de dificile incat pentru mine depasirea acestora a reprezentat un miracol, o dovada in plus ca intr-adevar Dumnezeu exista si ca poate are ceva planuri cu mine de nu m-a lasat sa parasesc scena lumii de timpuriu. Dar anii au trecut si nu pot spune ca am facut ceva memorabil sau demn de notat cu viata mea, ba din contra ma simt destul de mediocru cateodata si dezamagit de realizarile personale si profesionale de pana acum.

Prin urmare in acest moment ma cam indoiesc ca am un scop fix in viata decat acela, asa cum spunea cineva mai sus, de a face umbra pamantului pentru inca ceva vreme sau a plati taxele la stat...ehh, macar contribui la atenuarea incalzirii Globale si la pensiile batranilor . Desigur, inca sunt tanar, nu se stie ce se poate intampla maine, dar peste 5-10 ani cand poate lucrurile vor lua o turnura neasteptata pentru mine si voi fi un alt om. Eu pot numai sa sper, insa pana la urma trebuie sa fim constienti cu totii ca degeaba ai un drum maret predestinat, daca tu nu iti dai silinta sa-l si parcurgi, indiferent de obstacolele si dificultatile ce se vor ivi de-a lungul lui.....pana la urma tot de vointa noastra depinde .

[DeDal N.]

Hmmm, deep. Cred ca aici o sa fiu egoista pentru ca asa ma simt in acest moment si o sa zic asa: sa ajung pe la 70 de ani, sa ma uit in urma si sa imi aprob alegerile. Nu stiu daca o sa traiesc sapte decenii, nu stiu daca voi fi in stare sa o fac dar pe parcursul vietii pe care o am, vreau sa trec de la un nivel la altul. Vreau sa fiu multumita de mine pentru ca asta e cel mai important. Vreau sa imi permit sa gresesc si sa incerc din nou, sa reusesc sa ma ridic, sa invat mereu ceva nou. Aici nici nu vorbesc de o limba noua or anything like that. Cariera e una dar scopul meu e sa ma imbunatatesc atat de mult cat pot si sa incerc sa o fac mai mult decat mi-am propus la inceput. Nu stiu cum sa o spun altfel ca sa fiu inteleasa. Inauntrul meu, in mintea mea stiu exact ce vreau, cat de ciudata e viata, cat de mult incercam, cat suferim si cat de mare e diferenta ce apare sau deja exista intre noi. Am idealuri, am anumite limite peste care voi trece, cred in anumite lucruri si urmez anumite reguli pe care eu mi le-am impus. Existenta nu e egala, nu e corecta. Tocmai de aceea, daca reusesti sa ramai in picioare mai mult decat te tarasti, ai reusit.

[Dobby101]

Consider ca scopul meu in viata e de a ajuta pe cei din jurul meu si pe cei ce au nevoie, de obicei ma pun in mod inconstient pe locul 2, insa atunci cand ajut pe cineva simt o multumire in sinea mea, nu are cum sa fie ceva rau, nu :)) :) ?