Buna am scris si eu un fic si m-am gandit sa-l postez pe animezup. Sper sa va placa ficul meu si va rog sa fiti intelegatori avand in vedere ca este primul meu fic. Vreau sa stiti ca nu incerc sa copiez de la nimeni si ca o sa scriu ceva original insa asta se va obseva mai bine dupa cateva capitole. Astept comentarii si critici care sunt bine venite. Si era sa uit numele ficului meu este "love isn't simple"
Statea pe pervazul alb al ferestrei un baiat de vreo 17 ani, imbracat cu un tricou negru mulat si o pereche de blugi taiati ce-i dadeau un aer rebel. Parul argintiu se revarsa peste geamul rece si transparent dupa care se ascundea aglomeratul oras Tokyo.Ochii lui rosiatici precum focul priveau fix tavanul camerei ce avea o culoare placuta de un albastru deschis care te ducea cu gandul la cerul senin de afara. Parea ca nu se gandeste la nimic ci doar admira in liniste peisajul acelei dimineti scaldate de lumina delicata a astrului zilei. Camera tanarului era simpla, dar decorata cu bun gust. Pe peretele din fata geamului se afla patul acoperit cu lenjerie alba precum prima zapada ce dadea un aspect linistitor camerei. De o parte si de alta a acestuia erau doua dulapioare inalte facute din lemn de cires ce avea un miros placut unde adolescentul isi tinea hainele. Alaturi de ele se mai afla si un birou lung la fel cu restul mobilei pe care statea calculatorul. In fata lui, era un scaun simplu de culoare gri langa care se afla ruxacul pregatit in graba si haotic pentru o alta zi plictisitoare de scoala sau cel putin asa credea. Deodata, se aud niste pasi marunti ce veneau grabiti catre usa camerei tanarului acoperita de postere cu diferite formatii rock.
-Grabeste-te, Senji!Altfel vom intarzia la scoala si nu ar fi prima data cand se intampla.
-Da, bine.Vin imediat!
Pe usa intrase pentru scurt timp Ayaka, sora argintiului, in varsta de 15 ani. Fata avea parul lung si albastru la fel ca oglinda unui lac limpede care-i cadea lin pe umeri, iar ochii stralucitori erau de aceasi culoare cu parul. Era imbracata intr-un tricou scurt tot albastru care se mula pe corpul ei tanar, dar cu niste forme bine conturate. In jos purta niste pantaloni negrii si o curea cu care se potriveau de minune. Tinuta ii era completata de manusile cu plasa pe care la purta in acea zi. Avea o personalitate jucausa si uneori era mult prea alintata sau neatenta, insa in sitatiile importante se imobiliza imediat si reusea sa rezolve ceea ce-si punea in minte. Desi aperent era puternica si stia ce are de facut, in interior se gasea o fire sensibila ce era usor de ranit. Era asemeni unui trandafir inconjurat si aparat de spinii ce ascund o floare gingasa si catifelata care cere iubire.
Cei doi frati locuiau impreuna de trei ani intr-un apartament imens, dar fara parintii lor care plecasera in lume cu diverse afaceri ce pareau a nu se mai termina. Acestia veneau acasa foarte rar si credeau ca, daca au bani, copii lor vor fi fericiti, insa uitau ca ei aveau nevoie si de caldura si afectiunea parintilor. Mama si tatal lor aveau mari pretentii de la copiii sai si tineau ce acestia sa le calce pe urme si sa devina importanti oameni de afacere uitand de visele celor doi. Ayaka ar fi vrut sa urmeze mai multe cursuri de arte fiindca ii placea nespus pictura, insa curand s-a conformat la dorinta parintiilor ei. Senji, insa, nu vroia sa-si sacrifice viata de dragul lui Kiro si Mika, tatal si mama celor doi copii, si de aceea nu prea se preocupa de scoala. Cei doi adolescenti mergeau la acelasi liceu si din cauza lui Senji, pe care nu prea il interesa rezultatele pe care le avea la scoala sau imaginea pe care si-o creea acolo, intarziau mai mereu sau se intampla destul de des ca baiatul sa nu mearga deloc la ore.
Cu miscari lenese, Senji se ridica de pe pervaz si isi lua ruxacul usor ce parea mai mult gol. Pasi apoi pe hol catre iesirea din apartament, unde Ayaka il astepta usor infuriata. Au plecat apoi spre liceu,mergand pe drumul obisnuit pe care-l urmau in fiecare zi. Era o dimineata insorita cu un soare auriu ce sclipea pe cerul senin trimitand toata dragostea lui catre oras si alintandu-l cu caldura sa. Norisorii innotau in infinitul boltii ceresti imprastiiindu-se pe deasupra blocurilor semete si creand forme ciudate si greu de definit. Frunzele din coroana de smarald a copacilor erau leganate lin de un vanticel placut ce adia ca o briza calda. Dupa un drum potrivit de lung, cei doi adolescenti au ajuns in curtea scolii chiar inainte de a se suna si fiecare s-a indreptat catre grupul sau de prieteni.
-Hei, Senji! Cum iti mai merge?
-Destul de bine, Tamaki. M-am gandit sa mai trec si eu totusi pe la scoala, spuse adolescentul incheind replica cu un zambet.
Tamaki era cel mai bun prieten al tanarului inca din prima zi cand se cunoscusera in scoala generala. Avea ochii caprui de un maron deschis care sclipeau in lumina placuta a soarelui, iar parul blond se juca in bataia dulce a vantului. In urechea stanga purta un cercel mic ce se ascundea prin parul de culoarea spicului de grau care-i cadea pe chip. Era imbracat cu un hanorac maron cu gluga crem, iar in jos purta o pereche de pantaloni negri destul de simpli dar care aratau foarte bine pe el.Acesta era considerat de argintiu doar cel mai bun prieten al sau, insa blondul tinea la el chair mai mult si ar fi vrut nespus sa devina mai mult de atat, insa nu vroia sa strice o prietenie asa de frumoasa. Era constient ca argintiul nu simte la fel pentru el asa ca a decis sa-l admire de la distanta.
Cei doi prieteni se indreptau catre usa liceului, caci soneria anuntase inceptul orelor. In timp ce mergea, Senji nu a observat ca a dat peste un baiat cu parul brunet si cu ochii albastri ca marea in timpul verii care inspirau, insa, o racela demna de acea privire sfidatoare. Ochii exprimau un frig ca si acela provocat de zapada iernii, dar in acelasi timp erau la fel de puri precum neaua. Acesta era imbracat cu o camase deschisa la primii trei nasturi care se asorta cu o pereche de blugi negrii ce aveau ca model mai multe fermoare. Brunetul era foarte atragator astfel captand privirile tuturor elevelor din acel liceu care-i admirau perfectiunea corpului sau.
-Scuze...nu mi-am dat seama...spuse oarecum intimidat argintiul.
- Uita-te pe unde mergi copil prost ce esti!
-Pe cine faci tu
Usa a fost deschisa cu un zgomot usor deslusibil, iar daca rebelul nu s-ar fi ridicat de pe baiatul cu parul argintiu, Tamaki i-ar fi gasit in acea ipostaza nu prea placuta.
-Hei, ce faci aici? s-a rastit blondul.
-Nu e treba ta! Iar cu tine, Senji, nu am terminat, asa ca ne mai vedem.
Senji s-a ridicat de pe banca si s-a asezat pe scaun tremurand usor. Nu intelegea ce se intampla cu el. De ce brunetul l-a sartat? De ce nu a facut nimic sa-l impiedice? Si mai ales de ce tremura, putea fi vorba de frica? Erau prea multe intrebari in mintea baiatului, intrebari la care nu gasea raspuns in niciun fel. Se gandea ca nu poate fi vorba de dragoste, cum putea acest sentiment sa te faca atat de confuz? Sau putea fi iubire? Nu reusea sa-si dea seama ce simtea cu adevarat pentru ca nu mai avusese un astfel de sentiment pana acum si nu stia cum sa-l interpreteze.
-Esti bine? Te-a lovit tampitul ala?
Dar Senji nu raspundea, doar privea fix podeaua, iar din ochii lui calzi s-au prelins doua picaturi sarate care curgeau pana pe barba cazand apoi in neant. Nu stia nici de ce plange, dar simtea nevoia s-o faca. Trebuia sa se descarce, sa se elibereze de o presiune care-l apasa puternic sufocandu-l incet. Doar lacrimile erau singurele care spuneau ce era in mintea baiatului pentru ca acesta refuza sa scoata vreoun cuvant. Tamaki si-a imbratisat prietenul intrebandu-l din nou.
-De ce nu vrei sa-mi spui ce s-a intamplat? Sti ca poti avea incredere in mine si poate te-as putea ajuta cu ceva.
-Pentru ca...nu a apucat sa spuna ceva fiindca alte lacrimi curgeau pe obrajii fini ai baiatului. Tamaki, Daisuke m-a sarutat in loc sa ma loveasca! Iar eu simt ca ma indragostesc de el ceea ce nu poate fi adevarat! Nu e bine!
-De ce? Pentru ca sunteti baieti sau pentru ca se poarta urat cu tine?
-Cred ca ambele...a spus argintiul cu regret in glas.
La celelalte ore din ziua respectiva s-a hotarat sa nu mai stea, in primul rand fiindca ar fi putut sa se intalneasca din nou cu Daisuke si apoi oricum singurul strop de atentie pe care il avea la ora se scursese de mult din cauza brunetului.
Senji a iesit pe usa liceului indreptandu-se catre casa. Cerul cenusiu impanzit de nori greoi inspirau raceala si o furtuna puternica ce avea sa inceapa. Baiatul grabi pasul vazand ca fulgerele demonice brazdau cerul vinetiu de pe care plecase soarele si nicio raza timida de caldura si lumina nu indraznea sa apara. Vantul puternic se intetea strangand marea de nori negrii asuprea orasului amortit. Lacrimi reci curgeau in nestire din imensii furiosi ce acopereau bolta cereasca. Argintiul era uda pana la piele de ploaia deasa care invelea orasul intr-un val umed ce inghitea tot ceea ce intalnea in cale.
Ajuns in fata apartamentului, Senji a intrat in casa mergand catre baie unde avea sa scape de hainele ude si sa se bucure de un bine meritat dus. Isi dadu jos tricoul si blugii din care inca mai curgeau stropi mici de ploaie si le arunca la intamplare fara o tinta anume lasand sa se vada un corp aproape perfect. S-a asezat apoi in cada lasad-o sa se umple cu apa calda si adaugand spuma cu un miros placut de vanilie si levantica. Dupa ce a petrecut cateva minute bune in acea dezmierdare parfumata, a deschis robinetul clatind spuma care-i ramasese pe corp cu picaturi calde care-l mangaiau suav.
Dupa ce s-a imbracat cu o pereche de pantaloni scurti lasandu-si bustul gol, a auzit soneria insistenta a telefonului. Cand intr-un final a raspuns si-a dat seama ca la celalalt capat era Ayaka care-l anunta ca va dormi la o prietena si va veni a doua zi dupa scoala. A inchis telefonul cand vocea surorii sale a anuntat incheierea convorbirii si s-a indreptat catre living luand in drumul lui o cutie rece cu bere din frigider. Ajungand in sufragerie, s-a asezat pe canapea si a deschis televizorul schimband haotic canalele. Camera era spatioasa si cuprindea doua fotolii si o canapea crem din piele in fata carora se afla o masuta din sticla. Pe perete era incastrat un televizor cu plasma destul de mare si alaturi o biblioteca asezata acolo din dorinta parintilor. Imaginea camerei era completata de un covor moale de forma circulara de aceeasi culoare cu fotoliile.
Deodata, soneria usii s-a facut auzita si cu cat trecea mai mult timp putea fi perceputa din ce in ce mai des. Adolescentul a pus cutia de bere pe masa si s-a indreptat catre usa.
hm..i read it even before u asked me:P
well..... recunosc ca faza cu baietii si intamplarea asta mi se pare putin cam cunoscuta..nu stiu..poate am eu un sentiment de deja-vu..it happened before.
despre poveste...e chiar superba...si imi place scenele de dragoste.. asta si sentimentele pe care le implica.
descrii foarte bine si imi place asta...o singura nelamurire am..sau mai bine zis..disconfort... mi se pare ca Senji se indragosteste prea brusc de Daisuke..adica..de abia il cunoaste si..se si indragosteste?
recunosc ca nici nu prea cred in love at first sight..
sunt cateva greseli de tastare..dar nici eu nu sunt usa de biserica la asta..asa ca..
le multumesc celor care mi-au citit ficul si au comentat la el si sper sa scriu din ce in ce mai bine si sa nu va dezamagesc
Capitolul III
A doua zi cand s-a trezit, Senji era destul de confuz. Nu-si dadea seama daca ceea ce-si amintea era realitatea sau era doar un vis pentru ca Daisuke nu se vedea nicaieri, iar el era in camera lui. Cand a coborat din pat si a observat ca e gol si ca toate hainele lui sunt ingramadite pe podea a inteles ca totul era real, mai ales ca simtea o durere in partea de jos a corpului. Incet incepea sa priceapa ca tocmai se culcase pentru prima data cu un baiat si chiar ii placuse totul, dar oare era bine ce a facut?
Deodata, usa a fost deschisa la perete si Tamaki a intrat gasindu-l pe baiat in toata splendoarea lui. Vazandu-l dezbracat, blondul nu s-a putut abtine si a inceput sa-l priveasca plin de dorina sorbindu-l din priviri si indreptand-si ochii in special catre mandria baiatului. Se uita indelung la el si un zambet indraznet i-a aparut in coltul gurii.
-Ce zambesti asa, perversule! Iesi naibii odata din camera, a spus Senji incercand sa-si acopere zonele intime cu mainile.
-Calmeaza-te! Doar suntem amandoi baieti si nu ai nimic din ce nu am eu.
Argintiul si-a luat o pereche de boxeri pe el in timp ce a spus foarte incet
am sa postez si urmatorul capitol si v-as ruga sa lasati si niste comentarii daca il cititi pentru ca sa stiu si eu ce fac bine si ce nu.
Capitolul IV
Daisuke coboara dintr-o masina neagra, un audi A6, care era destul de curata si avea un aspect usor vizibil de masina noua, abia cumparata. Aceasta era destul de spatioasa si era decorata cu scaune din piele neagra. Brunetul condusese destul de bine pentru nivelul de incepator la care se afla si incercase sa nu accelereze pentru a nu-l speria pe iubitul sau.
-Nu stiam ca ai masina!De fapt nici nu stiam ca poti sa conduci, spuse Senji in timp ce inchidea usa masinii.
-Mi-am luat carnetul ieri, iar masina am ridicat-o abia azi, deci nu prea am avut cand sa-ti spun. Oricum s-au intamplat destul de multe in ultimul timp.
Dupa ce Daisuke a inchis masina apasand butonul de la telecomanda, amandoi s-au indreptat catre vila care se vedea chiar in fata lor si in care locuia brunetul. Casa era destul de mare si desi avea doar parter si mansarda era foarte inalta si destul de incepatoare. Cand au intat pe usa, Senji a fost uimit de imensitatea casei care parea mult mai mare din interior. Holul lung ducea catre scrarile facute din marmura la capatul carora se aflau dormitoarele de la etaj care erau in numar de sase. Livingul se afla la parter si era mult mai spatios decat cel din apartamentul argintiului. Acesta cuprindea o canapea si patru fotolii toate din piele neagra. In centru se afla o masa joasa din sticla cu picioarele dintr-un lemn negru cu un model deloc complicat. Pe unul dintre pereti se afla televizorul la fel de mare ca si majoritatea lucrurilor din acea camera , iar in partea opusa lui se putea observa un tablou ce infatisa oceanul si cerul. Daisuke si-a luat iubitul de mana ducandu-l in camera sa, aceasta fiind un dormitor destul de simplu ce cuprindea si un pat acoperit cu o lenjerie albastra . Geamul era inalt si destul de jos avand un pervaz lung pe care erau asezate niste perne moi pe care deseori statea brunetul admirand gradina foarte ingrijita. Senji ramasese uimit de casa iubitului sau pe care nu si-o imagina atat de frumoasa si de eleganta.
-Wow! a exclamat argintiul. Ai o casa grozava. E imensa, iar camera ta e atat de primitoare, mai spuse Senji inainte sa se intinda pe pat pentru a vedea cat de confortabil este.
Daisuke era mult prea atras de corpul baiatului intins pe pat si nu s-a putut abtine sa se urce deasupra lui si sa-i cuprinda buzele calde si inocente intr-un sarut dulce care crea dependenta. Dupa ce a rupt mirajul acelui sarut pasional a adaugat cu o voce blanda:
-Ma bucur ca-ti place totul pentru ca de acum aici vei locui...alaturi de mine evident.
-Vrei sa spui in casa asta, nu?
-Vreau sa spun in patul meu, a spus Daisuke in timp ce-i ridica tricoul pana cand l-a scos dintr-o singura miscare si l-a aruncat intr-un colt al camerei la intamplare. Apoi, a inceput sa-l sarute pe gat fara sa ezite sa-i muste usor pielea moale cu un miros atat de placut. In timp ce cu mana stanga ii mangaia abdomenul masandu-l usor, cu mana drepta ii deschidea pantalonii lasandu-i in jos, apoi tragend boxerii pentru a lasa la iveala mandria baiatului. Brunetul trasa linii umede de saliva pe corpul argintiului coborand tot mai jos catre zona interzisa sarutand-o si lingand-o cu pofta in timp ce Senji scotea cate un scancet sau un geamat care spargea tacerea ce se asternuse. Limba rebelului inconjura barbatia lui Senji in timp ce cu gura o acoperea de saruturi din ce in ce mai aprinse.
-Daisuke...nu...nu mai...pot, spunea argintiul excitat la maxim in timp ce alte tipete infundate se faceau auzite. Adolescentul nu a mai rezistat si s-a eliberat de lichidul alb ce curgea ca rezultat al placerii pe care frumosul brunet i-o cauzase. Imi pare rau, mai spuse rusinat baiatul care statea stanjenit pe pat.
-Pentru ce? Iubire, ma bucur ca-ti place ce-ti fac. Nu ai vrea sa vezi ce gust dulce ai?
Daisuke se indrepta catre buzele intredeschise ale lui Senji introducandu-si limba si atingand-o pe cea a baiatului. Argintiul simtea un gust nou pentru el, ceva diferit pe care nu-l putea caracteriza cumva, dar care nu-i provoca scarba. Brunetul s-a dezbracat si el de haine, acestea disparand si nemaifiind un obstacol in calea celor doi. Mainile acestuia se plimbau in voie pe corpul tanar al baiatului insistand in anumite zone cu mangaieri mai insistente. Lui Daisuke ii placea nespus sa-si alinte iubitul cu miscari asa de delicate si sa-i simte fiecare centimetru din corpul aringiului sub atingerile sale. Brunetul si-a intodus doua degete in gaura rozalie a lui Senji si a inceput sa-l penetreze cu acestea din ce in ce mai adanc. Cand a adaugat al treilea deget, argintiul a inceput sa scoata cate un tipat infundat in acelasi ritm cu miscarile iubitului sau care deveneau din ce in ce mai rapide. Dupa un timp, rebelul s-a oprit scotad toate cele trei degete in timp ce-l saruta in continuare pe baiatul de sub el.
-Stii Daisuke...inainte sa mi-o bagi as vrea sa te aud spunandu-mi ca ma iubesti. Te rog, a adaugat Senji cu niste ochi rugatori si mari.
Rebelul s-a aplecat catre urechea adolescentului soptindu-i un
Ah ce ma enerveaza Mika..Ce sa spun, nu poate sa accepte..De ce nu ia totul ca atare si nu-si vede de viata ei? Si ma enerveaza ca a lovit-o pe Ayaka..ce vina avea ea ca Senji este cu un baiat? :die:(hai ca m-a luat valu' )
Acum despre capitol..imi place foarte mult..eu oricum sunt o fana inraita a yaoi-ului si a scenelor pasinale, si spre bucuria mea acestea nu au lipsit :perv:
Stiu ca nu am comentat la toate capitolele dar sa sti ca le-am citit si mi-au placut..
Greseli : am vazut cateva de tastare insa foarte putine si mai mult ca sigur din neatentie..in rest totul e ok.
Actiunea este draguta si sunt curioasa sa vad ce o sa faca mama celor 2 (ce bine ar fi sa nu-i gasesasca si sa crape de ciuda , insa presimt ca nu vor avea ei parte de atat noroc).
Asta a fost ce am avut de zis.. grabeste-te cu nextul :bye:
uf..... mama..dar dak Daisuke e bogat..oare ce i-ar putea face parintii lui Senji? nu prea multe cred..si sper.
pai.... un commentariu...commentariu...hm...
au fost cateva greseli de tastare si niste fraze cam...nu stiu...
acum logic..ar fi sa nu ii poata face nimic brunetului..insa...chiar nu se stie ce anume se va intampla de acum.
mama lui Senji mi se pare cam stresanta..iar atitudinea ei...un pic cam fortata...ar fi fost bine un pic de prezentare a tampeniei ei..inainte de a ne tranti si palma peste ochi si" sun la politie"..nu stiu daca ma intelegi.
oricum ar fi..mie imi place si chiar sunt curioasa daca madam Mika o sa reuseasca sa isi atinga scopul.
aici e capitolul urmator si arigato pentru comentarii si pentru ca-mi cititi ficul si sper sa scriu din ce in ce mai bine
Capitolul V
A doua zi, politia a inceput sa-l caute pe Senji si a inceput cu liceul in care invata acesta. Din ce spusesera parintii, cei care-l cautau pe adolescent stiau ca cel mai bun prieten al acestuia era Tamaki Sayuno, pe care au decis sa-l interogheze. Astefel au cautat clasa blondului, apoi au intrat fara sa bata la usa si au vorbit incet cu profesoara de fizica. Aceasta i-a spus baiatului sa iasa din clasa si sa discute cu persoanele care intrasera in incapere pentru scurt timp. Parea sa fie vorba despre ceva important, iar blondul ar fi vrut sa stie ce s-a intamplat, insa a asteptat ca politistii sa porneasca discutia.
-Tu trebuie sa fi Tamaki Sayuno, prietenul elevului Senji Yagami. De curand acesta a disparut de acasa, iar parintii spun ca l-ar fi rapit un baiat care probabil invata la acest liceu. Tu cred ca sti mai multe, ai putea sa ne dai cateva detalii?
uracat, intat si lasti...sunt singurile greseli pe care le-am gasit!
faza cu ...taiatul venelor...well..un commentariu care nush cat de important e.... lumea nu prea moare din taiatul venelor...insa a fost o combinatie buna cu cada plina de apa.dak nu murea de la taiat...murea de la inecat. bine ca a scapat de amandoua!!
"frumosule.." mie incepe sa imi para rau de Tamaki, e asa de simpatic si mi se pare ca merita si el sa fie iubit...de ce nu e?
cat despre..din nou taiatul venelor.... nu e oarecum cam exagerat ca cineva sa faca asta din iubire ptr o persoana pe care o stie de ...cate saptamani?
bine..aici probabil vorbeste fata din mine care nu crede ca o iubire poate fi chiar atat de puternica...desi sunt o romantica incurabila. ( ciudat, ne? )
sunt curioasa care e ideea lui Tamaki....chiar foarte curioasa....desi cred ca si Daisuke ar trebui sa se scape din situatia...
for God's name...he is rich!! Rich people can do everything!!
anyway....Merry Christmas si spor la scris.
hope Santa brought you the right gift!
edit: ptr prima oara in foarte mult timp...sunt prima prima sa comentez
am sa postez urmatorul capitol abia peste o saptamana pentru ca o sa fiu plecata la munte asa ca nu o sa am cum sa mai postez la fic si nici macar sa intru pe zupp
pana atunci astept comentarii si sper sa ma intorc in forta cu multa imaginatie si capitole care sa nu va dezamageasca
Capitolul VII
Ayaka si-a cautat mobilul prin geanta si dupa ce l-a gasit i l-a dat lui Tamaki. Blondul l-a luat din mana fetei, apoi a format un numar de telefon si a iesit repede din incapere. Senji putea sa-i auda vocea prietenului sau care venea dinspre hol, insa nu intelegea ceea ce spune si mai ales era curios cu cine vorbeste. Cand blondul s-a reintors langa patul argintiului avea un zambet larg pe buze semn ca planul lui incepea sa dea roade.
- Senji, eu si Ayaka trebuie sa plecam pentru ca mai tarziu ne vom simti in plus. Sa stai linistit ca o duc eu pe sora ta acasa si de data asta pe jos pentru ca nu vreau sa fac vreoun accident. Atunci am avut noroc si poate ca un inger m-a pazit ca sa te salvez pe tine, dar nu mai risc inca o data.
Dupa ce si-a incheiat replica, Tamaki a luat-o de mana pe Ayaka si a tras-o dupa el pana la iesirea din salon. Senji a ramas in pat facand usor cu mana, dar cand a simtit durerea de la incheietura a decis ca este mai bine sa nu o miste prea mult un timp. Statea cu capul pe perna privind tavanul alb ca si restul camerei si gandindu-se la iubitul sau.
i...i am shocked. ... when the hell did all this happen?
ai inceput capitolul super sweet...dupa care ai bagat in viteza a cincea..l-ai eliberat pe Daisuke..l-ai dus la spital, l-ai luat pe Senji de acolo, ai dezvaluit ca Tamaki il iubeste pe fratele sau si...se duce sa ii spuna??
wtf?? stiu ca si eu am tendinta sa grabesc actiunea dar...asta e putin cam prea din pom.
cum a reusit sa il elibereze? ce a discutat cu parintii lui senji? cum s-au razgandit demonii aia doi? cand a produs Tamaki o iubire pentru fratele sau???
astea sunt cateva intrebari pe care nu le poti ignora si nici evita. eu , nush despre ceilalti, cred ca ar fi trebuit sa vorbeste despre asta. nu spun sa faci cate un capitol ptr fiecare dar macar sa incluzi un paragraph despre fiecare.
nu ma leg de greseli de tastare sau exprimare ptr ca in sfarsit lumea e sincera cu mine si imi spune cate am...dar...ma leg de desfasurarea actiunii din ficul tau.
nu mai poti face nimic...poti doar scrie un capitol care sa faca referinta la cum a facut Tamaki toate astea...but seriously...
aici e urmatorul capitol pe care l-am facut mai lung decat cele de pana acum...sper ca o sa va placa si astept pareri si critici pentru ca stiu ca se poate ca fi gresit eu pe undeva desi l-am corectat
Yaoi_fan_forever ma bucur ca-ti place asa de mult ficul meu si mersi ca-l citesti
Lithum_angel multumesc pentru parerile sincere >:D<si sper sa le primesc in continuare...iar in legatura cu acest capitol am incercat sa mai explic putin ce se intampla (poate k de aia e mai lung:P...) sper totusi ca am facut bine
Capitolul VIII
Tamaki a ajuns acasa spre seara dupa ce a gasit pe cineva care sa poata sa-i aduca fratelui sau masina inapoi acasa si spera ca acesta sa nu fi observat disparitia ei. Reusise sa gaseasca un prieten de la liceu care sa fie disponibil sa-i aduca masia intreaga si chiar sa o parcheze foarte bine fara sa provoace vreo stricaciune. Blondul a urcat scarile apoi a deschis usa apartamentului care spre uimirea lui era descuiata si a intat fara probleme in casa continuandu-si drumul catre camera fratelui sau, Yuki. Cand a ajuns in fata usii de la camera tanarului in varsta de 23 de ani, a batut la usa si dupa ce a primit acordul fratelui sau a intat gasindu-l pe acesta ascultand muzica la MP4 si stand intins pe pat. Yuki arata destul de bine si la fel ca si fratele sau mai mic avea parul blond, insa tuns ceva mai scurt. Ochii erau albastri si deschisi la culoare, iar unul dintre ei era acoperit cu niste suvite blonde care-i cadeau pe chip. Purta un tricou negru cu guler, fara maneci care se mula foarte bine pe corpul sau bine facut. In jos purta o pereche de blugi taiati in zona genunchilor si nu numai, insa aveau un material care sa acopere pe interior acel model. Tamaki s-s apropiat de Yuki, insa acesta nu reactiona in niciun fel si astepta sa-i fie adresata o intrebare ca sa stie de ce venise blondul in camera sa. „ Ce as putea sa-i spun? Ca pur si simplu m-am indragostit de el? Nu. Asta suna stupid, dar asa e...Dar de ce acum? El nu mi-a facut nimic si eu am inceput sa-l plac ca prostul fara sa-mi fi facut el ceva. In plus ceea ce simt eu pentru el nu e un lucru normal...
Intotdeauna reusesc sa-i ajut pe altii, insa pe mine nu ma pot descurca intr-o astfel de situatie. Poate ca tocmai din cauza asta sunt prietenul lui Senji cel mai bun. Cand a avut nevoie de ajutor am fost mai mult de cat bucuros sa-l ajut, ba chiar am cautat eu modalitatea prin care sa-l fac sa fie impreuna cu Daisuke si in fata parintilor sai. De fapt nu prea am facut nimic, doar le-am povestit lui Kiro si lui Mika ce i s-a intamplat fiului lor atunci cand i-am sunat la telefon, iar ei singuri au luat hotararea de a-l lasa sa continue sa se vada cu Daisuke si chiar sa locuiasca la el daca vrea. Dar, ce pot face cu Yuki...?
Niciodata nu am vrut sa-mi iubesc fratele in acest mod si ma simt groaznic ca o fac acum. Ce ar putea sa-mi spuna daca recunosc ca-l iubesc, dar nu ca pe un frate? Cu siguranta ca ar rade de mine sau mi-ar spune ca nu e bine si ca fac o mare gresala si desi stiu toate astea nu ma pot opri. De fapt pana acum cateva zile incercam sa-mi reprim acest sentiment fiind constient de faptul ca nu e bine ceea ce fac. La inceput credeam ca doar mi se pare si ca e un gand prostesc de-al meu pe care l-am inventat din cauza ca abia incepeam sa-mi dau seama de orientarea mea sexuala. Cu toate astea pana acum nu m-am culcat cu niciun baiat, insa observ ca fetele nu ma atrag deloc. Oricum ar fi, din ce in ce mai mult ma rusinez in fata lui Yuki, ma pierd cu firea si incep sa simt cum inima imi bate atat de repede incat pare ca in curand va iesi din pieptul meu. In prezenta lui am niste palpitatii stranii si o dorinta tampita de a-l saruta. Nu am recunoscut asta niciodata, nici macar in gandul meu, ci am incercat sa uit cu totul si asta mai mult din cauza ca fratele meu ma ignora mereu. Prima data cand am spus aceste cuvinte au fost azi in fata lui Ayaka pentru ca ma simteam vinovat pentru ce i se intampla si in acelasi timp dator cu o explicatie solida pentru a o refuza. Dar nu mai pot sa tin totul in mine si trebuie sa ma descarc, insa mai bine nu o fac dintr-o data, ci ar trebui intai sa vad daca e in dispozitia necesara pentru a-i spune...cu ce sa incep?...” se gandea Tamaki incurcandu-se mai rau in situatia in care se afla. In tot acest timp, fratele sau abia-l privise de cateva ori si nu s-a deranjat sa se ridice din pozitia in care statea, iar muzica a fost oprita doar in momentul in care Tamaki incepea sa vorbeasca:
-Um...Yuki, ce ai mai facut azi? a spus Tamaki in loc de orice alta introducere prefacandu-se ca nimic nu se intamplase. „Ce mod banal de a incepe discutia...” gandea, insa a fost intrerupt de blond.
-Pai...sa vedem, m-am trezit destul de tarziu, am mancat ceva, apoi am observat ca-mi lipseste masina si chiar si cheile acesteia in timp ce fratele meu nu era de gasit. Deci cum se explica asta?
-Eu...adica nu e ceea ce pare. Nu am vrut sa ma distrez, era vorba de Senji care a avut nevoie sa fie dus la spital si asta trebuia sa fie cat mai repede, deci am hotarat sa conduc eu, dar m-am descurcat destul de bine; poti sa te uiti si ai sa vezi ca masina nu are nimic, jur, a spus Tamaki incercand sa iasa din acea situatie care nu era in avantajul sau deloc.
Blondul s-a ridicat de pe pat si dintr-o singura miscare i-a tras o palma peste fata fratelui sau in timp ce se uita la el cu o privire rece si inspaimantatoare. Ochii lui nu prevesteau nimic bun de parca ar fi vrut sa continuie ceea ce incepuse, insa s-a oprit. Tamaki incepea sa-si dea seama cum se simtise Senji cand a primit o astfel de palma, dar cea de la Yuki era mult mai puternica avand in vedere diferenta de varsta. Nu intelegea de ce fusese lovit pentru ca inca nu spusese nimic si nici masina nu o stricase asa ca nu-si dadea seama unde a gresit. Obrazul pulsa foarte repede si se inrosea umflandu-se putin in locul lovit. Tamaki s-a dus la baie si si-a dat cu apa rece pe fata incercand sa faca durerea sa-i dispara. Yuki a aparut in pragul usii si a inceput sa zica pe un ton aspru:
-Asta e pentru ca nu sti sa minti. In primul rand exista masini de salvare in caz ca nu ai auzit de ele si in al doilea rand puteam sa te duc eu. In plus cand ai adus masina inapoi nu mai conduceai tu, deci asta dovedeste ca ce spui tu este o mare minciuna.
-Nu e asa...chiar am spus adevarul. La inceput nu stiam ca trebuie sa mearga la spital pentru ca el se inchisese in baie si a incercat sa se sinucida si nu i-a spus surorii sale. De ce niciodata nu ma crezi? De ce mereu ma tratezi asa de rau si cu atat de multa indiferenta? Nu ti se pare ca e nedrept fata de mine? Eu...nu mai pot sa ma ascund, trebiue sa-ti spun: Yuki, te iubesc si nu ca pe un frate, vreau sa fim mai mult de atat, a spus Tamaki incepand apoi sa planga cu sughituri si asteptand raspunsul fratelui sau. Poate ca trebuie sa nu-i spuna asa de repede si mai bine ii explica mai pe larg lasandu-l sa digere cate putin din informatiile pe care incerca sa le transmita, insa acum era prea tarziu.
-Nu te cred! i-a spus scurt Yuki fara sa mai continuie sa adauge ceva. Aceste cuvinte se invarteau in capul lui Tamaki impreuna cu acele replici pe care le spusese el inainte. Se asteptase la un astfel de raspuns, insa tot ii venea sa planga din ce in ce mai tare. Era sigur ca fratele lui nu simte acelasi lucru pentru el, dar el tot a asteptat ca alte lucruri sa fie spuse de blond.
Yuki s-a apropiat de Tamaki si l-a tras rapid in bratele sale apoi l-a sarutat despartindu-i buzele si acaparadu-i-le cu totul. Limba acestuia patrundea cu usurinta in gura fratelui sau si o cauta pe a baiatului. Tamaki nu lua parte la acel sarut pasional si in acelasi timp foarte apasat care devenea sufocant din cauza faptului ca dura prea mult. Ii placea tot ceea ce simtea, ii placea sa se simta in bratele fratelui sau si mai ales ii placea acel sarut care-l facea sa tremure destul de tare pentru ca initiatorul acestuia sa-si dea seama.
„Tremura! Deci ii place, nu a mintit. Poate chiar ma iubeste asa cum fac si eu, insa nu trebuia sa se intample acest lucru. De cand am vazut ca sunt atras de el am inceput sa ma port urat cu el. Uneori nu-l bagam in seama, iar cand gresea cu ceva il loveam apoi puneam intrebari. Faceam toate astea tocmai pentru a-l indeparta de mine, tocmai pentru a nu ajunge aici. De ce trebuie sa se indragosteasca de mine? In toata lumea asta nu a gasit pe altcineva care sa-l faca fericit? Cu mine nu va putea fi asa pentru ca eu nu-i pot oferi o reletie normala. Nu vreau sa fie luat peste picior pentru ca are o relatie cu fratele sau, dar nici nu pot sa il las sa sufere. Nu stiu ce ar fi mai bine sa fac.” se pierdea Yuki in propriile ganduri in timp ce a rupt brusc sarutul.
-De ce ai facut asta? a intrebat Tamaki nesigur de ce ar trebui sa mai creada.
-Pentru ca eu sunt cel care a mintit, iarta-ma pentru palma pe care ti-am dat-o, cred ca spui adevarul, iar eu...te iubesc inca de mult timp, insa nu am vrut sa te fac sa suferi incepand o astfel de relatie. De asta m-am purtat asa de urat cu tine si de asta nu te bagam in seama mereu sperand ca tu sa te indepartezi de mine si crezand ca eu voi iuta curand acest sentiment. Iarta-ma, iarta-ma pentru tot, dar nu am vrut sa fie asa...Iti dai seama ce se va intampla cand se va afla, nu? Stii ca nu e bine ceea ce facem? Pe langa faptul ca suntem baieti, mai suntem si frati, a inceput blondul sa insire toate motivele ca un parinte protector.
-Stiu despre toate, dar nu pot sa nu te iubesc si sa nu te doresc altfel decat pe un frate si asta nu se intampla doar de cateva zile. De mult timp imi doresc ca intre noi sa fie altceva, insa la inceput am crezut ca e doar un capriciu de-al meu, dar nu a fost asa.
-Si esti sigur ca ma iubesti si nu simti doar o atractie pentru mine? Fi atent ce-ti doresti pentru ca daca mai spui o data ca ma iubesti, o sa ma culc cu tine. Deci ce alegi? a spus blondul cu un zambet pervers pe chip formuland totul ca o amenintare.
-Crezi ca m-ai speriat? De fapt chiar asta imi doresc: sa facem dragoste, stiu ca e mult prea dintr-o data, dar te iubesc mult si simt ca nu e doar atractie... asta stiu sigur.
Vazand ca Tamaki a spus acele cuvinte, baiatul si-a prins fratele de mana si l-a tras pana inapoi in camera lui trantindu-l pe pat destul de violent. S-a asezat apoi peste el si a inceput din nou sa-l sarute introducandu-si limba in gura lui si cautand-o pe a sa. Saruturile deveneau si mai pasionale in timp ce Yuki indeparta tricoul cu care fratele sau era imbracat aruncandu-l pe covor. Dupa ce si-a scos si el tricoul si-a continuat drumul desfacand cureaua de la pantalonii lui Tamaki si tragand de acestia pana cand au fost scosi cu totul si aruncati si ei pe jos alaturi de celelalte haine.
-Um...Tamaki sti ca eu sunt putin mai mare si ca nu o sa fie la fel ca si cum a-i face-o cu cei de varsta ta, intelegi la ce ma refer? Adica te va durea putin mai mult, a spus blondul asteptand ca fratele sau sa-i spuna sa continuie. Asteptase prea mult acest moment si de multe ori se gandea la cum ar fi, insa pana acum totul se petrecuse doar in mintea lui. In acea clipa il putea avea si nu ar fi vrut sa se opreasca pentru nimic in lume. Era hotarat sa-l faca pe Tamaki sa se simta bine si sa-i provoace placere pana peste limite...sa simta ca este cu adevarat iubit.
-De fapt, eu...nu am mai facut-o cu un baiat pana acum, a spus imediat Tamaki rusinandu-se de subiectul pe care-l abordau.
-Sa intelg ca esti virgin. Nu-i nicio problema in asta, insa atunci va durea mai mult decat crezi. Stai linistit ca o sa am grija sa te simti foarte bine prima oara, a spus Yuki, iar ultima parte mai mult a soptit-o aproape de urechea fratelui sau. Eu vreau sa continui daca si tu esti de acord.
Dupa ce s-a terminat dialogul scurt dintre ei, Tamaki a incuviintat din cap si si-a sarutat pasioanal fratele. Apoi, Yuki si-a reluat postul indepartand in cele din urma toate hainele care le mai ramasesera si lipindu-si corpul de cel al fratelui sau si facandu-l pe acesta sa vibreze. A inceput apoi sa-i maseze zona intima cu miscari mici si destul de incet apoi mai tare si cu fiecare minut care trecea acele „mangaieri” deveneau si mai accelerate. Tamaki scotea cate un scancet slab si lipsit de vlaga in pauzele dintre saruturile oferite de fratele sau. Yuki nu a mai lungit preludiul indepartandu-i usor picioarele blondului si testand usor cu degetul gaura rozalie pe care urma s-o patrunda. Inainte ca sa intre in baiatul de sub el si-a apropiat gura de acea parte destul de stramta a fratelui sau si si-a introdus putin limba facandu-l pe acesta sa simta o senzatie placuta si excitanta de racoare. Cand si-a apropiat chipul de cel al adolescentului pentru un sarut pasional, Tamaki a putut sa simta o durere puternica si chiar sfasietoare in partea de jos ca si cum a fi fost patruns de un cutit. Desi Yuki nu se misca in interiorul baiatului acesta inca mai deslusea o senzatie de durere care in acelasi timp provoca o placere neinimaginabila. Tanarul s-a retras apoi l-a penetrat din nou, dar de data asta ceva mai repede si mai adanc. Tamaki gemea des si chiar scotea tipete infundate ce erau potolite de saruturile pline de intensitate ale partenerului sau. Dupa cateva astfel de patrunderi, blondul a inceput sa faca miscari mai rapide si mai adanci in interiorul fratelui sau care-si acoperise gura cu mainile pentru a nu mai scoate niciun fel de sunet ca cele de mai inainte. Yuki i-a luat mainile de la gura si si-a introdus limba in gura acestuia oprindu-l din acele scancete care ieseau involuntar din gura sa. Buzele ii erau usor ranite fiindca le muscase din cauza durerii, iar un firicel subtire de sange se prelingea de pe acestea curgand catre perna, insa nu a mai ajuns niciodata acolo fiindca a fost oprit de baiatul de deasupra sa. Acesta l-a lins cu pofta apoi l-a sarutat pentru a-l face sa simta acel gust sarat al sangelui ce a fost inlocuit de dulceata blondului in scurt timp.
Telefonul lui Yuki incepea sa sune, insa acesta nu-i dadea importanta concentrandu-se pe zona intima a fratelui sau pe care o acaparase cu buzele. Nimic nu l-ar fi facut sa se opreasca din a-i provoca placere baiatului de sub el, nici chiar un cutremur. Asteptase prea mult acest lucru, iar acum nu ar mai fi vrut sa se opreasca. Pentru ei timpul se oprise in loc chiar daca ceasul arata ca era trecut de mult de miezul noptii, iar luna veghea de pe cer cele doua trupuri fierbinti care se lasau iubite unul de celalalt. Era o luna plina si stralucitoare care anunta o nopte senina si in acelasi timp plina de iubire. Yuki a incercat o alta patrundere, desi lichidul alb anuntase de mult momentul final, el nu mai vroia sa se opreasca. Se simtea mult prea bine si la fel si Tamaki care inca vibra sub atingerile indiscrete ale fratelui sau in diferite locuri destul de intime. Dupa ce l-a mai penetrat o data pe adolescent s-a asezat si el alaturi cuprinzandu-l cu bratele sale mult mai puternice si mai bine facute si tinadu-i capul pe una din mainile sale. Yuki ramasese cu chipul catre blond adormind din cauza oboselii, dar si din cauza ca deja trecuse jumatate din noapte.
Tamaki inca nu putea sa adoarma, se gandea la prima sa experienta sexuala cu un baiat, cu frate sau. Intradevar a fost grozava si s-a simtit foarte bine alaturi de Yuki care-l facuse sa ajunga in al noulea cer si nu o singura data. Era ciudat ceea ce sa intampla intre ei pentru ca pana acum il privise doar ca pe un frate sau chiar ca pe un tata. Asta se intampla din cauza ca parintii lui murisera cand el avea doar 12 ani si de atunci a fost crescut de fratele sau care deja implinise 18 ani si s-a angajat pentru a putea sa se descurce cu banii. Intotdeauna avea grija de el si il ajuta cand avea nevoie de ceva. De fapt, daca se gandea mai bine, realiza ca de la inceput relatia lor nu a fost una normala pentru ca Yuki il ajuta sa se imbrace si chiar faceau uneori baie impreuna sub pretextul ca-i va spala parul si ii va da cu spuma pe spate. Insa acest lucru incetase in urma cu 2 ani pentru ca Tamaki deja crescuse, iar lui Yuki ii era frica ca fratele sau sa nu se indragosteasca de el asa cum facuse el, insa poate ca era prea tarziu sau asa a fost sa fie. Frate, tata sau iubit le putea face pe toate si se descurca de minune. In cele din urma Tamaki a renuntat sa se mai gandeasca la ceva si a pus capul pe perna cuibarindu-se in bratele calde ale lui Yuki. Inainte sa adoarma si-a amintit de apelul pe care blondul il primise in timp ce facea dragoste cu el si din curiozitate s-a dus sa vada cine l-ar fi putut cauta. Cand a ajuns la noptiera, a luat telefonul apasand pe un buton si facand ecranul sa lumineze in acel intuneric care se asternuse. Pe acesta scria destul de mare „1 apel nepreluat de la Yukari”. Tamaki s-a reintors in pat, insa ar fi vrut ca niciodata sa nu fi deschis telefonul in acel moment pentru ca acum se gandea cine era fata care tocmai il sunase pe fratele sau chiar la acea ora. In cele din urma a adormit sperand ca dimineata va fi linistit de Yuki spunandu-i ca nu avea de ce sa-si faca griji, insa se temea ca nu cumva sa fie ceva intre cei doi. Putea avea incredere in fratele sau si stia ca acesta nu s-ar fi culcat niciodata ce el ca apoi sa-l paraseassca si spera din tot sufletul sa fi fost o gresala...mai ramanea doar sa-i confirme asta, dar oare asa se va intampla?
Am reusit si eu sa-ti citesc ficul intr-un final si sa sti ca il ador!!!
Mie mi s-a paut ca faza aia cu taiatul venelor a fost putin cam depasita, dar inteleg ca suferea... Bine ca parintii lui l-au lasat pe Daisuke in pace ca daca nu i-as fi putut omora :die:
Senji este un scump...este asa de dracut :love: la fel si Daisuke :love:
Oau! In ultimul capitol Tamaki a facut-o cu fratele lui? Inca nu-mi vine a crede...
Oare cine o fi fost fata aia..? Sper ca nu prietena lui Yuki ca abia si-au recunoscut sentimentele si nu vreau sa se desparta...
Greseli nu am prea vazut...sau nu am fost atenta caci totusi imi este cam somnik...
Fikul asta este zoooper!! Are tot ce ii trebuie: naratiune, descriere si dialog :bv:
Astept nextu` cu nerabdare si sper sa il scri repede! Gambate!
:bye:
opa....i have a bad feeling.... a really but really bad feeling.
deci ani de frustrare s-au acumulat asa brusc si de odata..... cei doi au reusit sa se culce in cele din urma ( foarte minunat evenimentul) si acum apare Yu-ka-ri...
suna ca o gluma proasta si cred ca Tamaki e de acord cu mine.
ar fi cam stupid sa apara o femeie si sa ii desparta...
nu vreau!!! fa-i pe ei fericiti si pune-o pe Yukari in calea lui Senji.....TE ROG! tamaki e preferatul meu ( imi aminteste de Tamaki din OHHC) si nu as suporta....dar again..presupun ca vei face tocmai asta pentru a ne pune pe noi in suspans si a ne face sa ne roadem unghiile...(like me right now)
there are greseli de tastare but...avand in vedere ca nus tocmai cea mai buna la asta.... asa ca nu imi permit sa le scot in evidenta...
un lucru imi place enorm de tare: ficul tau are o desfasurare a actiunii diferita..de obicei se intampla all ze shitty stuff si apoi ajung impreuna...aici e invers...si asta nu ma ajuta deloc sa anticipez urmatorul capitol. i like that
spor la scris...and don't skip school
Soarele se ridica din nou pe cer aratandu-si razele catifelate care mangaiau orasul. Lumina diminetii se revarsa pe chipul unui tanar ce dormea in pat lasandu-si suvitele argintii sa cada pe perna de culoarea oceanului. Genele isi lasau umbra pe obrazul angelic, apoi umbra incepea sa tremure si in curand sa dispara odata cu deschiderea unor ochi de culoarea focului. Baiatul privea lenes prin incapere cautand ceva anume, insa nici el nu stia inca ce. Pe un scaun a vazut un baiat brunet mai mare decat el care fuma degajat o tigare uitandu-se cu dulceata in privire catre cel care tocmai se trezise. S-a ridicat incet dupa scaun si s-a apropiat de Senji dandu-i un sarut scurt pe buze pentru a-l trezi. Argintiul clipea des din ochi incercand sa inlature ceata ce ii aparea in fata ochilor din cauza ca abia se trezise si se uita catre Daisuke care s-a asezat pe pat alaturi de el. Acesta il privea cu un zambet cald pe buze mangaindu-i chipul si parul atat de moale.
-Senji, ar trebui sa mergem la scoala azi pentru ca am lipsit destul de mult, nu crezi? A spus bruntetul in timp ce-i dadea cate un sarut scurt pe gat.
-Nu-mi pasa, nu vreau sa plecam de aici. Ultima data cand am iesit din casa asta s-au intamplat numai lucruri rele. Vreau sa stam aici toata ziua de azi si cea de maine si...dar vocea copilaroasa a argintiului i-a fost intrerupta de cea a iubitului sau care nu era de aceeasi parere.
-Ba nu, Senji, nu vei mai lipsi. Nici tu, nici eu. Unde vom ajunge daca nu terminam nici macar liceul? Nu o sa mai las sa ti se intample nimic, iti promit, dar gandeste-te ca avem un viitor inainte. Promit sa nu mai las nicio lacrima sa curga din ochii tai frumosi, promit...
Senji se uita la iubitul sau care avea lacrimi in ochi. Nu intelegea de ce se comporta atat de ciudat, insa nu a vrut sa-l intrebe. Parca i-ar fi fost frica ca daca il va intreba, i se va da un raspuns pe care nu ar vrea sa-l auda niciodata. Atunci a preferat sa taca si sa-l traga pe Daisuke in bratele sale chiar peste el ramanand imbratisati pe pat. Amandoi puteau sa simta caldura corpului celuilalt de parca ar fi fost unul si asta ii facea sa se simta bine si in siguranta. Senji i-a ridicat chipul rebelului si-l privea in ochi. Putea sa vada acel ocean albastru in privirea lui si se pierdea incet in acel abis, insa acum simtea caldura si oarecum inocenta din ochii sai. Si-a indreptat apoi privirea catre buzele rosiatice care pareau sa cerseasca iubirea argintiului. Baiatul si-a apropiat buzele de cele ale brunetului dandu-i un sarut lung unde amandoi luau parte la acel farmec care-i hipnotiza prin puritatea sentimentelor ce erau implicate. Argintiul l-a tras pe Daisuke astfel incat acesta sa ajunga sub iubitul sau si a continuat sa-l sarute avand o pozitie mai buna din care sa poata sa-si introduca limba in gura partenerului sau. Senji s-a oprit ca si cand si-ar fi revenit din transa si a inceput sa-i spuna iubitului sau pe un ton trist:
-Daisuke...eu simt ca ma iubesti, simt ca te cunosc bine, insa adevarul este ca ma gandesc ca-mi ascunzi ceva ce nu ai vrea sa stiu.
-Si care ar fi acel secret pe care il ascund? a intrebat rebelul sarcastic ca si cand i-ar fi spus deja despre toata viata sa.
-Pai...spre exemplu...um...familia ta. Nu am cunoscut-o pana acum si...a continuat Senji facand mari pauze in vorbire de parca i-ar fi frica sa continue simtind ca a atins un punct sensibil.
-Nu am familie. Oricum nu conteaza. Tu esti tot ce am si nu ma intereseaza absolut nimic altceva. Asta face parte din trecutul meu; de ce ai vrea sa afli despre ceva ce nu mai are efect asupra prezentului? a spus Daisuke ca si cand ar fi vorbit despre un lucru, nu despre niste persoane care in mod obisnuit ocupa un rol important in viata cuiva.
Brunetul s-a sculat de pe pat si s-a indreptat apoi catre iesirea din camera, insa nu destul de repede fiindca Senji s-a ridicat in genunchi intinzandu-se dupa Daisuke si sperand sa-l prinda de mana. Rebelul nu si-a dat seama ce incerca sa faca iubitul sau si si-a continuat drumul, iar argintiul a cazut din pat in incercarea sa de a-i prinde mana brunetului intr-a sa. Daisuke nu mai era sigur ca ar fi trebuit sa plece si s-a dus catre Senji pentru a-l ridica in brate urmand sa-l aseze cu grija inapoi pe pat.. Dupa ce s-a asigurat ca nu are nimic l-a asezat din nou pe suprafata moale, insa i-a lasat capul in poala sa mangaindu-l rar cu niste miscari aproape inobservabile. Ii privea chipul candid cu durere in ochi si nu stia ce ar trebui sa faca in continuare. Vroia sa-i arate dragostea lui, insa se pare ca esua de cele mai multe ori si il facea sa sufere.
-Ma intereseaza, ma intereseaza tot ce are legatura cu tine. Daca tie nu-ti pasa, mie da, asa ca spune-mi, spune-mi tot, zicea argintiul repetand unele cuvinte pentru a le accentua si privind in sus catre ochii iubitului sau.
Daisuke nu a spus nimic o vreme apoi a inceput sa-i povesteasca despre trecutul sau privind catre fereastra prin care soalele patrundea cu toata forta. Incepuse sa vorbeasca incet ca si cum si-ar dori sa nu auda nimeni pentru a nu readuce acel cosmar. Brunetul ii spunea baiatului din poala sa ca el a avut un frate mai mare decat el cu zece ani care i-a distrus intreaga viata.
„Aveam doar 8 ani cand fratele meu implinise deja varsta de 18 ani. Il chema Raito, era un baiat inalt, cu parul roscat si destul de bine facut. Era rebel de felul sau si nu-si asculta parintii, nu mergea la liceu si avea probleme cu politia destul de des. In acel moment, eu nu intelegeam despre ce era vorba insa am aflat abia mai tarziu adevarul. Raito era intr-o banda destul de periculoasa si chiar se ocupa cu droguri si diferite crime care pentru el erau la ordinea zilei. Intr-o zi parintii au aflat si au incercat sa il opreasca si sa-l aduca pe calea cea dreapta, insa el nu a acceptat asta. In loc sa renunte la a mai comite astfel de delicte si-a scos un pistol din haina sa si si-a impuscat ambii parinti. Am privit intreaga scena cu goaza de undeva de la etajul casei. Si acum imi mai aduc aminte cat de usor si-a impuscat parintii fara sa clipeasa. Nu avea pic de parere de rau pentru ceea ce facuse. Daisuke s-a oprit cateva secunde adunadu-si puterea pentru a mai continua sa relateze cosmarul prin care a trecut. Am inceput sa tip din cauza ca nu mai suportam privelistea care se arata in fata mea; ma simteam ametit si parca imi fugea pamantul de sub picioare. In fata ochilor incepea sa se formeze ca un fel de ceata si simteam ca ma sufoc. Cand mi-am revenit, Raito era langa mine. A spus ca nu trebuia sa vad acea scena si ca trebuia sa fiu urmasul lui ca sef al acelei bande, insa facusem o mare gresala ca vazusem cum ne-a omorat parintii. A mai spus ca ii parea rau pentru ce facea si ca nu i-am lasat alta solutie. A indreptat pistolul asupra mea si a pus mana pe tragaci. Era gata sa-mi sfarseasca si mie viata si nu l-ar fi mustrat deloc constiinta daca ar fi facut-o, insa nu a mai trimis niciodata glontul acela in mine. Mi-a spus cu un zambet pervers ca ar fi pacat sa mor si ca sunt mai bun pentru altceva. Atunci m-a lovit destul de rau in stomac si am inceput sa tusesc sange in timp ce am simtit cum sunt dus intr-o camera si aruncat pe pat. Tot ce-mi mai amintesc este cum m-a lovit in timp ce ma viola. Imi aduc aminte doar niste imagini rupte dintr-un film de groaza. Dar pot sa simt si acum durerea pe care am vazut-o cu proprii mei ochi si scarba pe care am avut-o fata de el pentru tot ceea ce facuse. Apoi, a disparut din viata mea, am auzit ca ar fi murit insa nu i-a fost gasit nici pana acum cadavrul. Parintii imi lasasera foarte multi bani mostenire asa ca am putut sa traiesc foarte bine fara nicio problema. Am vandut casa aceea si m-am mutat aici pentru ca nu as fi suportat sa mai locuiesc nicio zi intre acei pereti. De atunci am trait o trauma mult timp si mi-a fost foarte greu sa-mi revin din acea stare. Ma simteam atat de gol la inceput si as fi vrut sa mor, insa destinul nu a vrut asta. Am jurat sa nu mai iubesc din acea zi si sa nu mai sufar pentru nimic, insa pentru tine se merita si sa-ti dai viata numai pentru a te face fericit. Adica, cu alte cuvinte, tu m-ai salvat din universul durerii in care cazusem...De asta nu stiu cum sa-ti arat ca te iubesc. Vreau ca tu sa ma inveti sa fac asta din nou si cred ca incep sa vad ce inseamna dragostea datorita tie. Tu mi-ai redescoperit acest sentiment in inima mea inghetata...”
Senji privea trist chipul iubitului sau care dadea drumul catorva picaturi de lacrimi. Nu-si imagina ca trecuse prin atat de multe lucruri la viata sa si abia acum intelegea de ce se comportase atat de...nepasator la inceputul reletiei lor. Realiza ca acest lucru era din cauza ca fratele sau ii distrusese copilaria furandu-i inocenta si parintii de la o varsta mult prea frageda. Ii parea rau pentru ce i se intamplase iubitului sau si era hotarat sa-i arate ca viata poate fi si frumoasa. Argintiul s-a ridicat din poala brunetului si l-a tras pe Daisuke peste el in pat pentru a doua oara in acea dimineata. Acesta incepea sa-si revina din starea de tristete pe care i-o cauzasera acele amintiri si incepea sa-l sarute pe Senji pe abdomen ridicandu-i tricoul. Se simtea bine in compania acestuia si ar fi vrut sa ramana asa pentru toata viata. Brusc, si-a amintit ca mai aveau putin timp pana ce scoala incepea asa ca s-a oprit si dupa ce i-a mai dat un sarut pe buze a spus mai mult in gluma:
-Te-am prins! Credeai ca scapi de scoala asa? Sa sti ca te inseli, lasam nebuniile mai pe seara, chiar daca ma atagi extrem de mult, trebuie sa ma abtin acum asa ca du-te si imbraca-te mai repede, a spus brunetu-l dejucandu-i planul iubitului sau.
Senji s-a ridicat bosumflat din pat si a inceput sa se imbrace foarte incet de parca incerca sa taga de timp cat mai mult. Rebelul, vazand asta, l-a pus pe baiat sa alega daca se imbraca singur sau il imbraca el daca mai continua sa se miste atat de incet. Argintiul a ales a doua varianta pentru ca el chiar nu ar fi vrut sa paraseasca casa in acea zi si credea ca astfel il va forta pe iubitul sau sa ii faca el ceva astfel incat sa intarzie la scoala. Spre marea lui uimire, Daisuke i-a ales niste haine din sifonier si l-a imbracat repede fara sa intrerupa pentru nimic ceea ce facea. Dupa numai cateva minute cei doi era gata de plecare, iar brunetul a deschis usa casei vrand sa plece. Senji nu dedea semne ca ar vrea sa se miste, asa ca iubitul sau i-a facut o alta propunere. Putea alege dintre sa merga de buna voie sau sa fie dus in brate pana la scoala si sa se uite toata lumea la ei ca la extraterestrii. De data asta argintiul a ales sa mearga pe jos pana la liceu si astfel au plecat amandoi tinadu-se de mana. Drumul nu a durat mult pentru ca au vorbit intruna despre diferite lucruri si timpul a zburat foarte repede.
Cand au ajuns in fata scolii i-au vazut pe Tamaki si Yuki sarutandu-se astfel incat baiatul mai mic era sprijinit de gardul liceului. Cei doi pareau sa nu ii bage in seama pe elevii care treceau pe langa ei si care ii priveau atat de ciudat. Amandoi erau prinsi in acel sarut pasional care dura deja de ceva timp. Senji s-a apropiat de ei, iar, in acel moment, Yuki i-a dat voie fratelui sau sa il salute pe colegul lui. Tamaki avea chipul usor imbujorat pentru ca nu era obisnuit sa apara astfel in public, insa era hotarat sa le arate tuturor ce era intre ei.
-Buna, Senji! Nu-i asa ca e o zi superba, a spus blondul cu un zambet mare pe chip.
-Buna...scuze dar eu nu inteleg ce se intampla intre voi, adica am vazut, dar...facea Senji fara sa transmita un mesaj logic.
-Senji, ce e atat de greu sa pricepi? Sunt iubiti si s-au sarutat. Nu-i nimic ce nu ai putea sa intelegi asa cu nu te mai holba la ei ca nu ai de ce, spune Daisuke incercand sa-si lamureasca iubitul.
-Exact! Yuki s-a despartit de prietena lui, Yukari, pentru mine, spunea cu o voce de copil Tamaki fara a-l lasa pe fratele sau se spuna singur acele lucruri. A spus ca de fapt nici nu o iubea insa a vrut sa se indragosteasca de ea pentru ca ma iubea pe mine, dar nu vroia sa devenim iubiti fiindca ei bine...el e pana la urma fratele meu. Dar cand a aflat ca si eu simt acelasi lucru...de fapt nu mai continui povestea pentru ca mai departe e s-e-c-r-e-t. Insa acum suntem impreuna, a terminat blondul sarutandu-si scurt iubitul.
Dupa ce l-au ascultat pe Tamaki cum incerca sa povesteasca ceea ce s-a intamplat sau mai degraba incerca sa nu faca acest lucru, cei trei baieti au inceput sa rada. Li se parea amuzant cum blondul a inceput sa roseasca pentru ca toata lumea pricepea ce se intamplase, dar erau fericiti pentru ca reusisera cu totii sa-si gasesca persona pe care vroiau s-o aiba alaturi pentru totdeauna. Cand au terminat de vorbit, s-au indreptat catre intrarea in liceu fiecare tinandu-si perechea in brate. Yuki si-a luat la revedere de le Tamaki printr-un sarut apasat apoi l-a anuntat ca avea sa-l ia de la scoala dupa ce termina orele. Totul parea sa fie perfect si se credeau ca nimic nu avea sa le strice fericirea si nici nu se gandeau ca in curand un cosmar viu se va intoarce pentru a le distruge realitatea ca de vis.
gomene ca am pus atat de tarziu continuarea....se pare ca toata lumea o astepta pe "scorpia" de yukari care le va strica relatia celor doi insa eu am vrut doar sa accentuez cat de mult il iubea Yuki pe Tamaki...
cam atat am avut de spus astept pareri & critici ja:-h
Sunt prima!!
Acest capitol a fost zoooper!! Mi-a placut foarte mult la fel ca si celelalte.
Cine o fi cosmarul viu? Sper ca nu fratele lui Daisuke ... ca daca e el sigur vrea sa-l omoare... sau cel putin asa cred eu. Oricum daca face asta il omor si eu pe el :die:
Yuki e asa dragut :love: bine ca s-a despartit de aia!
Greseli nu am prea vazut. Ce pot sa mai spun..
Singurul lucru ar fi astept noul capitol cu nerabdare, succes si multa inspiratie!
:bye:
asa e capitolul asta a fost super .. ti-am zis nu prea ma pricep eu la comentarii ... adica serios nu te astepa prea curand sa primesti de la mine un comentariu luuuun cum dai u .. pentru ca pur si simplu nu pot sa dau nush dc XD.... asa deci sa revenim:
capitolul asta a fost :love:o//o:chuu:
e adevarat ca daisuke a avut un trecut tragic :cry:... ce naiba avea 8 ani ((( dar :love:... hehe ... scrie-l repede pe urmatorul :pls: ..ja ne :bye:
Gomene ca nu am mai lasat reply la ultimele capitole...Lenea asta isi face simtita prezenta si pe la mine . Dar sa sti ca am citit tot ce ai scris pana acum si imi place extrem de mult.
Imi pare bine ca Tamaki este iubitul fratelui sau.Ador sa citesc despre doi baieti care sunt impreuna, iar daca mai sunt si frati, cu atat mai bine. Cu cat este mai interzis din punct de vedere moral ( ete na ), cu atat imi place mai mult
Cat de simpatic era Senji cand incerca sa il convinga pe Daisuke sa ramana acasa :X.
De acum promit ca voi lasa reply la fiecare capitol. Spor la scris
Pupici :bye:
Cool capitol.Am promis ca dau comm si akum ma tin de cuvant.
In primul rand devi din ce in ce mai buna...my friend.
Bietul Daysuke ce trecut ingrozitor are!Sper k nu revine nenorocitul de frate-sau in viata lui k il distrug!:zuppy09:Sa nu se atinga de scumpetea mea Daysuke k il karatesc rau de tot!
Si in nici-un caz sa nu bagi fufe in fik k le rup parul din cap!
Exista un pat de spital ku numele lor pe el!!!
Spor la scris si astept continuarea.By.
aici e urmatorul capitol gomene pentru eventualele greseli dar nu prea am avut timp de corectat
Capitolul X
O usa metalica a fost deschisa la perete lasand sa treaca doi indragostiti care se tineau in brate. Unul dintre ei care era putin mai inalt si avea parul brunet a inchis-o acoperind privelistea pe care se vedea cerul acoperit de stele. Micile diamante ceresti isi facusera aparitia pe catifeaua de culoare neagra sclipind in acea noapte linistita. Luna se arata doar printr-o fasie curbata de un alb stalucitor fiind inconjurata de stelutele jucause. Vantul adia printre crengile copacilor lovindu-le violent si rupandu-le impreuna cu frunzele uscate. Nu era vreo urma de nori ce ar putea aduce ploia insa acea vijelie era suficienta pentru a face vremea sa se raceasca. Cei doi baieti erau acum departe de frig fiind aparati de vila calduroasa in care nu se simtea atmosfera de afara.
Senji se cuibarise in bratele iubitului sau chiar pe holul casei fiind mult prea obosit pentru a mai astepta pana ce scarile sa-l duca in dormitor. Brunetul isi trecea degetele lungi prin parul moale al celuilalt baiat apoi acestea coborau pe chipul fin pe care-l mangaiau lin. Rebelul l-a luat in brate pe argintiu ducandu-l pana la etaj si oprindu-se in fata baii apoi lasandu-si iubitul sa stea pe propriile picioare.
-Daisuke nu vreau sa mai fac baie. Mi-e somn...se plangea un baiat ce statea cu ochii intredeschisi si care se sprijinea de iubitul sau.
-Pisoiasul meu dulce, daca nu faci baie o sa dormi pe canapea pentru ca eu nu te primesc in pat. Iar daca esti prea obosit te spal eu nu-i nicio problema.
Daisuke l-a luat din nou in brate si l-a trecut dincolo de usa de lemn ducandu-l in baie. Cand l-a lasat jos a inceput sa-i scoata hainele pe rand pana ce i-a indepartat si lenjeria lasandu-l in toata splendoarea sa. Dupa ce a scapat de hainele adolescentului s-a ocupat de ale sale cu gandul de a face baie impreuna pentru ca oricum avea sa se ude daca-l spala numai pe iubitul sau. Curand argintiul a uitat ca ii era somn si a inceput sa fie rusinat pentru ca era privit in cele mai intime zone si atins peste tot ca o papusa de care avea grija cineva. Se simtea incomod in acea postura pentru ca el nu era nevoit sa faca nimic ci doar sa se lase dezbracat apoi urcat in cada si spalat de catre iubitul sau. Ii plceau atingerile tandre ale rebelului si mai ales grija pe care i-o purta de parca ar fi fost un bibelou fragil din sticla. Mainile brunetului se plimbau nestingherite pe trupul delicat al lui Senji acoperindu-l cu o spuma alba si placut mirositoare ce era intinsa peste tot. Dupa ce fiecare centimetru din corpul baiatului a primit destula spuma parfumata, Daisuke a pornit dusul caltindu-l pe Senji si in acelasi timp si pe el insusi stand imbratisati sub jetul de apa calda. Cand intreaga operatiune s-a sfarsit au coborat amandoi din cada si din nou adolescentul a fost lasat in grija brunetului care-l stergea delicat absorbind cu prosopul stropii micuti de apa de pe corpul iubitului sau. Dupa ce s-au uscat cu ajutorul materialelor moi de culoare alba cei doi s-au imbracat lenjer in niste pantaloni scurti ramanand fara bluza fiindca oricum aveau sa se culce in curand.
Daisuke a coborat repede scarile pentru ca auzise soneria de la usa si era curios cine ii face o vizita tocmai la acea ora tarzie. Cand a deschis usa fata sa a devenit alba ca varul si imediat a incercat s-o inchida la loc, insa se pare ca cineva de pe parte celalalta impiedica acest lucru. Brunetul impingea cu toata forta, dar tot efortul lui nu era de ajuns pentru a impiedica acea persoana sa intre in apartament. Usa incepea sa se deschida din ce in ce mai mult in interior. Senji a coborat repede scarile si se uita nedumerit la iubitul sau care se straduia din rasputeri sa inchida usa insa aceasta nu-l asculta. Se intreba cine putea fi de partea cealalta a casei, cine putea sa fie persoana care-l speriase atat de tare pe rebel.
-Senji, pleaca..repe..de, incerca Daisuke sa spuna fara a lasa usa sa se deschida mai mult.
Nu a durat insa nici o clipa si usa a fost trantita cu putere la perete lovindu-l si pe brunet de suprafata tare si facandu-l sa se raneasca la cap si sa-i curga sange din locul care atinsese peretele. Pe holul lung si-a facut aparitia un baiat inalt si bine facut ce se vedea clar ca era mult mai puternic si mai in varsta decat Daisuke. Acesta avea parul roscat si ochii de un maroniu care aducea catre rosiatic. Purta o bluza neagra fara nicun fel de model si pe deasupra o geaca albastra iar in jos se putea observa perechea de blugi cu multe modele complicate ce includeau fermoare sau decolorari si rupturi ale materialului. Baiatul in varsta de 28 de ani privea casa in ansamblu incercand sa-si formeze o imagine asupra ei.
-Frate cat ma bucur sa te vad...imi place locul in care te-ai mutat si scuze ca a trebuit sa te lovesc cu capul de zid pentru a intra inauntru, dar e vina ta pentru ca vroiai sa ma dai afara, a spus in cele din urma roscatul pe un ton sarcastic. Ce nepoliticos esti! Se vede ca nu te-au crescut bine parintii. Si el cine e? Fratele tau mai mic? Oops..am uitat ti-am omorat parintii, deci nu are cum sa fie. Asta inseamna ca e iubitul tau. Ce dragut este! L-as lua si eu o data prin pat! A spus baiatul care tocmai intrase pe acelasi ton zeflemitor incheind replica cu un raset ingrozitor de tare care putea arata doar dispretul.
„Fara indoiala ca e Raito...aceeasi voce enervanta...acelasi ras sarcastic...aceeasi privire plina de ura si de rautate pe care mi-o aduc aminte ca dintr-un cosmar...Nu, nu-l voi lasa sa se atinga de Senj.i Poate fi si ultimul lucru pe care-l fac dar...nu-mi v-a atinge iubitul in acelasi mod in care m-a atins pe mie in urma cu zece ani. Il urasc atat de mult incat mi-as dori sa-l omor pentru ca mi-a facut atat de mult rau. Cand am crezut ca am scapat de el si ca pot trai linistit, el se intoarce in viata mea si incearca sa o distruga pentru a doua ora. Nu-i voi permite...”
Raito se apropia de Senji aplecandu-se putin asupra lui mai mult pentru a vedea ce reactie va avea baiatul. Brunetul care sangera destul de mult din crestetul capului si lasase o urma vizibila pe peretele alb s-a grabit pentru a-l trage pe iubitul sau in bratele sale. Senji era tinut strans cu spatele lipit de pieptul rebelului, iar mainile acestuia il inconjurau creand o bariera care ar fi trebuit sa-l protejeze. Roscatul s-a intors catre Daisuke care-si proteja iubitul tinandu-l strans in brate si si-a scos pistolul din haina indreptandu-l catre inima argintiului.
„E acelasi pisol ca cel din ziua aia...nu voi putea uita niciodata acea arma pe care am vazut-o in momentul cand mi-a omorat parintii. Inima imi bate atat de tare incat simt ca vrea sa-mi iasa din piept. Mi-e frica...mi-e frica de el pentru ca-mi aduc aminte cum mi-a ucis parintii atat de usor si cum mi-a distrus mie copilaria si mi-a furat inocenta fara pic de parere de rau. Imi aduc aminte ca am plans in timp ce el radea cu gura pana la urechi. Parca se bucura de ce mi se intampla...il urasc, il urasc, il urasc atat de mult” continua brunetul sa gandeasca repetand ideea cere i se parea atat de importanta.
Daisuke s-a pus in fata iubiului sau lasand mainile intinse in lateral la nivelul umerilor. I-a aparut un zambet pe fata, insa era un zambet trist fiindca se gandea la toate posibilitatile pe care le-ar fi avut roscatul pentru a-i face rau argintiului. Se gandea ca macar daca-l va impusca pe el Senji va scapa si va fi lasat in pace asa ca era hotarat sa il apere pe adolescent de pisotul care omorase mult prea multe persoane.
-Hai, da-i drumul. Impusca-ma si fa-o mai repede. Nu stiu de ce nu ai facut-o in ziua aia. De ce m-ai lasat in viata? Trebuia sa mor de atunci, macar asa nu as mai fi suferit in acel fel. Dar, acum e prea tarziu...insa ma poti impusca repede si gata. Hai odata. De ce stai? Impusca-ma,nu auzi? tipa din ce in ce mai tare brunetul.
-Nu, nu ar mai fi distractiv asa, a spus linistit roscatul in timp ce-si baga pistolul in graca. Daca te-as impusca nu m-as mai distra atat de bine.
-Nenorocitule...spuse Daisuke urland si mai tare ca inainte.
Dupa ce a spus acel cuvant care-l caracteriza pe deplin pe roscat, bruneul s-a repezit catre fratele sau incercand sa-l loveasca cu pumnul, insa Raito a fost mai rapid. Acesta l-a lovit pe Daisuke cu pumnul in fata in timp ce mana care ar fi vrut sa-l atinga pe baiatul mai puternic a fost rasucita la spate. Roscatul l-a impins apoi in perete si cand brunetul a revenit cu fata catre el i-a dat din nou un pumn mult mai puternit apoi l-a lovit cu genunchiul in burta. Daisuke a cazut in genunchi si a inceput sa scuipe sange pe jos din cauza intensitatii cu care era lovit. Senji isi acoperise gura si statea ingrozit privindu-si iubitul neputiincios. Raito nu era multumit numai cu atat si l-a luat pe fratele sau de gat ridicandu-l apoi si lovindu-l continuu cu pumnii pana ce acesta a ajuns pe jos din nou. In timp ce Daisuke tusea cu sange si statea abia respirand pe podeaua rece, roscatul a inceput sa dea cu picioarele in fratele sau pana ce acesta a lesinat. Brunetul era acoperit de vanatai si avea destule rani deschise in timp ce din gura ii curgea sange la fel ca si din cap murdarind astfel parul negru al baiatului. Senji abia se mai putea tine pe picioare si incepuse sa tremure ca o frunza in bataia vantului. Ii era atat de frica pentru iubitul sau, dar si pentru el insusi gandindu-se la ce ar putea urma. Argintiul mai avea putin si lesina si el insa a fost oprit de vocea poruncitoare a roscatului care i se adresa cu acelasi ton sarcastic.
-Senji, iubitule, daca nu vrei sa iti impusc dragostea ai face bine sa te culci cu mine si va voi lasa in pace, cel putin de data asta.
-Nicioadata. Nu sunt o t***a ca sa ma culc cu oricine, ai inteles? Spuse iritat argintiul.
-Esti sigur? Atunci, daca asa vrei tu...spuse Raito in timp ce scotea pistolul din geaca. Sayonara frate...spunea degajat rebelul in timp ce apasa din in ce mai mult tragaciul.
-Nuuuuuuuu!!!!!!!!Stai! a urlat din tot sufletul Senji. Voi face... voi face tot ce-mi spui doar lasa-l in pace, te implor.
-Bine, asa sa fie, spuse satisfacut roscatul in timp ce-si baga pistolul in geaca si incepea sa isi deschida pantalonii. Treci pe canapea daca nu vrei s-o faci chiar aici!
Senji deja simtea scarba pentru persoana din fata sa, dar nu avea ce face asa ce a trebuit sa se duca in sufragerie si sa se aseze pe canapea. Facea toate aceste lucruri fara tragere de inima, insa le facea pentru a-si salva iubitul pentru ca-l credea in stare pe fratele acestuia sa-l impuste. Pentru el nu ar fi fost decat o alta crima dintr-o mie asa ca nu ar fi contat prea mult. Cand a ajuns si Raito in sufragerie, Senji a primit ordinul de a se dezbraca imediat si a pornit sa-l execute in acelasi timp cu roscatul care facea acelasi lucru. Rebelul a adus o pereche de catuse pentru a-l lega pe argintiu astfel incat sa fie sigur ca nu va putea sa se ridice de pe pat si sa ajunga la pistolul sau. Cand baiatul a fost gata legat pe pat, roscatul s-a asezat peste el si a inceput sa-l patrunda fara mila. Miscarile pe care le facea acesta erau mult mai puternice, mai rapide si mai adanci decat ale fratelui sau, pentru ca spre deosebire de Daisuke, Raito incerca sa-l face pe argintiu sa sufere cat mai mult. Senji incepuse sa planga din cauza durerii, iar lacrimile curgeau nestingherite pe chipul indurerat. Roscatul se misca continuu in interiorul argintiului crandu-i dureri groaznice si facandu-l sa sufere niste penetrari violente cu care nu a avut niciodata de a face. Raito a continuat asa mult timp cauzandu-i lui Senji rani destul de serioase astfel incat baitatului ii curgea sange abundent. Rebelul zambea si era fericit ca ii facea pe Senji sa sufere atat de mult, insa s-a gandit sa il faca sa simta si mai mult dezgust decat simtea deja. Astfel, Raito l-a ridicat pe baitat tragandu-l de parul lui argintiu pana l-a adus in pozitia de sezut. Dupa ce l-a facut sa stea asa cum vroia el i-a ordonat adolescentului sa-l satisfaca cat putea el de bine pentru ca altfel iubitul sau ar fi murit. Senji a ezitat cateva secunde si a fost lovit cu palma peste fata pentru a se apuca de treaba, apoi a inceput sa-i linga cu repulsie mandria roscatului. Simtea ca ii vine rau si ca ar putea sa vomite in fiecare moment, insa trebuia sa se abtina. Nu-i placea felul in care este tratat ca si cand ar fi folosit, dar trebuia sa indeplineasca tot ce i-ar fi cerut fratele lui Daisuke. Dupa ce baiatul i-a provocat rebelului suficienta placere, Raito si-a dat drumul exact in gura adolescentului, apoi l-a obligat pe acesta sa inghita lichidul pe care-l produsese fara sa-i pase de cat de greata ii era deja adolescentului. Dupa ce Senji a indeplinit si aceasta unltima porunca, Raito s-a imbracat si a aruncat cheile de la catuse pe masa lasandu-l legat pe argintiu si fortandu-l ca pentru a se dezlega sa astepte pana ce-si va reveni Daisuke. Roscatu-l a iesit apoi pe usa trantind-o cu putere si lasandu-l singur pe Senji care statea pe canapea cu o senzatie oribila de rau si dezgust. Dupa ce s-a asigurat ca era Raito nu mai era in casa s-a dus la baie cu ultimele forte, apoi a vomat si a ramas pe jos din cauza faptului ca se simtea prea ametit si obosit pentru a putea sa merga catre cea mai apropiata camera. Astfel s-a prabusit pe gresia alba lesinanad aproape instantaneu. Mintea nu ii mai putea functiona si niciun gand sau amintire nu-i aparea. Avea doar un somn lung, fara vise, insa lacrimile i se scurgeau printre ochii inchisi.
:cry: no se poaaaatteeee :cry: de ce ai terminat atat de repedeeee :cry: no se poaaateeeeee :dizy: haide te rooooooooogggggg eu posteaza noul capitol cat mai repede :cry:
asa deci.... ... impresii:
a fost suuuupeeerrr :chuu::love: o//o... noh adica :chuu:
aaaaahhhh ce fraaaatteeee !!!!!!! :die::grr: nu-mi vine sa creeed adica dupa ce ca il lasa inconstient pe dai il si violeaza pe shin si apoi pur si simplu pleaaca :dead: DIIIEEE!!!!!!!!!!!! :crazy: asta merita torturat si aruncat in oala cu smoala dat prin roata aruncat la lei :blood: nu-mi vine sa creeeeeddd !!!! :sry:
te rooooogg scrie capitolul urmator cat mai repede :pls: P.S.: daca nu-l scri va trebui sa-mi dai ignore pe mess ca sa scapi de mine la cat te voi stresa :yes: hehe... \^_^/... gambatte :bye:
Ce nenorocit e Raito . Daca as putea l-as impusca chiar eu :die:
Cum sa le faca asa ceva?? Ah..e atat de enervat, dar presupun ca fara el nu se poate... insa tot mi-ar placea sa-i dau un papuc in cap:))
Abia astept sa vad ce o sa zica Daisuke...saracul cred ca va fi distrus
Alceva ce sa mai zic? Te descurci bine, iar greselile sunt putine si minore :bv:
Astept urmatorul capitol :bye:
:zuppy09:Raito e un handicapat,idiot,imbecil,dobitoc etc.Ce karate i-as da...sa ajunga el pe mana mea,ar ateriza direct la cimitir la Ungureni!!:zuppy09:Il distrug,il decapitez,joc fotbal cu capul lui gol!I-au plecat neuronii in Hawai la plaja!
Sa-l ia draku de cretin!
Astept urmatorul capitol cu nerabdare!Bietu Senji!Bietul Daysuke!
Mistho capitol,my friend.Pune continuarea cat mai repede.
Te pup.Ja ne.
Spor la lucru.Chuuu!Chuuu!
„ Ce e cu lumina asta orbitoare care-mi bate direct in ochi? E asa de enervanta, dar nu vreau sa deschid ochii. Mi-e mai bine asa...de fapt nu mi-e bine de loc. Ma doare capul si simt ca ar putea plezni in orice secunda. Nu-mi aduc aminte ce s-a intamplat, insa ma doare tot corpul ingrozitor de rau de parca as fi taiat de mii de cutite care au ramas infipte in mine. Sau poate ca nici atunci nu m-as fi simtit asa. In afara de senzatia cumplita de durere nu simt nimic, nici frig, nici caldura, doar frica. Dar de ce? Simt ca ceva goaznic s-a intamplat. Am sa deschid ochii pentru a afla adevaratul motiv pentru care sunt in starea asta...E Daisuke, dar nu se uita la mine. Are o privire goala atintita catre geam. Insa, abia acum observ ca e ranit peste tot si are niste semne groaznice pe fata...niste rani orbile. Acum imi aduc aminte...tot. Pare a fi un cosmar, dar semnele pe care le-a lasat ma face sa cred ca totul e realitate. Eu sunt intins pe pat si acoperit de o patura grosuta. Mainile imi sunt libere semn ca Daisuke m-a eliberat in cele din urma. Ma intreb cat o fi ceasul?...” Senji nu a mai putut sa continuie sa gandeasca singur pentru ca a fost intrerupt de brunet.
-Esti bine? Poti sa mergi? a intrebat fara sa se recunoasca vreoun sentiment in glasul lui.
-Cred ca da...a raspuns argintiul incet fara a continua sa mai spuna ceva.
-Bine, atunci ia-ti hainele si pleca imediat acasa. Nu vreau sa te mai vad niciodata. Uita-ma pentru ca asa o sa fac si eu.
-Cred ca glumesti...cum poti sa spui asa ceva? Dupa toate pe care le-am suferit pentru a fi impreuna. Crezi ca as putea sa uit toata dragostea pentru tine intr-o secunda? Tu sti ca aseara am avut de ales? De ales dintre a fi violat si moarte ta? Sti ce am ales, nu? Am facut totul pentru ca tin la tine atat de mult incat n-as putea sa traiesc fara tine.
-Nu ti-am spus eu sa alegi prima varianta. A fost alegerea ta. Mie nu-mi pasa, nu te mai iubesc si vreau sa dispari cat mai repede din fata mea, a spus Daisuke cu un ton la fel de gol si acelasi chip care nu exprima nimic, insa nici nu-l privea pe adolescent. Abia acum mi-am dat seama ca tot ce am spus e doar o minciuna. Mi-am dat seama ca nu te iubesc mai mult decat pe oricine cu care as imparti perna o noapte si ca nu are rost sa sufar pentru tine. Sti, nici mie nu mi-a fost prea bine asera si cred ca e si vina ta pentru ce s-a intamplat. Daca tu nu erai, eu nu trebuia sa apar pe nimeni si nu ma mai alegeam cu ranile astea. Ma mir ca nu mi-am rupt ceva, a spus brunetul pe un ton rece si cu o seriozitate maxima.
Senji s-a ridicat din pat si a fugit catre dulapul din camera alaturata incepand sa-si impacheteza hainele. Pentru a doua ora isi punea hainele in acel troler insa de data asta plangand. Plangea cu sughituri si abia putea sa se abtina sa nu tremure din toate incheieturile. Acum era mai distrus ca niciodata. Se simtea gol, fara sentimente, insa nu era asa...El purta o dragoste imensa pentru brunet si ar fi vrut nespus de mult sa fie impartasita de acesta. Nu intelegea de ce Daisuke nu-l mai iubea dintr-o data. De ce s-a schimbat asa de brusc? Stia ca daca ar continua acea discutie cu fostul sau iubit i s-a rupe inima in doua si nu ar suporta sa-l mai asculte nici un moment pentru ca ar fi auzit de la acesta doar faptul ca nu-l mai iubeste si ca doreste sa-l dea afara din casa. Astfel, a prefereat sa-si ia repede haine si sa paraseasca vila cat a putut de repede.
Ramas singur, Daisuke a rasurnat o masuta mica din camera in care se afla si imediat geamul acesteia s-a spart in cristale mici si transparente, apoi a inceput sa injure. Avea un comportament violent si aparent nefondat, dar asta era vina tuturor acelor probleme din capul sau ce nu-i dadeau pace si a starii de nervozitate care punea stapanire pe el. Nu-i placea ca-l fause pe argintiu sa sufere pentru ca nimic din ce spusese nu era adevarat. Il dorea pe baiat la fel de mult, insa nu ar fi suportat sa-l raneasca din nou. Stia ca Raito se va intoarce si va vrea din nou sa-i faca ceva argintiului asa ca a prefereat sa-l indeparteze cat putea de mult pentru a fi in siguranta. Daisuke incepuse sa planga pentru a doua oara in ultimii 10 ani pentru ca jurase sa nu mai verse nicio lacrima, dar acum ca-l pierduse pe iubitul sau... Simtea un nod in gat, o durere de cap si de fapt in toate partile corpului din cauza loviturilor din seara precedenta, mai simtea si dezgust pentru propria persoana pentru ca din cauza sa acel copil nevinovat a suferit prea mult si nu mai putea impiedica lacrimile amare sa nu-i curga pe chip.
Intr-un apartament din cealalta parte a orasului, un adolescent cu parul blond statea intins pe pat. Parea sa nu aiba nicio grija si din comportamentul lipsit de culoare se pare ca baiatul se plictisea. Tamaki statea pe canapea schimband haotic canalele din cauza ca nimic din ce se difuza la televizor se pare ca nu-l satisfacea. Era o zi insorita si frigul se mai domolise insa se pare ca blondul nu avea chef de nimic si prefera sa-si piarda timpul prin casa in loc sa iasa undeva.
Deodata, se aud niste batai slabe in usa. Prima data a crezut ca i se pare, insa cand le-a auzit pentru a doua oara era sigur ca nu e doar imaginatia lui asa ca s-a grabit sa deschida usa. Cand a vazut cine era la usa, chipul lui a devenit ingrijorat si nu mai era sigur de ce ar trebui sa spuna. Senji privea pragul usii si nu ridicase ochii catre prietenul sau nici macar pentru o secunda. Statea ca o statuie, una pe jumatate daramata si care abia mai putea sa se tina pe picioare. A ridicat fata catre blondul tacut si atunci s-au putut observa lacrimile care-i invadau chipul fara sa ezite vreoun moment. Tamaki si-a invitat prietenul in casa spunadu-i ca este singur fiindca Yuki a plecat doua zile cu serviciul. Argintiul nu-l asculta ci doar s-a asezat pe pat si a continuat sa planga. Dupa un timp in care niciunul nu a indraznit sa zica ceva, Senji si-a adunat fortele si a inceput sa povesteasca totul prietenului sau. Se simtea usurat de durerea pe care o avea in suflet destainuindu-se blondului care-l asculta cu atentie. Lui Tamaki ii parea rau pentru argintiu, inca il iubea si nu putuse sa-l uite definitiv, iar acum se simtea rau din cauza ca prietenul sau suferise atat de mult. Cand Senji a terminat de povestit i-a spus blondului „el a spus ca nu ma mai iubeste, insa eu il iubesc cel mai mult in lumea asta...” si s-a aruncat in bratele calde ale baiatului. Statea cu capul pe pieptul lui si continua sa planga, iar lui Tamaki ii era atat de mila de adolescent incat simtea ca i se rupe inima. Ar fi vrut sa-l faca cumva sa se simta mai bine si atunci l-a intrebat destul de incet:
-Daca pot sa fac ceva pentru tine, doar spune-mi. Nu-mi place sa te vad suferind.
-Chiar poti...adu-mi ceva de baut. Vreau sa beau pana ce uit de tot...pana ce-l uit pe Daisuke si toata dragostea pe care i-o port. Numai asa ma poti ajuta, a spus argintiul cu un zambet trist.
Tamaki a ezitat ceva timp pentru ca nu se gandea ca prietenul sau ii va cere asa ceva. Nu-i placea idea de al imbata in acel hal pe baiat si nici nu credea ca este cea mai buna solutie. Insa deja spusese ca va face tot ce-i cere asa ca a adus o sticla de wisky si a turnat o cantitate generoasa in doua pahare apoi s-a asezat pe canapea alaturi de prietenul sau. Acesta golea pahar dupa pahar fara sa astepte prea mult timp sau sa se gandeasca daca nu cumva a batut deja suficient in timp ce Tamaki abia de luase cateva guri din primul pahar. De obicei bea si el destul de mult cand iesea cu prietenii si uneori intrecea masura, insa acum tot cheful ii disparuse. I se facuse chiar scarba de lichidul rosiatic care se afla in pahar din cauza ca-l vause pe argintiu in acea stare in care nu mai constientiza cand ar trebui sa se opreasca.
-Gata, Senji, ajunge, spuse Tamaki luandu-i paharul din mana. Nu vreau sa ajungi in coma alcoolica din cauza mea, bine? Ai baut deja destul. Nu sti cand sa te opresti, copil nebun ce esti?
Senji nu a raspuns la niciuna din intebarile adresate lui in schimb a sarit pe prietenul sau intr-un mod destul de indecent trantindu-l pe canapea si asezandu-se peste el. Tamaki scapase paharul din mana spargandu-l in bucati mici de sticla fiindca fusese daramat fara niciun fel de avertizare. Argintiul, care era acum deasupra blondului, il privea intr-un mod ciudat ca si cand ar planui ceva si isi apropia buzele cat mai mult de cele ale baiatului de dedesupt. Mirosea groaznic a alcool si nici nu avea miscarile intocmai perfect coordonate ci mai degraba arata ca un betiv care incerca sa se distreze ca de fiecare data. Tamaki nu stia cum sa reactioneze in acea situatie si ii era greu sa-l indeparteze pe argintiu de pe el, nu din cauza ca era mai puternic acesta ci pentru ca pur si simplu nu se simtea in stare. Era parca ametit si el si nu-si mai dadea seama daca ceea ce face e bine sau nu. Senji l-a sarutat pe blond introducandu-si limba in gura acestuia astfel incat sa poata sa ii atinga limba si sa i-o suga, sa i-o guste cu a sa. Tamaki a facut un efort de a-si reprima senzatia de placere care ar fi putut sa o simta datorita acelui sarut si s-a ridicat din acea pozitie indepartandu-si prietenul.
-Senji, stiu ca acum nu mai gandesti logic si ca faci toate astea din cauza ca ai baut foarte mult asa ca opreste-te. Eu am acum o relatie cu Yuki si nu am de gand sa o stric, iar tu...mai bine ai incerca sa vorbesti cu Daisuke.
-Lasa-l pe el...el e lau si nu vlea sa ma iubeasca, spunea argintiul inlocuind R-urile cu L-urile ca un copil mic ce inca nu invatase sa vorbesca corect. Pot sa vad ca si tu vrei sa te culci cu mine. Stiu asta de mult timp, acum ce te impiedica? Hai sa facem dragoste si sa-i lasam pe restul, stiu ca vrei asta, mai spuse Senji in timp ce incerca sa-l aduca pe blond in pozitia initiala.
-Potoleste-te! Am spus sa te opresti! Nu vreau sa ma culc cu tine pentru ca stiu ca nu vrei asta, asa ca lasa-ma. De fapt, nici eu nu vreau asa ca termina-te odata!” Habar nu ai cat de greu imi e sa ma abtin. Dar acum il iubesc pe Yuki, nu? Atunci de ce mai simt ceva pentru Senji? Il iubesc pe Yuki si pana la urma voi putea sa il iubesc numai pe el. Ma voi stradui, promit. Dar trebuie sa scap de” ingerasul” asta care duhenste a alcool pana nu e prea tarziu.” Gata Senji, e destul! Te duc sa te culci si cand iti revi o sa vorbesc cu tine, pana atunci e degeaba oricum.
Tamaki l-a luat dupa gat pe Senji si l-a dus in dormitorul sau asezandu-l pe pat. Dupa ce l-a intins, lucru care a durat destul de mult din cauza ca baiatul se impotrivea, a cautat o patura cu care sa-l inveleasca si l-a acoperit pentru a nu-i fi frig.
-Am inteles...m-ai adus aici pentru ca nu vroiai sa facem sex in living. Ai dreptate, era cam incomod...Acum sunt gata sa o facem. Stiu ca ai asteptat asta de mult timp, asa ca acum poti sa-i dai drumul. Vreau sa uitam de Daisuke si Yuki, sa fim numai noi in lumea asta.
-Tu chiar nu pricepi ca esti beat crita?Cred ca nu vrei sa intelegi...nu conteaza. Am plecat. Ai face bine sa dormi pentru ca oricum nu cred ca te mai poti scula din pat. Cand te trezesti sa sti ca sunt in living.
Dupa ce Tamaki a incheiat replica, a inchis usa cu grija si s-a indreptat catre fotoliu asezandu-se mai comod. Se gandea cat de aproape fusese incat mai avea umpic si se culca cu prietenul sau. Probabil, daca nu ar fi avut o relatie cu Yuki ar fi facut-o. Se simtea rau pentru ca se gandea ca inca nu a reusit sa uite dragostea pe care i-o purta lui Senji. Se simtea ca si cum l-ar fi inselat pe Yuki, ca si cum l-ar fi tradat. Isi dorea sa fie fericit alaturi de fratele sau si a promis sa incerce sa il iubeasca si mai mult. Se gandea ca odata ce l-a repins pe Senji inseamna ca il iubea mai mult pe blond si incepea sa fie mai linistit. Totusi, nu intelegea cum de toata acea dragoste pe care i-o purta lui Yuki de atat de mult timp putea fi impartita cu prietenul sau cel mai bun care nu-i provocase niciodata acele palpitatii ale inimii si acele roseli in obraji, insa il atagea intr-un alt fel. Ii era scarba de sine pentru ca nu putea sa-si dea seama de ce i se intampla...avea nevoie de Yuki si repede. Avea nevoie de el numai pentru a-l linisti si pentru a-i simti dragostea si a-si da seama ca de fapt doar pe el il iubea cu adevarat.
„Yuki mi-e dor de tine. Nu stiu de ce se intampla atat de multe lucruri rele si ma sperie acest lucru. Vreau sa vi mai repede...langa tine simt ca sunt in siguranta si parca sunt in al noualea cel. Te iubesc, asta-i adevarul. Si tu ma iubesti si asta-i tot adevarat si abia astept sa fi din nou langa mine si sa-ti simt caldura trupului tau. Vreau sa te iubesc pentru ca asta simt si pe tine te doresc cel mai mult...” isi spunea Tamaki in gand privind pe geam pentru a vedea daca nu cumva fratele sau venise deja, insa nu era niciun semn.
Noaptea se asternea linistita in timp ce luna rasarea pe cerul intunecat si lumina cu razele ei plapande si sperioase orasul ce nu avea de gand sa se opreasca din miscarea continua de peste zi. Vantul adia prin aerul ce se racise si imprastia peste tot numai tulburare, durere si suferina. Probabil ca acea seara era destinata unui val de tristete care sa inghita intreg pamantul si odata cu el si sufletele nevinovate care erau chinuite fara sa aiba nicio vina. Se pare ca ingerii care coborau in lumea oamenilor se saturasera sa vina pe un taram plin de pacat pentru a inlatura raul. Dragostea era tot ce le mai ramasese si trebuia sa pretuiasca acest sentiment pur...trebuia sa lupte pentru a-l apara de ura caci altfel totul ar fi pierdut.