AnimeZupCăutare

[Terminat] Iubire inecata in heroina [ yaoi +18 ]

Sa incep cu inceputul:> Scena din dus a fost super - tare:love:
Am ras de n-am mai putut atunci cand Yuki ii aratase prietenului sau "frumosul deget mijlociu"=)), iar profesoara aia devine enervanta, mai ales ca i-a vazut pe Jeff si Yuki sarutandu-se... Deci Takasi este mort acum... Mai bn asa, cu toate ca era ok daca putea sa fie un posibil martor la finalul ficului, adica daca il dadea de gol pe Jeff. Apropo de Jeff, chiar daca el este tipul "negativ" in fic, am o parere de rau, a mai facut si accident cu motocicleta sa...:| Sper ca este teafar...:(
Gaby, te astept cu urmatorul capitol:* Spor la scris;)
Hello...
Takasi e mort si nu mai reprezinta un pericol pentru Jeff, doar daca nu a lasat o scrisoare sau ceva asemanator, pentru Yuki in care sa-i marturiseasca tot. Acum eu bat campi...
Faza in care Jett ii arata cearceaful patat de sange, e foarte tare. Apoi cu dusul...
Nu pot sa spun ca nu-mi pare rau pentru Jett, ca a avut accidentul de motocicleta. Sper ca e bine si ca nu s-a ales cu rani grave sau mai rau. Sa moara. Eee... de murit nu cred ca moare, unde ar mai fi povestea daca s-ar intampla asa, dar cred ca nu va mai putea merge, cel putin nu imediat de la accident. Atunci Yuki va trebui sa stea cu el 24 din 24 si asa il va face pe Jrtt sa se indragosteasca cu adevarat de Yuki, nu vorbe goale cum i-a spus la intrarea in scoala. Sigur in momentul de fata nu e indragostit de el dar va fi... cu siguranta. Cel putin asa cred eu.
Te-am plictisit cu comentariul meu, stiu asta.
Dar oricum, eu astept urmatorul capitol.
Te pwp dulce.
:bye: :bye:
Hmmm de data asta ai reusit sa creezi niste personaje foarte interesante...stiu stiu e primul comm pe care ti-l las aici si imi cer scuze...promit sa ma revansez :*
Jeff este mult prea prefacut pentru gustul meu (recunosc) si, chiar daca are intentii bune...nu sunt de acord cu felul in care procedeaza,iar Yuki...de ce naiba trebuie sa se drogheze?Ma asteptam sa se invete minte dupa experienta prin care a trecut,dar vad ca nu prea exista nicio sansa.
Imi place ficul...imi place ideea si psihologia personajelor...si astept sa vad cum vei continuaScenele Yaoi au fost intense...mi-ai facut pielea de gaina:)) tot asa...
Cat despre accident...sper sa-si revina,sa nu aiba nimic grav (eu privesc accidentul asta ca o pedeapsa pentru tot ce a facut)
Te poop si astept nextul
Hei, girls! :x >:D<
So, I`m here with the new chapter... ^^


Capitolul 14





Americanul se afla in coma la spitalul principal din capitala nipona. Accidentul fusese destul de grav, tanarul alegandu-se cu o contuzie, un brat rupt si coloana tasata, doua vertebre apropiindu-se periculos de mult, distrugand nervul. Desi nu era grav, acest lucru putand fi remediat rapid, medicii erau mai ingrijorati de contuzia avuta.
Yuki il privea ingrijorat, strangandu-i mana in mana sa. In momentul in care auzise de accident simtise ca ii cade cerul in cap. Nu, nimic nu era bine, nimic absolut. De ce trebuise sa il sune pe Jeff ca sa ii spuna ca o baba e bolnava? Oricum daduse ortul popii! Se invinuia pentru faptul ca il ingrijorase pe iubitul sau, facandu-l sa conduca la o asa viteza mare.
Plansese incontinuu de cum aflase de accident si pana ce doctorii il sedasera pentru a inceta. Cum se putea el ierta vreodata pentru tot ceea ce se intamplase? Isi privi iubitul ce statea intins pe patul de spital, in rezerva rece si neprimitoare a acestuia. Avea capul infasurat in pansament alb, dar care se murdarise de sange in locul in care avea operatia.
Avantajul tanarului motociclist fusese ca oamenii alertasera imediat ambulanta, iar aceasta fusese acolo in mai putin de cinci minute, aflandu-se in imediata apropiere. Motorul negru era acum facut praf, zacand pe marginea drumului. Doctorii spuneau ca Jeff avea sa fie tinut la pat timp de o luna de zile pentru ca nervul sa ii se poata reface. Ii fusesera bagate tije la coloana si era in afara pericolului acum, insa operatia era riscanta si nu puteau sa-l lase de capul sau, facand ce vrea. Metalul urma sa fie scos din el de indata ce nervul se va fi refacut. Bratul rupt avea, la fel, tije metalice care insa nu avea sa scoase vreodata de acolo, spre deosebire de cele de la spate.
Parintii lui Yuki venira ingrijorati la spital. Apucasera sa il cunoasca pe prietenul fiului lor de curand si isi formasera o parere chiar buna despre acesta, nestiind inca adevarata natura a relatiei aflate intre Yuki si Jeff. In conditii ca astea insa, nimenui nu-i mai pasa ce si cum, ci tot ce conta era ca tanarul baiat sa se faca bine cu adevarat, avand toata viata inainte. Mama lui Jeff se afla la spital din momentul accidentului, venind pentru matusa initial, insa aceasa, murind, toata atenta ii putu fi acordata doar fiului ei iubit.
Femeia plangea indurerata, punandu-si mainile pe umerii lui Yuki si saruntandu-l usor. Ea stia tot ce se intamplase intre cei doi si nu o deranja. Ciudata mentalitate pentru o mama, insa ea era de parere ca fiul sau merita tot ce-si doreste si daca a fi fericit insemna ca el sa fie cu alt baiat, atunci astasa faca.

Trecura doua zile de cand Jeff era in coma. Medicii incepeau sa se ingrijoreze, iar Yuki arata din ce in ce mai slabit. Nu dormise deloc de cand aflase de accident, nu se miscase chiar de langa patul iubitului sau. Nu-si putea explica de ce o persoana atat de buna, in viziunea lui, trebuia sa sufere atat de tare. Cateva figuri stranii isi facusera aparitia in rezerva lui Jeff, si anume barbati inalti si sobri, toti imbracati la costume negre. Aerul superior al acestora ii dadea fiori lui Yuki. Toti acesti oameni il salutara, desi nu se cunosteau. Ei il stiau pe el ca fiind iubitul lui Jeff, subalternul lor. Era de-ajuns, mai mult nu conta. Il privira cu admiratie, chiar cu mila unii dintre ei, adresandu-i vorbe incurajatoare.
Tanarului insa nici prin cap nu-i trecea ca acei oameni politicosi si distanti erau chiar Mafia. Nu era nici pe departe ingrijorat de prezenta lor, dar era confuz, nestiind cum de iubitul sau are prieteni niste persoane atat de in varsta. Cateva idei ii strafulgerara mintea, insa le alunga rapid, intorcandu-si privirea catre Jeff, care zacea in pat nemiscat, cu chipul livid, de o frumusete funebra. Doctorii spusesera ca nu se poate face nimic, daca tanarul nu avea sa-si revina de unul singur, nu-si va reveni niciodata.
Spre seara insa, dupa ce parintii lui Yuki plecara din salon, Jeff deschise ochii. Privi derutat in jur, nestiind ce sa creada si la ce sa se astepte. Intalni in fata sa chipul plans al iubitului sau si reusi sa articuleze:
- Yu...Ki....
Lui Yuki incepu sa-i bata inima mai tare, se apleca grijuliu peste Jeff si il saruta pe buze, fara sa ii pese ca o asistenta tocmai intrase in salon. Femeia ramase uimita de ceea ce vazu, insa chiar nu era treaba ei ceea ce faceau cei doi tineri, asa ca tacu din gura. In schimb insa ii dadu o pastila lui Yuki, care deja incepuse sa planga din nou, apoi zambindu-i lui Jeff si intrebandu-l cum se simte.
Se parea ca baiatul reactiona bine si nu avea niciun fel de complicatie, ceea ce constituia motiv de bucurie pentru fiecare doctor. Operatia lui Jeff nu fusese deloc usoara si presupunea o foarte mare putere de concentrare a medicilor, insa acestia reusira sa o duca la bun sfarsit. Mama tanarului era fericita, la fel ca si Yuki, a carui inima incepu sa bata din ce in ce mai repede de bucurie.
Cat timp asteptase la spital, privind trupul sleit de puteri a persoanei iubite, Yuki se gandise numai la ceea ce se intamplase intre ei si cat de magnific fusese. Desi placerea nu-si facuse simtita prezenta atunci, baiatul apreciase miscarile incete si tandretea iubitului. Acum... Parca nu i se mai parea deloc ciudata relatia dintre ei, parca... Parca incepuse sa-i placa si abia astepta ca Jeff sa iasa din spital. Da, era egoist, era egoist fiindca voia sa fie al lui din nou. Nu se gandea insa numai la asta insa, ci se gandea in special la sanatatea baiatului.
Dupa un control de rutina al medicilor, Jeff ramase din nou singur in camera cu iubitul sau. Il privi cu ochii frumosi, zambindu-i slab. Yuki ii zambi la randul sau si se apleca din nou peste Jeff, sarutandu-l iar. Buzele acelea dulci pe care le adora... Nu se putea abtine sa nu-l sarute. Sentimentele... Sentimentele sale se schimbasera mult de cand cei doi o facusera. Erau acum trecute de limitele prieteniei, putea chiar sa spuna ca-l place. Era contrariat de acest lucru, insa asta era adevarul.
- Cum te simti? intreba in soapta, dandu-i lui Jeff parul din ochi. Baiatul il privi gales, apoi raspunse intr-un final:
- Bine...
Vocea insa ii era sleita de puteri, lenesa.
- Imi pare rau pentru ceea ce s-a intamplat, reusi Yuki sa spuna intr-un final, iar o lacrima cristalina i se prelinse pe chip, cazand pe cel al lui Jeff, care privea acum nesigur.
De ce sa-i para lui Yuki rau pentru ceva ce nu fusese vina lui? Se intamplase, se intamplase, asta era si nu mai conta! Daca asa fusese sa fie, sa faca un accident, asta se intamplase. Fusese pedepsit, probabil, pentru ceea ce facuse, pentru raul provocat in special persoanei iubite si a rivalului sau.
- Nu trebuie... N-a fost vina ta, continua inchizandu-si ochii. Mersi ca ai stat cu mine, reusi sa mai spuna, dupa care ii fu imposibil sa mai spuna ceva. Era prea obosit, aluneca intr-un somn adanc...

- Hei, Yuki! striga un barbat dintr-un Chevrolett negru, iar tanarul se apropie nesigur de automobilul parcat in fata spitalului, nestiind de unde il cunostea acel om. Cum se simte Jeff? intreba de indata ce baiatul ajunse in dreptul masinii si il privi uimit. Raspunse politicos, spunand tot ceea ce era de spus. Nu indraznea sa intrebe de unde-l cunoaste acel om pe Jeff, ci se indrepta catre motorul sau si se urca pe acesta, indreptandu-se catre casa. Iubitul sau il rugase in urma cu putin timp sa mearga acasa, ramanand ca mama acestuia sa ramana cu el.
Yuki se supuse. Era obosit, groaznic de obosit si nu mai daduse pe acasa de o buna bucata de timp. Se simtea din ce in ce mai rau. Nu stia de cand nu mai dormise, nu stia cum de mai e in stare sa conduca. Trecu prin fata cimitirului, insa nu intra, doar opri si privi cu tristete in ochi. Undeva, printre sutele de cruci si sutele de cadavre aflate sub pamant se afla si mult iubita lui prietena, Misa, care se stinsese din viata mult prea devreme. Isi simti sufletul rascolit de amintiri dureroase, in care el si tanara fata radeau fericiti.
Porni in viteza, lacrimile acoperindu-i chipul bland. Era din cale-afara de fericit ca Jeff e bine, si totusi plangea. Plangea pentru o persoana ce nu avea sa se mai intoarca niciodata in viata sa, dar totusi nu-si putea opri explozia de lacrimi.
Se aruinca in pat de cum ajunse, refuzand sa manance sau sa discute cu parintii sai. Mama sa intelesese ca ceva nu e in regula cu fiul ei, dar prefera sa taca. Il iubea prea tare pentru a face orice lucru ce l-ar putea rani. Era usor tematoare in privinta acestei apropieri intre fiul ei si Jeff, baiatul acela pe care il cunoscuse din senin, dar preferase sa nu spuna nimanui.

Intre timp, la spitalul principal din Tokyo, tanarul Jeff privea pierdut pe peretii albi ca neaua, gandindu-se la chipul drag al lui Jeff. Abia astepta sa poata iesi din spital...


Sper sa fie pe placul vostru! :*
Hey... buna.
Capitolul a fost minunat. Mi-a placut foarte mult.
Ma bucur ca Jeff e înafara oricărui pericol. Yuki e un dulce de a stat tot timpul lânga Jeff. Totuşi... nu ştiu cum va reacţiona când va afla ca Jeff a aranjat ca Misa să fie omorâtă. Nu cred că va reacţiona frumos.
Ai avut câteva virgule puse cum nu trebuie şi în ultimul paragraf ai avut o greşală de exprimare:

''Intre timp, la spitalul principal din Tokyo, tanarul Jeff privea pierdut pe peretii albi ca neaua, gandindu-se la chipul drag al lui Jeff. Abia astepta sa poata iesi din spital...''

...tânărul Jeff privea pierdut pe pereţii albi ca neaua, gândindu-se la chipul drag al lui Yuki...

Înafara de acest lucru minor, nu mi-a atras nimic atenţia în mod special.
Poi... eu aştept urmatorul capitol.
Te pwp dulce.
:bye: :bye:
Deci am cazut si eu (dintr-un copac probabil) pentru prima oara p'aici.
Deci in primul rand voi vorbii in general despre toate capitolele si intr-un final p'acesta.
Deci (inca o data deci) In primul rand unde-mi este frumosul baiat din primele doua -trei capitole? ...imi este dor de el..sincer. Apoi ce pervers ii Jeff, eu credeam ca e baiat cuminte, la locul lui, dar e cu mafia ..hm? Ce a facut ma? Sa o omoare pe micuta Misa doar pentru al ranii pe micutul meu YUKIIII, nu pot sa cred ce ticalos, si acum ce sa inteleg ca s-a indragostit pentru prima oara hm, si ce tot un ticalos ramane, sper sa nu fie obsedat intr-un final de micutul meu yukii sau sa mi-l faca sa sufere, sau sa mi-l faca sa planga , ca fac crima pentru el, cum adica, da cine se crede , buricul pamantului, sau cum? Efff sa vezi ca il bat eu daca pateste ceva micutul meu Yurii!
Capitolul actual, 14 Deci un capitol plin de sentimente de descriere, imi pare rau pentru Jeff, nu mi-as fi dorit sa pateasca asa ceva..si l-a sarutat hm? ma bucur. Si sper ca maicasa nu se va baga intre inclonatiile sexuale ale micutului meu Yuki ca..fac rau. si cred ca acum la sfarsit era ...tanarul Jeff privea pierdut pe peretii albi ca neaua, gandindu-se la chipul drag al lui Yuki asa c-am atat , c-am scurt comul...dar..voi comenta mai mult pe parcurs
Ja ne ma dear, astept sa ma anunti cand pui nextul
Bun, am venit si cu nextul. Sper sa va placa. Scuzati-mi greselile, ochii mei sunt in gura cazuti acum, mainile merg de unele singure pe unde nu trebuie si etc si etc. Sunt obosita, am mintea vraiste. Sper sa nu fi facut gafe monumentale.
Va multumesc pentru comentarii.
Lecturare placuta ^^


Capitolul 15


Satul pana peste cap de spitalul asta nenorocit, Jeff ii ceru mamei sale sa-l duca acasa. Trecusera deja patru saptamani aproape incheiate. Se simtea pustiit fara iubitul lui, voia sa-i fie aproape, sa-i simta caldura corpului, sa-l atinga, sa-l sarute...
Avusese ocazia si o si facuse, doar ca doar putin, doctorii nu ii permiteau, nu era singur aproape niciodata si nu putea face nimc din ceea ce ar fi vrut cu Yuki. Pe de alta parte, tanarul incepuse sa se instraineze. Tinea la Jeff si era constient de asta, acceptase intr-un final ceea ce este, dupa multe nopti de plans si nesiguranta, nopti in care vrusese sa isi bage o data o doza mare, sa termine dracului cu viata ordinara, sa plece dupa Misa... Insa nu, nu-l putea lasa pe Jeff singur. Nu-i venea sa creada ca nu se putea sinucide... Din cauza altui baiat!
In fiecare noapte ii simtise pe piele atingerea fina a mainilor, buzele plimbandu-i-se pe trupul sau, apoi patrunderile usoare care intitial l-au facut sa planga... Gemetele dulci ale lui Jeff, felul lui de a vorbi si de a se comporta, totul il oprea. Isi dadea prea bine seama ca tine la Jeff prea tare ca sa plece, sa-l lase altcuiva. De ce ar face-o? Din moment ce Jeff il alesese pe el dintr-atatia altii, de ce sa-i dea cu piciorul?!
Si incercase. De fiecare data dupa ce se intorcea de la Jeff incercase sa se omoare, insa mereu se oprise la timp. Nici macar nu se mai drogase, nu fara el. Si era asa de fericit cand vedea ca iubitul lui e din ce in ce mai bine, e in stare sa mearga, sa se ridice si multe, mutle altele. Tanarul trebuia sa se fereasca de greutate, rasuciri bruste si alte chestii ce i-ar putea aduce vreun efort prea mare asupra coloanei vertebrale, insa in afara de asta era totul bine. Avea sa-si faca si controale o data pe an cel putin, pentru a fi sigur ca totul e bine...
Azi venise ziua cea mare, cand tanarul avea sa iasa din spital. Yuki era agitat si fericit.

Trecuse ceva timp de cand cei doi statusera fata in fata, ca de la egal la egal. Jeff isi privi ibitul, fixandu-si ochii verzui si cu o scanteie de dorinta in ei in cei caprui si blanzi ai lui Yuki, apoi se apropie incet, asezandu-si mana pe talia celuilalt.
Se aflau in clasa lui Yukim privindu-se atenti unul pe celalal. Yuki nu se astepta ca iubitul sau sa iasa in cursul diminetii de la spital, cat timp el se afla la scoala. Spera sa se vada in dupa-amiaza, dar iata ca acum aveau parte de o surpriza placuta amandoi. Jeff isi analiza atent prietenul, sorbindu-l din priviri. Se aflau acum faa in fata, americanul stand sprijinit de catedra, iar Yuki in picioare, in fata lui, foarte aproape de el. Era uimit, din cale-afara de uimit ca se afla fata in fata cu iubitul sau si in clasa lor. Nu-i venea sa creada ca s-au reintalnit, trecand ceva timp de cand il vazuse pe acesta in picioare.
Colegii lui Yuki priveau atenti, nestiind la ce sa se astepte din partea nou-venitului. Era ciudat, nu-l stia nimeni, desi parca toti se temeau de el, in timp ce acesta continua degajat sa-l soarba pe iubitul sau din priviri, nepasandu-i de ceilalti. Isi ridica o mana mai sus, ajungand la suvitele scurte de par ale lui Yuki, pe cand pe cealalta si-o strecura pe sub bluza acestuia, pe spate, mangaindu-l.
Nu mai suporta, era atata timpde cand nu-l mai vazuse, de cand nu-l mai simtise, nu-l mai sarutase asa cum isi dorea s-o fi facut. Acum, daca n-ar fi fost nimeni in clasa, ar fi sarit pe el si l-ar fi dus in culmile fericirii, desi se temea inca, din cauza durerii, sa o faca, dat fiind faptul ca simtea la fiecare miscare o impunsatura din partea spatelui.
Fara a baga in seama privirile intrebatoare ale celorlalti, tanarul il strase pe iubitul sau spre el, prinzandu-i buzele intr-un sarut dulce. Toti ramasesera cu gura cascata la cei doi, insa pentru ei nu mai conta.
Lui Jeff ii era atat de dor de Yuki, cu toate ca-l vazuse in fiecare zi. Abia acum isi dadea seama cat tinea la el. Dupa ce-si dezlipi buzele de ale celuilalti, reusi sa spuna la urechia acestuia:
- Poti sa pleci de la ore acum? Vreau sa mergem amandoi undeva.
Zicand asta, isi lipi buzele de lobul urechii celuilalt, muscand usor, astfel incat sa-i dea fiori. Yuki ingana un '' da '' aproape imperceptibil, incepand sa tremure de dorinta de a vedea unde are sa ajunga de data asta. Yuki isi prinse iubitul de mana, nemairezistand, apoi se indrepta rosu tot la fata catre banca sa, isi stranse rapid toate lucrurile, le arunca in rucsac si se intoarse catre Jeff, care il sorbea din priviri. Cand ajunsera fata in fata iarasi, americanul il lua de mana pe iubitul sau, iesind amandoi din clasa si indreptandu-se catre iesirea din cladire.
Jeff pur si simplu nu mai rezista, il voia acum. Isi ridica buzele intr-un zambet in momentul incare Yuki ii stranse mana intr-a sa, tragandu-se putin mai aproape. Se vedea din orice gest intocmit de el ca il dorea cu orice pret pe iubitul lui. Era ciudat cat de repede se schimbase Yuki. Daca, initial, acesta nu dorise a face absolut nimic cu un alt baiat, parandu-i-se prea ciudat, acum nu mai rezista fara el. Si nu era doar placere fizica, stia prea bine cat durea si probabil il va durea inca mult timp cand o va face, insa simtea... Simtea dragoste pentru el, ii lipsise atat de mult in astea cateva saptamani cat nu fusese acolo incat ar fi dorit sa faca orice numai sa poata fi in intimitate cu Jeff.
Mintea i se schimbase mult de cand cu accidentul iubitului sau, devenise mai matur si mai responsabil. Parintii observasera comportamnetul straniu, insa preferasera sa nu intrebe, sa nu se bage in viata lui personala. Mama sa era din ce in ce mai ingrijorata. De cateva ori incercase sa il intrebe ce e cu schimbarea asta brusca, insa renuntase, gandindu-se ca acest accident l-a influentat intr-un mod negativ si nu are alte alernative decat sa astepte sa-si revina. Ca orice femeie insa, presimtea ca s-a intamplat ceva cu fiul ei, ceva care l-a facut sa devina altfel decat inainte. Nu discutase insa cu nimeni.
Ajunsi in masina, cei doi tineri se indreptara catre marginea orasului, incadrandu-se in traficul de pe autostrada. Jeff isi invitase iubitul la tara, in casa bunicii sale, unde aveau sa fie singuri pentru cateva zile, mai ales ca era vineri acum si aveau tot weekend-ul la dispozitie, putand face tot ce le trecea prin cap.
- I-am instiintat pe parintii tai ca mergem weekend-ul asta impreuna si au zis ca e in regula, spuse Jeff zambind, apoi prinzandu-i barbia lui Yuki intre degetele sale, apoi tragandu-l spre el, il saruta bland. Mi-au lipsit buzele tale dulci...
- Si mie, rosti inrosindu-se niponul.
Nu ii mai pasa acum de faptul ca erau amandoi baieti, ii pasa doar ca sunt amandoi impreuna. Se gandea insa ca va veni ziua cand Jeff poate se va plictisi, va pleca, il va uita. Ofta usor, nestiind ce sa spuna, intorcandu-si privirea catre drum. Se aflau pe autostrada, insa in scurt timp americanul facu dreapta, continuandu-si traseul pe un drum de tara acum.
- S-a intamplat ceva? intreba Jeff nesigur, intorcandu-si privirea catre prietenul sau ce era mai tacut decat de obicei.
Dupa un timp in care se lasase linistea, Yuki reusi sa ofere raspunsul, intr-un final:
- Ma gandesc... La noi. La tine, la mine, la ceilalti, la tot ce ne sta in jur si la cum ne comportam noi. Mi-e teama, Jeff, rosti dupa alt moment de tacere.
Jeff dadu afirmativ din cap, nestiind ce sa-i raspunda. Se gandea ca ar fi o indiscretie sa il intrebe la ce se refera. Stia prea bine ca se refera la relatia lor si la cum vede lumea aceste lucruri, la ei doi. Erau pe drum de o buna bucata de timp, iar tinerii nu mai spusesera nimic, poate din cauza ca nu stiau ce. Oricum, ei se intelegeau doar din priviri.
- Sa nu ne mai gandim la asta, rosti Jeff intr-un final, parcand masina in fata unei case frumoase, construita de mult timp, cu un aspect medieval. El si Yuki se dadura jos, apoi, dupa ce incuiara masina, se indreptara catre intrarea in casa. Yuki observase ca iubitul lui se misca mai cu grija, protejandu-se. Se simtea vinovat pentru faptul ca il speriase, spunandu-i despre matusa sa. In fond, femeia aia era o oarecare in fata lui, putea sa se prefaca nestiutor si sa nu anunte pe nimeni, dar el, din bunavointa, o facuse.
- Hei, unde te duci? intreba Jeff cand Yuki isi continua drumul prin casa, indreptandu-se catre etaj. Il prinse de mana, sprijinindu-l de zid si sarutandu-l lung pe buze, apoi strecurandu-si mana pe sub bluza lui.Din fiecare gestulet se simtea dorinta amandurora.
- Stai, tu nu poti! spuse Yuki grijuliu, incercand sa scape, insa Jeff il tranti pe canapea si se puse peste el, incepand a-si freca trupul de trupul sau incins.
- De cand astept...
Awww... de cand asteapta....si cu mine cum ramane? :)) si eu astept ( dar se pare ca voi mai astepta pana in capitolul viitor sa aflu ce au de gadn sa faca baietii). Singuri, la tara...o casa intreaga la dispozitie..hmmm oare ce sa faca?! Intrebare de baraj :))
Se pare ca au inceput cu canapeaua...ii sfatuiesc sa continue in dormitor, la dus , pe balcon... in bucatarie , in natura...lasa-ma sa ma mai gandesc la niste locuri si dau un edit mai tarziu
Cred ca in esenta niciunul dintre cei doi nu este rau...da, au facut greseli( unele foarte mari, iar altele mai mici), dar inca le mai pot indrepta. Inca mai au o sansa sa treaca peste tot ce le sta in cale, peste propriile lor caractere si peste parerea lumii pe care, la un moment dat vor fi nevoiti sa o infrunte.
Poate accidentul lui Jeff a fost un semn... ca sa-i faca sa inteleaga ca si ei sunt muritori si ca totul se intoarce impotriva lor. Vor suferii, la fel cum altii au suferit din cauza lor...intrebarea este daca sunt destl de puternici ca sa treaca peste suferinta si sa invinga. Ce sa invinga? trecutul, prezentul si un viitor situat sub semnul intrebarii...
Din fiecare gresela trebuie sa invete cate o lectie si cu fiecare lectie noua invatata caracterul li se va remodela...pana ce isi vor atinge apogeul. Depinde doar de ei daca acel apogeu va fi sub semnul binelui sau al raului
Si cred k iar am dat-o in filosofie :)) scz... filolog de profesie aici nu te supara pe mn... nu m-am putut abtine
Oricum... mi-a palcut capitolul tine-o tot asa si sper ca voi avea parte de niste scena hot in nextul poop
Ma bucur ca ai postat atat de repede, asta insemnand un nou capitol - un nou comm:)) Si cum poti spune ca ai greseli? A fost foarte bine, cred ca mi-a sarit in ochi doar o greseala de tastare;))
Hm...:> Jeff imi pare nerabdator pentru partida mult asteptata si Yuki este tocmai invers...:-? Chiar a devenit mai responsabil si mai matur.
Sunt de acord cu MiraA, chiar va fi suferinta..:|
Anyway, adu-ne capitolul. Ma astept sa fie hot:-w
Hanii scuze de intarziere..am citit ficul..dar tanti leneee[a] nu ma lasat..imi e rusinica..dar faza cu [stai..tu nu poti!] a fost amuzanta, Jeff are nevoie sa il simta pe micutul meu Yuki, il iubeste atat de mult, incat i-a simtit lipsa, vrea sa ii arate din nou ca il iubeste, sa ii simta parfumul sau imbietor,sa se joace cu buzele micute si moi..sa il faca din nou a lui. Ouf! iubirea asta,e un lucru atat de simplu, atat de complicat..Hmm o dau pe canapea,pentru Jeff nu e bine, ar fi mai bine pe covor, in cada, in gradina (cu trandafiri), sau sa continuie pe canepea,dar cred ca este incomod, Jeff inca are probleme..si..nu este bine sa o faca pe canapea, nu este bine sa o faca deloc, dar ce sa ii faci, Viciul sau e Yuki, care este mai rau ca un drog, este ceva indispensabil pentru el, ceva de care are nevoie zi de zi, in fiecare secunda..dar nici Yuki nu cred ca ii face fata, il doreste si el la fel de mult,desii stie ca nu este bine,si faza unde a spus el..ca se gandeste la el..la "noi"..trebuie sa inteleaga ca acum nu exista "tu si eu" nu exista un "noi" ci doar doua persoana care se iubesc, iubirea lor formand un univers nou, o singura persoana. Viata este efemera si asa ii dau dreptate lui Jeff... trebuie sa o traiasca din plin, asa ca micutul meu Yuki,pune-te pe treaba, fii tu barbatul acum, fi tu seful, aratai ca si tu poti face ce face el, nu il lasa sa se oboseasca el prea mult, obosestel tu, fi tu deasupra. Ei bina nu mai stiu ce sa mai spun..Gomene.
Doar ca imi este tare rusinica ca nu am comentat mai devreme, de citit insa am citit de mult.
Asa..c-am aici se termina scurtul meu comentariu...
Vreau sa ma anunti din nou cand apare nextul..si asta neaaparat..stii ca fac urat daca nu ma anunti :ha:
bay-bay ma dear Love!
Multumesc pentru comentarii, fetele! >:D<
Iata, deci, si continuarea >:)
Lecturare placutaaaa :>


Capitolul 16



- Stai, nu, inceteaza! striga Yuki speriat. Nu se temea de contactul in sine pe cat se temea de ceea ce are sa i se intample iubitului sau daca se va forta sa faca... Lucrurile alea.
Se mintea insa pe sine insusi. Tremura din cap pana in picioare si stia prea bine ca, indiferent daca schimbau locul unde aveau sa o faca, tot se va teme. Ultima data fusese al dracu` de dureros, il facuse sa planga si chiar si sagerase, lucruri ce nu dorea sa se mai repete. Insa se parea ca nu era dupa el, fiindca Jeff deja incepuse sa-l mangaie in acel loc, cautandu-si in acelasi timp o pozitie acceptabila pentru trupul sau.
- Nu-ti face griji, va fi bine, ii spuse in soapa iubitului sau, dupa care ii saruta lobul urechii si i-l musca tandru, facandu-l sa scoata un geamat de placere. In astfel de momente, niciunui om nu-i mai pasa de orice altceva, mai ales lui Jeff, care iubea din inima placerea intensa adusa de placerile carnale oferite de Yuki. Cu toate ca o facusera o singura data, fierbinteala trupului lui Yuki, modul sau de a se comporta in asternuturi, atingerile oferite cu sfiala, roseata obrajilor il faceau pe Jeff sa il vrea la nesfarsit.
Se incorda usor deasupra sa in momentul in care Yuki dadu sa se ridice, fortandu-l sa ramana sub el, insa nu reusi, fiindca niponul reusi sa iasa. Baiatul insa il prinse si il ridica in brate, fortandu-se astfel. Se auzi un scancet de durere, dupa care trupul slab ii cazu pe suprafata moale a canapelei, dandu-i drumul prietenului sau.
- E totul bine? intreba Yuki alarmat, aplecandu-se in acelasi moment peste iubitul sau. Intalni insa, in loc de o expresie de durere, un zambet siret, apoi se simti prins de talie si tras pe pat, peste prietenul sau.
- In curand va fi mai bine de atat! rosti Jeff in soapta, prinzandu-i buzele intredeschise ale lui Yuki intr-un sarut bland, gustandu-le si devorandu-le. Limba i se strecura printre acestea, ajungandu-i in locul fierbinte si incepand sa se roteasca jucausa, cautandu-i-o pe cea a baiatului. Uimirea insa nu ii permise acestuia sa raspunda, plus ca se simtea rosu in obraji.
Curand insa, isi reveni, reusind sa participe la sarutul pasional dintre cei doi, care nu se intrerupse decat pentru ca Yuki sa fie dezbracat de bluza de catre iubitul lui. Mainile lui Jeff alunecara putin mai tarziu pe abdomenul usor lucrat, apoi catre blugi, desfacand slitul si apoi capsa, dupa care incepu sa traga de ei in jos. Vazand insa ca n-are sorti de izbanda in pozitia asta, mai ales ca erau pe canapeaua incredibil de ingusta, ii prinse picioarele lui Yuki, acestea incolacindu-se automat in jurul bazinului tanarului.
- Nu te mai forta! spuse niponul usor suparat, rupand sarutul pentru a-si mustra prietenul. Alese insa sa nu se zbata, constient ca acest lucru i-ar putea face mult mai mult rau iubitului sau, care, de altfel, incepuse sa urce scarile cu el in brate. Ce... Ce ai de gand? Unde ma duci?
Nu primi raspuns insa decat un zambet inocent, de inger, ascuns pe fata unui demon. Ajungand sus, Jeff impinse o usa cu piciorul, care se parea ca este de la un dormitor. In fata lor se intindea acum o camera spatioasa, cu un pat in mijlocul acesteia, acoperit de cearsafuri aurii din matase, aranjate ca la carte. Era mobilata in stil vechi, totul mirosind insa a lemn peste care trecuse timpul, si totusi fusesera bine intretinute. Cine insa mai dadea importanta mobilei?
Jeff isi puse iubitul pe pat, sarutandu-l atent pe buze, apoi coborand pe gat si incepu sa linga si sa suga pielea fina si frumos parfumata, frecandu-se de el. Reusi acum sa ii traga pantalonii jos, lasandu-l in boxeri. Vazu insa ca tremura, si totusi continua, dezbracandu-se el de bluza si aruncand-o pe jos, dupa care se desfacu la pantaloni.
- Nu ar... Trebui sa astepti pana iti revii de la operatie? intreba Yuki cu teama in voce, inghitind in sec. Jeff insa dadu negativ din cap.
- Tu chiar nu stii cat de mult mi-ai lipsit! Tu, trupul tau! Tu! spuse pe un ton sincer si neinduplecat. Il saruta din nou, neputandu-se abtine de la a nu o face.
Yuki era convins ca spunea adevarul. Vocea il trada in aceste momente, plus ca il putea vedea cat e de emotionat. Ciudat, da, el, Jeff, persoana cu atata experienta in materie de amor, atatea persoane care ii trecusera prin asternuturi, dar acum... Acum nu mai ramasese prea mult din acea persoana, acum era doar el, ca un copil, entuziasmat la vederea bomboanei. Si acum, bomboana era insusi trofeul suprem, trupul iubitului sau, Yuki. Se cobori usor, incepand sa-i sarute fiecare particica a pielii ce ii ajungea in cale. Buzele lui Jeff ii dezmierdau usor sfarcurile intarite lui Yuki, trecandu-si limba peste fiecare in parte, apoi mana si-o cobori in locul intim, cuprinzand organul in palma si incepand a framanta zona.
In scurt timp, niponul incepu sa scoata gemete de placere, Jeff pricepandu-se la ceea ce facea. Isi cobori buzele in acel loc, scotandu-si mana din boxerii celuilalt, pe care ii trase apoi jos. Cuprinse barbatia in palma pentru a doua oara, mangaind-o din nou in acel mod, astfel incat tanarul de sub el incepu sa se incalzeasca usor si sa scoata sunete din ce in ce mai sonore, iar cealalta mana si-o rasuci usor, ducand-o pe fundul lui si apasand usor spatiul ingust de acolo.
Cand patrunse, folosindu-si un singur deget, Yuki scoase un geamat de placere, lasandu-si capul pe spate si inchizandu-si ochii.
- Nimic nu se compara cu trupul tau incins si vocea ta senzuala gemand sub mine! rosti Jeff si ii cuprinse buzele intr-un sarut bland. Limba i-o cauta jucausa pe cea a lui Yuki, ajungand intr-un final s-o atinga si s-o initieze in jocul plin de tandrete si de dorinte ascunse.
Cand buzele li se despartira pentru aer, Yuki scoase un geamat infundat, prinzandu-se cu mainile de gatul lui Jeff, in incercarea de scapa de teama, in ciuda placerii care o simtea.
- Sst, linisteste-te! rosti americanul in momentul in care baiatul de sub el scanci la simtul celui de-al doilea deget introdus in locul acela. Era destul de ingrijorat, desi stia cum see desfasoara lucrurile. Isi lasa capul pe spate, afundandu-se in perne in incercarea de a se linisti si a ignora teama ce-i invadase sufletul. Trupul ii tremura in acelasi timp, incalzindu-se sub acele atingeri tandre.
Hotarand ca e de ajuns acest mic joc, Jeff incepu sa-i sarute gatul iubitului, ducandu-si ambele maini pe talia acestuia, trasandu-i conturul. Isi cobori mana la pantaloni si ii impinse jos, nemaiputand rezista. Ii simtea neincapatori, iar locul umflat dintre picioarele sale cerea placerea intensa ce i-o putea oferi doar corpul celuilalt.
Tanarul se pozitiona in locul ascuns dintre picioarele celuilalt, prinzandu-i-le si rasucindu-i-le in jurul bazinului sau, dupa care isi pozitiona organul la intrarea din trup si impinse usor inainte, dar Yuki scanci, retragandu-se. Nu voia, stia ca doare si el ura durerea. Jeff insa il prinse de barbie, aducandu-i chipul in fata celui al sau, apoi ii acapara buzele in tandrul sarut, incercand sa-l linisteasca.
Acceptand, niponul se relaxa in pat, stragand in pumni cearsaful pentru a putea rezista celor ce aveau sa se intample. Organul lui Jeff se adancea tot mai tare in el, facandu-l sa scanceasca. Din nou, colturile ochilor se inundara cu lacrimi. Era rau si poate asa va fi de fiecare data, de aceea se temea ingrozitor, insa nu se mai impotrivi de aceasta data, ci isi lasa prietenul sa continue, acesta impingandu-se tot mai adanc in el.
- E gata, ii spuse la ureche, afisand in acelasi timp un ranjet multumit. Ii saruta pleoapele celuilalt, facand lacramioarele sa dispara pe buzele sale fierbinti, apoi il saruta din nou pe Yuki, timp in care se impingea din ce in ce mai adanc in interiorul lui.
- Ma...Doare... Stai! reusi sa rosteasca Yuki printre scancete, insa Jeff, purtandu-se bland, ca de fiecare data, se opri. Ramase in interiorul sau, privindu-i chipul ingrijorat al japonezului, asteptand sa primeasca acordul de a continua, ce intarzia insa a aparea.
Lasandu-si capul intr-o parte, Yuki mai scoase in scancet, dupa care stranse din dinti, lasandu-l sa se adanceasca mai mult. Ce fusese mai greu trecuse, fiindca placerea incepu sa se faca simtita printr-un mic geamat la inceput, apoi altul si altul, in timp ce viteza miscarilor crescu, insa avand grija si ca durerea sa nu reapara.
- Esti un adevarat tigru, spuse printre gemete Yuki, lasandu-si capul in scurbura gatului iubitului sau si sarutand pielea incinsa, acoperita de stratul fin de transpiratie. Gemu puternic cand Jeff se misca intr-un anume fel, inghitind in sec. Fusese asa de placut! Mii de fiori ii strabatusera trupul, aducandu-l in mrejele placerii.
- Ti-am zis ca va fi bine, rosti cel de deasupra sa, acaparandu-i buzele intr-un nou sarut.
Ocup locul si voi da edit dupa ce termin de citit
EDITAsa siiii? haidee fata continua, acnd i placea si micutului meu Yuki ceea ce se intampla, cand se afunda si el mai mult in "cum si spus si tu, mirajele placerii" ce faci termini capitolul? Rea mai esti, as fi vrut sa mai continui, macar nu pic (dupa mine, haide ca te mint e un pic mai mult)Stiam eu ca va fi bine si ca amandoi vor termina prin demonstrarea iubirii unul fata de celalalt, dar sper ca Jeff sa fie bine, ca nu il va afecta cu nimic actul sexual dintre el si iubitul sau, sau cel putin nu asa mult, te rog sa nu ii mai faci sa sufere, ca plang, nu mai fi rea nici cu ei dar nici cu mine. Fataa stii ca te iubesc ai avut un capitol minunat, am vazut cateva greseli de tastare, dar te cred, nimeni nu ESTE PERFECT. si stiu ca tu adori perfectiunea, dar se mai intampla uneori. Asa, Descrierea mea frumoasa si adorata de mine, cineva vad ca pe capitol ce trece devine din ce in ce mai buna la chestii "sentimentalistice" si asta ma incanta, imi place foarte mult cum Jeff la luat si l-a bagat in acele asternuturi atat de hmmm...m-am inrosit si eu nu numai Yuki.
Deci c-am atat pentru astazi iubiricu meu.Ne vedem la urmatorul capitol
Anunta-ma din nou (te pupicesc)
bay-bay
Wowww...cat am asteptat dupa scena asta...ms ca m-ai anuntat :*
Sunt atat de dulci...normal ca nu o sa-i reziste Jeff lui Yuki...cine naiba i-ar rezista :X si felul in care se comporta atat de bland, dar in acelasi timp doritor....ma bucur ca nu a fost dur de data asta. Si Yukii...bietul de el ii e frica, dar pana la urma cunoaste pasiunea si placerea carnala....
bun eu inchei aici ca iar ma apuc de filosofii :)) pooop gagk si ...aaa te mai pup ink o data:*
spor la scris
Multumesc de comentarii. Am venit cu nextul.
Lectura placuta ^^

Capitolul 17


Cei doi continuara ceea ce initiasera, miscandu-se din ce in ce mai incet, pentru a lasa placerea sa-i cuprinda, sa-i invaluie. Camera era scufundata in gemete de placere, iar cei doi stateau inlantuiti, Yuki tinandu-se strans de gatul lui Jeff si sarutandu-l pe buze. Cu fiecare patrundere, tanarul scapa cate un geamat de extaz, lucru ce-i gadila urechile iubitului sau. Se alaturase de ceva timp jocului sunetelor provocatoare, acum prinzandu-l de talie pe iubitul lui si penetrandu-l de fiecare data mai adanc. Amandoi stiau ca momentul e aproape si nu mai rezista mult, asa ca isi continuau din ce in ce mai rapid miscarile.
In scurt timp, Yuki se elibera de toata presiunea, scapand un geamat lung. Jeff il urma in scurt timp, eliberandu-se in interiorul sau. Corpul slab ii cazu peste cel al lui Yuki, dupa care se aseza pe perna, langa acesta, acoperindu-i buzele cu un sarut. Il trase in bratele sale, tinandu-l strans la piept. Stia prea bine cat de mult asteptase intalnirea asta dintre ei, il dorise cu fiecare secunda cand nu era langa el, precum si in momentele in care era langa el. Simtea o durere surda in spate, insa nu conta, era prea fericit. In momentul in care se misca, scoase un scancet. Reusi insa sa traga plapuma peste ei, dupa care se afunda iar in perne, langa iubitul sau. Yuki, care isi puse capul pe pieptul lui si isi plimba mainile usor pe pielea lui fina, intreba:
- E totul in regula?
Vocea ii suna slabita, pastrand inca tonul folosit cand scosese acele gemete lungi ce il starnisera pe Jeff. Baiatul se intoarse cu fata spre el, ii prinse barbia intre degete si il trase usor spre el, acoperindu-i buzele cu buzele sale.
- Sigur ca da, raspunse de-ndata ce buzele ii fura libere. Nu ii putea arata lui Yuki ca il doare, fiindca i-ar fi dat dreptate cu privire la faptul ca nu era inca pregatit pentru efortul de orice fel. Yuki... spuse incet Jeff, mangaindu-l. Ai mai tras ceva?
Intrebarea suna in camera linistita acum. Tonul pe care fusese pusa era unul resemnat. Jeff se temea de raspuns, iar Yuki nu-si gasea cuvintele. Isi inchise ochii, scotand un scancet cand incerca sa se miste. Durerea incepuse sa-si faca simtita prezenta mai repede decat ar fi crezut el.
- Nu, nu am mai facut-o, spuse cu seninatate. Nu avea rost sa intrebe, Jeff oricum nu avusese posibilitatea sa se drogheze. Cu greu, tanarul reusi sa se aseze deasupra prietenului sau, apoi, dupa ce il saruta pe buze, continua: Ma bucur enorm ca esti bine acum.
Vocea sa lasa sa se vada fericirea pe care o simte ca tanarul e langa el. Poate pana acum urase homosexualitatea, fusese total impotriva acestui lucru gresit, insa acum... Iata-l pe intr-o impostaza romantica, peste alt baiat, sarutandu-se. Si asta nu era nimic, se sarutasera ei in fata mai multora. Abia acum isi aducea aminte de scoala. Se sarutasera in fata tuturor. Se intreba ce zisesera acestia, parintii, daca aflasera, profesorii si toti ceilalti. Insa erau momente cand nu contau astfel de detalii minore, iar acesta era unul dintre ele.
Mainile lui Jeff se asezara pe talia prietenului sau, iar buzele i se lipira de pielea fina si parfumata a gatului acestuia. Fusese o partida de neuitat, iar prezenta lui Yuki langa el il ducea in culmea fericirii. Era cat se poate de constient ca baiatul asta era diferit de toti ceilalti cu care fusese si il placea la nebunie lucrul asta, insa era si usor ingrijorat de cum avea sa se desfasoare lucrurile intre ei. Trebuia sa ii spuna ce se intamplase cu adevarat, cu Takashi si Misa. Intuia faptul ca Yuki banuia cateva lucruri, daca nu despre lucrurile alea, despre ceea ce era el de fapt.
- Ai heroina? intreba Yuki, dandu-se in acelasi timp jos de pe iubitul sau si punandu-se inapoi in pat.
- Cred ca da, aici o tineam de obicei, cand nu aveam unde s-o tin acasa, fiindca eram suspectat.Yuki ramase uimit la auzul acestor vorbe. Vazandu-i figura speriata, Jeff continua: Ma refer la trafic...
Acum lucrurile se limpezeau. Asa cum se gandise, era dealer de droguri.
- Dar... Dar ai cumparat cu mine heroina de cateva ori de la Dragon, spuse incet, uimit. Nu-si putea explica acest lucru, era confuz. Si totusi gesturile nu-l tradau, plus ca nu-i era frica. Nu de el, de iubitul sau. Din ce grup faci parte? intreba incet, sarutandu-l pe obraz.
Jeff insa nu raspunse la aceasta intrebare, doar ii explica faptul ca mersese sa cumpere pentru a nu fi urmarit de politie. Tacerea ce se lasase intre cei doi era apasatoare. In momentul in care intredeschise buzele sa-si continue ideea, realiza ca iubitul lui adormise. Partida il obosise mai mult decat ar fi crezut pe celalalt, asa ca inchise si el ochii, cazand in scurt timp si el intr-un somn adanc...

- Baga-mi-as! striga Yuki in momentul in care simti acea durere surda in partea de jos a trupului. Jeff se afla jos, facand ceva de mancare, pe cand el abia se trezise. Avea nevoie de un dus, dar pentru asta trebuia sa iasa din camera. Nu se putea misca insa, fiind tintuit de durere in pat. Facu un efort si se ridica in picioare, sprijindindu-se de fiecare obiect pentru a iesi. Primul lucru pe care il facu a fost sa se indrepte catre balustrada, incepand sa coboare fiecare treapta pana ce ajunse jos.
Auzind pasii, Jeff ii veni in intampinare cu un pahar in mana si il lua in brate, lipindu-si buzele de ale sale. Yuki scapa un alt scancet de-ndata ce pasi din nou.
- E totul in regula? intreba americanul si ii inconjura talia cu mana.
Yuki dadu afirmativ din cap, nevrand sa-l ingrijoreze cu durerea lui. Era nimic in comparatie cu ceea ce avea iubitul lui la coloana. Isi duse mana in acel loc unde avea operatia, mangaind usor.
- Tie cum iti e? intreba cu voce joasa, dandu-i un sarut fugar pe obraz.
- Destul de bine, rosti zambindu-i, dupa care il lua spre bucatarie, tinandu-l strans in brate sale. Yuki se simtea usor stingherit. El, care nu patise absolut nimic, era nevoit sa fie sprijinit de Jeff, in conditiile in care acesta era si operat.
Americanul ii trase un scaun iubitului sau, indemnandu-l sa se aseze, dupa care il saruta pe crestet si ii puse un castron cu lapte si cereale, asa cum ii placea lui Yuki. Stia destule informatii despre el, aflase dinainte sa il cunoasca, fiindca il placuse si il vrusese. Dorinta il impinsese sa faca tot ceea ce facuse pana acum pentru a-l avea pe baiatul asta. Se intreba daca ii va putea spune vreodata.
Incepuse sa se gandeasca sa pastreze totul secret, asta fiind cel mai bine pentru relatia dintre ei doi. Nu ar fi suportat sa se desparta de el, mai ales acum, cand incepea sa tina la el cu adevarat. Niciodata nu se simtise asa. Inocenta lui, fragilitatea lui, felul de a se comporta cu el, iubirea pe care i-o purta, saruturile blande, fierbinteala trupului... Ii era destul de greu s-o recunoasca, insa incepea sa se indragosteasca de el. Daca ceea ce incepuse paruse a fi doar o aventura, acum era mult mai mult. Trupul ii tanjea intr-una dupa trupul celuilalt, cerea sa fie acolo tot timpul, langa el. Il iubea oare?
Isi alunga gandurile si isi lipi buzele de obrazul sau, aplecandu-se usor pentru a ajunge la nivelul sau. Yuki se intoarse zambind catre el. Era rosu la fata, insa zambea larg. Lua o lingurita plina cu lapte si cereale si, punand palma sub ea pentru a nu murdari podeaua, i-o baga in gura. Cu zambetul pe buze, Jeff inghiti, dupa care, neputandu-se abtine, isi lipi buzele de buzele dulci ale lui Yuki.
- Imi vine sa te devorez! spuse dupa aceea, tragandu-si scaunul langa celalalt si privindu-l atent.
- Ai facut-o aseara, spuse rosind si intorcandu-si chipul in partea opusa, spre a nu se vedea asta. Jef insa incepu sa radasi continua:
- O fac si diseara, daca vrei. Yuki treasari in acel moment, iar celalalt se ridica de pe scaun, incepand sa chicoteasca. Mergem sa ne plimbam? intreba zambindu-i larg.
Yuki schita un '' da '', continuand sa manance, in timp ce Jeff ii veni in spate, incepand sa-l maseze pe umeri. Ii venea sa-l manance la cat era de dulce, insa trebuia sa se abtina. Era ingrijorat cu privire la ceea ce avea sa se intample cand ii va spune faptul ca din cauza lui murise Misa, precum si moartea lui Takashi.
Oricat de mult si-ar fi dorit sa-i spuna adevarul, asta nu trebuia sa se intample, fiindca risca sa il piarda pentru totdeauna...
here I am ...dau edit maine dimineata ...pentru ca acum..sunt obosita...
EDITAsaaaaaaaaaaaaaaaa deci...nu stiu de ce eu si Jeff nu ne intelegem prea bine, adica mie imi place mult mai mult frumuselu din primele doua-trei capitole...Dar sincer imi este mila de Jeff...si imi place si faptul ca il face pe micutul meu fericit, dar mintindu-l nu va rezolva nimic, stiu ca ii este greu, ca se teme ca il va refuza, ca l va uri...dar daca il iubeste cu adevarat, se va intoarce la el orice s-ar intampla..sper ca Jeff sa nu ii faca rau... bunocului din primele capitole ca ma supar! Asaa nebunaticii mei fac prostioare si inca cum...Saracutl MEI INDRAGOSTTI..fiecare cu ce il doare..[Yuki mamii lasa HEROINA!] Jeff inca nu era pregatit pentru aceasta scena de amor, dar il doreste, iar Yuki..ei bine situatia lui se stie...Orice ar fi..spe ca pe aici sa fie iubire si nu obsesie...
Cam atat..nu uita sa ma anunti ,CAT IMI PLACE CAND SUNT PRIMA!
Awww....sunt atat de dulci...plini de probleme si de secrete, dar dulci. Cum am mai zis...nu sunt deacord cu ce a facut Jeff ca sa ajunga la Yuki, dar stii zicala : "In dragoste si razboi totul e permis"
Vreau sa vad ce se va intampla cand ii va spune adevarul, pentru ca is sigur ca i-l va spune intr-un final. Din momentul in care si-a zis...poate sunt indragostit de el...de atunci am stiut ca nu va putea sa traiasca cu acest secret...
Mama ei de heroina...mai lasati-o ca nu e buna deloc...offff
Oricum...astept nextul poop
Thankz for the coms, ya` sweety girls >:D<
Next:

Capitolul 18

Dupa alte cateva sarutari si atingeri tandre, cei doi se ridicara de la masa. Jeff avea zambetul pe buze in dimineata asta, semn ca se sculase bine dispus. Intors catre el, Yuki ii lua mana in mana sa si, jucandu-se usor cu degetele sale, intreba pe un ton copilaresc si rugator:
- Vrei sa facem un dus amandoi?
Nici ca ar fi putut gasi o replica mai buna pentru Jeff, care abia astepta. Fata i se insenina si mai tare, parca radiind de fericire, apoi il lua pe iubitul sau de mana, incepand sa alerge prin casa. Yuki insa scanci, neputand face fata efortului astuia si isi trase mana din mana sa, privindu-l atent. Dandu-si seama de gafa facuta, Jeff se apropie incet si il cuprinse in brate.
- Te doare... ? intreba pe un ton trist, inconurandu-i talia iubitului cu bratul sau. Il saruta apoi pe buze, iar Yuki reusi sa-i raspunda, intr-un final, cu un '' Nu '' usor nehotarat, apoi se trezi luat pe sus de iubitul sau, care il purta pe brate ca pe o mireasa.
- Lasa-ma jos, Jeff! striga Yuki iritat la el, insa americanul n-o facu pana ce nu ajunsera in capatul holului, unde era baia. Il lasa pe Yuki jos si, lipindu-l de perete, incepu sa-l sarute pe gat, dupa care isi strecura mana in locul intim, masand zona. E... E prea... Repede! spuse Yuki printre suspine. Ii placea si stia asta prea bine, insa durerea inca persistenta avea sa se mareasca in cazul in care va face greseala sa reinceapa un joc in pat sau in orice alt loc.
Jeff schita un zambet, dupa care, lasandu-l lipit de perete pe iubitul sau, disparu, pentru a se intoarce insa peste cateva minute cu niste prosoape si doua capoade de matase pe brat. Il lua de mana pe nipon si, sarutandu-l pe obraz, ii ceru din priviri sa intre in baie.
Dupa ce se vazura dezbracati amandoi, Yuki se indrepta catre oglinda, privindu-se in ea. Era un dulce asa, abia sculat, cu fata inca obosita si purtatoare a nenumaratelor expresii impuse de placerea din noaptea trecuta. Ce il ingrijora insa era ca a face baie cu Jeff sau a fi in preajma lui pe oriunde nu sunt alti oameni - sau sunt, ca nu-i pasa lui - inseamna o noua partida de amor. Constient ca n-are de ce sa se impotriveasca, tanarul intra in cada plina cu apa fierbinte, pe care Jeff o lasase sa se umple de cand se trezise. Intra si el acolo, sarutandu-si iubitul usor pe gat, apoi se lasa in apa, lasandu-si descoperit doar capul cu par ravasit.
Mana i se indrepta catre locul intim al iubitului sau si, incepand sa maseze locul, rosti usor, de parca i-ar fi putut auzi cineva in acel loc:
- Ador sa te aud cum gemi. Imi dai dependenta, pisoias.
Ii placea sa-l alinte cu diferite astfel de apelative care il faceau pe Yuki sa se roseasca. Nu-i venea sa creada ca era in ipostaze romantice cu alt baiat si era incantat de acest lucru.Isi aducea bine aminte ca nicio alta persoana nu mai reusise sa-l faca sa se simta atat de bine. In astfel de momente, durerea care urma dupa nici macar nu mai conta, facea abstractie de prezenta ei.
Niponul se rosise la auzul acestei afirmatii. Insa nu voia sa se lase mai prejos, asa ca ii prinse organul prietenului sau in mana si, incepand sa mangaie usor, rosti rusinat:
- Nimeni nu m-a facut sa mai scot astfel de sunete.
Zambind, Jeff il ridica in bratele sale, Yuki stand acum peste el, privindu-l in ochi. Fundul lui atingea barbatia celuilalt, fapt care ii provoca o placere deosebita, insa teama ca avea sa-l starneasca nu era prea placuta acum. Americanul insa se parea ca nu are chef de prostii, sau macar se abtinea de la ele momentan, lua un burete si, turnand gel de dus mirosind a trandafiri pe el, incepu sa-i mangaie trupul lui Yuki, facand din cand in cand o miscare ce-l facea pe celalalt sa mai scape un mic geamat.
- Unde vrei sa mergem dupa aceea? intreba Jeff sarutandu-si prietenul, apoi incepu sa-si treaca buretele pe trup. Acesta fu insa preluat de Yuki, vrand sa faca acelasi lucru pe care il facuse si Jeff cu el, asa ca incepu sa i-l plimbe pe trup, dezmierdandu-l. Depuse un sarut pe fruntea celui de sub el, apoi rosti:
- Eu nu stiu nici macar unde ne aflam, dar sa mai stiu si pe unde sa mergem! Cred ca... Doar la o plimbarica, doar tu si cu mine, daca e vreo padure pe aici facem si un picnic, dupa care mai vedem noi.
Chipul lui radiand de fericire il bucura enorm pe Jeff. Cei doi isi dadura rapid spuma gelului de pe trupul lui jos, apoi iesira si, sarutandu-se, ajunsera sa se stearga reciproc, aluecand cateodata intr-o atingere patimasa. Dupa ce s-au imbracat rapid amandoi, Jeff intr-o pereche de blugi spalaciti si cu multe taieturi si un hanorac alb, iar Yuki cu o pereche de pantaloni negrii, stransi pe fund, si o camasa de aceeasi culoare, coborara jos, incepand sa caute mancare pentru picnic.
Gasind tot ce credeau ca le trebuie, au asezat in cos si au ies din casa, tinandu-se de mana si sarutandu-se din cand in cand.
- Ai un loc anume in minte? intreba Yuki si zambi cand Jeff dadu negativ din cap.
- Nu stiu nici pe ce lume traiesc, acum conteaza doar ca tu esti langa mine, ii raspunse si, ducandu-si mana in jurul gatului sau, il trase spre el si il saruta lung, doritor si pasional.

- Hai sa stam aici! spuse Yuki si se aseza pe iarba, intr-o poienita. Jeff intinse o paturica pe jos si il trase pe Yuki langa el, sarutandu-l pe buze. Au scos mancarea si, incepand sa manance, s-au lasat amandoi pe spate, incepand sa priveasca cerul insorit. Era frumos afara, insa ziau era mai frumoasa pentru amandoi fiindca erau impreuna. Cu zambetul pe buze, Yuki isi ciupi iubitul de fund, strecurandu-si mana pe sub el, apoi, urcandu-se deasupra sa, incepu sa-l sarute lung si plin de dorinta.
De-ndata ce buzele i-au fost eliberate de presiunea crescuta, Jeff intreba, privindu-l atent:
- Vrei s-o facem aici?
Yuki incepu sa rada, neasteptandu-se la asta, insa Jeff se parea ca nu glumeste, fiindca isi strecura mainile pe sub camasa lui si incepu sa-i maseze pielea fina in asa fel incat Yuki scoase un geamat de placere. Desfacu fiecare nasture in parte si incepu sa-i sarute pieptul, prinzand sfacurile intre dinti si sugandu-le pe rand, lingandu-le intr-un mod pervers si facandu-l pe baiatul de deasupra lui sa geama de placere.
- Stai, suntem afara...! reusi sa articuleze Yuki, scapand in acelasi timp un geamat care-l facu sa roseasca.
- Si nu ne vede nimeni, puiule. Si daca ne-ar vedea nu ar fi problema, poate chiar ni s-ar alatura si ei.
Niponul tresari si simti o urma de gelozie. Nu voia sa-l imparta pe Jeff cu oricine altcineva.Americanul continua sa sarute sfarcurile intarite, mainile ducandu-i-se pe fundul celuilalt, pe care incepu sa-l maseze usor si sa stranga, facandu-l pe acesta sa geama usor. Incerca sa-i dea pantalonii jos, insa Yuki se impotrivi, devenind dintr-o data de o culoare rosie.
- Nu, nu putem! Jeff il privi intrebator, asa ca acesta continua: Suntem in natura si poate sa vina sa ne vada cineva! Plus ca... Ma doare, spuse si isi feri privirea de cea a americanului, dar care il trase spre el si ii acoperi buzele cu un sarut.
- Asteptam pana la noapte. Atunci nu vine nimeni sa ne vada, spuse cu un ton pervers in glas, iar Yuki isi inchise camasa, ceva mai linistit, si, asezandu-se inapoi pe patura, stand cu mainile sub cap, intreba:
- Iti plac barbatii? Intrebarea il amuza copios pe baiat.
Jeff il privi curios, incercand sa dezvaluie rostul aceste intrebari, dupa care izbuci in ras, nemaiputandu-se abtine. Inocenta lui Yuki il facea sa il adore pe acest baiat si nu regreta nimic din ceea ce se intamplase. Ii acoperi buzele cu un sarut, apoi isi inchise ochii, cuibarindu-se la pieptul celuilalt precum un motan doritor de afectiune.
Jeff nu se poate abtine sa nu-l atinga, nu-i asa. Nu conteaza, e asa dragut :love:
Credeam ca o vor face in baie :perv: si la picnic... In momentul in care ei se giugiuleau pe patura, ar fi fost misto sa treaca pe acolo un mos de nouazeci de ani. Ar fi facut infart. Nu de ce crezi, ci gandinduse ca el nu mai e in stare sa faca asa ceva.
Se pare ca Jeff ii respecta dorintele lui Yuki si nu-l forteaza. Ma bucur.
Acum te rog sa ne aduci repede next-ul :pls:
Te pwp dulce.
:bye: :bye:
eu voi lasa comentul probabil vineri..sambata...gomene..inchisoarea imi ia si ultimul strop de energie..si timp..[si un motiv mai este lenea]
editareeeeeee asaaa deci unde am ramas..a daaa vrei sa facem un dus amandoi..si ador sa te aud cum gemi pisorias...deci aceste apelative insotite de aceste gesturi...adica e atat de dulce..nu am cuvinte sa spun...imi place ca sunt indrazneti..si faza cu "puiule..si s-ar alatura si ei.. deci micutul meu nipon e cam gelos nu vrea sa imparta si asta imi place, seamana cu mine... dar faza de la sfarsit cu "iti plac barbatii" ma lasat cu gura cascata...ce e cu nedumerirea asta pe capul sau..doar au facut..."ce au simtit" impreuna...deci e cam logic..dar presupun ca el inca se simte ciudat si ..il inteleg...asa fig sa citesc nextul ..papa te pup GABY MEU!
Bun, am aparut cu nextul... Trebuie sa imi cer scuze, am cam tras chiulul la scris pe-aici, m-am ocupat de celelalte ficuri... Se la vie:))
^:)^ Imi cer iertare ^:)^
Continuare:


Capitolul 19

- Tu ce zici, dupa tot ceea ce s-a intamplat intre boi, mie imi plac barbatii?
Obrajii lui Yuki prinsera o culoare rosiatica in momentul in care se gandi pe indelete la tot ceea ce se intampla sub el si isi lasa pleoapele sa-i cada peste ochi, punandu-si in acelasi timp o mana sub cap si pe cealalta pe Jeff, care statea strans la pieptul sau. Nu mai era nevoie de raspus la intrebarea pusa, fusese oricum in van, curiozitatea il rodea, insa mai mult il interesa daca.... Daca lui ii plac.
De cand murise Misa, Yuki nu mai acceptase apropierea de nicio fata, preferase sa stea in banca lui. Unul mai putin la competitia pentru sexul frumos nu era o paguba, mai ales ca el avea mai mult, si anume il avea pe Jeff, care parea ca-l iubeste.
- Uhm... La ce te gandesti? intreba Jeff si Yuki tresari in acel moment, insa zambi de-indata ce-si dadu seama ca se afla intr-o poenita cu iubitul lui.
- La noi doi... La orientarea mea, rosti intr-un final tanarul si se apleca peste iubitul sau, prinzandu-i buzele intr-un sarut copilaresc. Mana stanga ii era acum pe talia lui Jeff si o mangaia usor. Cand dadu drumul buzelor reusi sa spuna: E atat de frumos ce se intampla, Jeff... Insa am presimtirea ca se va intampla ceva rau, ceva nu va merge asa cum vrem noi, rosti pe un ton jos si trist, iar Jeff il privi atent si il stranse in bratele sale.
- Nimic nu poate fi rau intre noi daca ne iubim si ne iertam greselile, rosti intr-un final si zambi bland, insa mintea si sufletul ii tipau de durere stiind ca va veni si ziua cand va trebui sa ii spuna lui Yuki despre ceea ce se intamplase atunci, cu Takashi, plus moartea Misei si alte multe lucruri care, desi nu se legau de el, insemnau mult.
Yuki isi lasa capul inapoi pe paturica, iar Jeff urca la nivelul sau si incepu sa il sarute atent pe buze, coborand apoi pe barbie si pe gat, dupa care pe gat. Incepu sa linga pielea fina, dandu-i fiori celuilalt, iar acesta scoase un oftat de placere cand ii prinse pielea intre buze si incepu sa suga usor, lasand urme rosii.
- Esti al meu, rosti pe o voce perversa si plina de subintelesuri, apoi ii prinse buzele intr-un sarut lung si pasional. Limba ii ajunse in gura celuilalt, cautandu-i-o pe a sa si incepura un joc bland si tandru. Isi duse in acelasi timp mana intre picioarele sale, incepand sa mangaie atent locul dintre picioarele sale, insa cateva sunete infundate ale lui Yuki il facura sa se opreaca.
- Sunt cativa copii pe aici, a rostit niponul incet si si-a lipit pentru scurt timp buzele de obrazul lui Jeff, dupa care aseza mancarea luata de acasa si incepura sa manance ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat pana atunci acolo.
O satra de prichindei ajunsera in poiana, facand galagie. Jeff era nerabdator ca acestia sa plece si il privi pe iubitul sau fix in ochi, cerandu-i clar sa plece de acolo, fiindca nu mai rezista. Se ridica cu mare greutate in picioare, fiind usor obosit, dupa care stransera rapid totul si pornira tinandu-se imbratisati. Cele cateva persoane care ii vazusera se uitau lung, neintelegand ce se intampla, de ce doi baieti se comporta asa apropiati.
In ciuda faptului ca ii era ciudat, se simtea rusinat de ceea facusera si cum se comportau asa in vazul lumii.
- Nu ar trebui sa ne purtam ca atare in societate? intreba Yuki si Jeff incepu sa rada.
- Te-ai sarutat cu mine in fata tuturor colegilor tai si in fata mai multor oameni din oras si aici iti pasa? intreba fixandu-si ochii in ochii sai, iar Yuki incepu sa se roseasca usor, apoi facu abstractie de un cuplu ce se afla in fata lor si isi lipi buzele de buzele celuilalt baiat.
Fata ce vazu chestia asta ramase cu gura cascata si culoarea i se schimb abrusc de la rumeniu la galben pal. Insa celor doi baieti nu le pasa, caci intensificara sarutul. Se apropiara de masina si intrara in aceasta, Yuki punandu-se la volan. O calca la blana, fiindca deja simtea ca il vrea din nou pe Jeff, din nou si din nou.

- Dezbraca-te! spuse niponul pe un ton poruncitor, iar Jeff incepu sa chicoteasca, insa isi desfacu slitul. Se aflau in camera in care se jucasera si aseara. Isi trecu mainile peste talia americanului, apoi ii arunca jos bluza pe jos si il aseza cu grija in pat, punandu-se in acelasi timp deasupra sa si incepand sa se frece de el. Isi arunca si el bluza, iar pe Jeff il uimea dorinta crescuta pe care o arata iubitul sau.
- Nimfomanule! rosti Jeff si isi trecu limba peste buze, insa nu avu timp sa faca altceva, fiindca limba lui Yuki ii patrunse in gura, formand un sarut usor violent, dar si pasional. Dupa cateva minute, Yuki reusi sa intrebe in timp ce respira sacadat:
- Asa... Si?! Te vreau! spuse incet si ii acoperi pentru a doua oara buzele celuilalt, dand nastere unui alt sarut si desfacandu-i in acelasi timp slitul de la pantalaoni. Se lasa el sa ajunga sub Jeff, insa scanci de cum facu o miscare mai brusca.
- Nu poti, rosti Jeff dezlipindu-si buzele de ale sale. Mai bine stai tu sus de data asta, spuse incet, lasandu-l pe Yuki cu gura cascata de-a dreptul.
- Adica sa... Sa fac eu... ? intreba uimit, nestiind ce sa spuna. Jeff dadu din cap in acel moment si zambi. Dar nu stiu ce...
Jeff se ridica si ii puse degetul aratator pe buze, oprindu-l din a mai vorbi. Ii acoperi apoi buzele cu buzele sale si ii dadu pantalonii jos, prizandu-i barbatia in mana prin materialul subtire al boxerilor si incepand sa o mangaie usor, facandu-l pe cel de pe el. Isi continuara sarutul pana ce aerul parea ca nu ii mai satisface, asa ca luara o scurta pauza. Jeff isi duse buzele pe gatul celuilalt, sugand usor si muscand cu placere in timp ce Yuki incepu sa geama usor.
Ii trase pantalonii lui Jeff jos, nemairezistand un moment, apoi se puse deasupra lui din nou. Isi strecura mana in boxerii sai si incepu sa mangaie din ce in ce mai repede locul umflat, provocandu-i gemetele americanului sa isi faca aparitia. Zambi in momentul in care vazu acest lucru si isi lipi buzele de cele ale iubitului sau, impiedicand sunetele sa isi mai faca aparitia, in ciuda faptului ca sunau incantator.
Inghitind in sec, Jeff isi dadu jos boxerii, ramanand gol in fata iubitului sau. Acesta zambi si urma pasii pe care ii invatase atat de bine de la el, dandu-si ultimul articol vestimentar jos. Se pozitiona intre picioarele sale si incepu sa-l sarute pe piept din ce in ce mai apasat si mai doritor.
- Haide, vreau... Sa fii acolo! rosti Jeff si ii prinse buzele intr-un sarut apasat, incolacindu-si mainie in jurul taliei lui Yuki, iar acesta zambi auzind acest lucru. Se pozitiona usor la intrarea in celalalt si inainta cu grija, insa Jeff il prinse nerabdator de talie si il trase in el, insa graba strica treaba, caci scanci puternic si ochii i se umezira.
- Jeff, rosti pe un ton trist Yuki si ramase nemiscat in el, cat timp celalalt stranse puternic ochii si mototoli cearsaful de sub el in maini. Se calma intr-un final, fiindca durerea trecuse, apoi rosti pe un ton jos ca poate continua. Niponul se apleca peste el is ii prinse buzele intr-un sarut tandru, pe cand incepu a se misca incet in el, facandu-l sa inceapa sa geama infundat din cauza buzelor ce il stapaneau.
- Mai tare! rosti si se prinse cu mainile de umerii lui Yuki, ridicandu-se usor in sus, ajungand deasupra sa si incepand sa se miste din ce in ce mai rapid peste el, incepand sa scoata amandoi gemete de placere, inecati in extazul dat de actul in sine.
Continuara pentru o buna bucata de timp, insa la un moment dat Jeff nu mai rezista si se elibera de lichidul albicios pe abdomenul lui Yuki, urmat indeaproape de acesta, care o facu, insa in el. Isi lipi buzele de ale sale si trasera o patura calduroasa peste trupurile transpirate, incepand sa se mangaie usor unul pe celalalt.
- Esti magnific! rosti Jeff si se lasa pe perna moale, sarutandu-l pe iubitul sau pe obraz. Te ador!
- Si eu, rosti Yuki usor rosu in obraji, inca gafaind in urma placerilor intense. Se bucura ca relatia merge asa si se placeau unul pe celalalt la nebunie.
Da si eu va ador..sincer imi place ca de data aceasta a stat Yuki a stat sus si nu jos..si faza cand Jeff la tras de talie si la bagat adanc in el..apoi a inceput sa il doara atat de tare... sincer a fost..bine spus Jeff magnific...si acum da imi pare rau ca Jeff a facut ce a facut..stiu ca atunci cand Yuki va afla nu cred ca va fi de bine...dar in fine sa speram ca se vor impaca si vor trai ceea ce au trait si in acest capitol..eu sincer m-am cam rusinat..dar bine asa sunt eu..cred ca de accea il prefer eu pe Yuki..pentru ca ma aseman cu el..ma refer la faptul ca ne rusinam din prostii..bine in cazul sau nu sunt prostii...bine haniii cam atat pentru astazi..gomene de comentariu scurt....dar..[cry!] ..bine.... astept nextul..sa nu uiti sa ma anunti..si GABII E A MEA ..adica asa vreau [/b]
Multumesc pt comentarii :*
Cum probabil toti v-ati prins, eu sunt foarte iresponsabila si foarte aeriana:)) Asa ca am cam uitat sa mai postez si o continuare, ca, de!, la cate am facut.... Imi cer iertare pentru intarziere :o3

Capitolul 20

- Ai de gand sa stam toata ziua in pat? intreba Jeff intinzandu-se, asezandu-si apoi mana pe pieptul lui Yuki, care statea cu capul pe abdomenul sau. Niponul schita din cap ca '' Da '', apoi incepu sa rada ametit. Jeff il urma in scurt timp, incepand sa rada si el si mai tare. Il trase pe Yuki in sus astfel incat sa-l poata saruta si apoi se lasa iarasi pe pat. Mi-e lene! spuse nervos si se intinse inca o data. Ai o tigara?
- Sunt gol pusca, deci nu stiu unde le-as putea tine... Poate in orificiul anal, spuse si izbucni in ras, iar Jeff facu ochii mari si exclama:
- Ia sa vedem!
Zicand acestea isi trecu mana pe pieptul lui Yuki, dupa care il trase astfel incat mana sa ii ajunga pe fesele sale. Apasa usor asupra locului stramt, incepand sa-si miste degetul incet in acel loc. Niponul deveni rosu ca un rac, dar nu indraznea sa faca vreo miscare anume, fiindca durea usor, dar era incredibil de placut. Jeff adauga inca un deget, iar tanarul scanci usor si isi inchise ochii, strangand din dinti si inchizand ochii.
- S... Sta... i! reusi sa articuleze intr-un final, scapand un geamat si prinzandu-se cu mainile de gatul lui Jeff. Gata, glumisem doar!
- Nu-ti place? intreba cu o voce perversa, dupa care isi lipi buzele de ale lui Yuki.
- Sunt... Suntem... Nimfo... reusi sa mai articuleze Yuki inainte sa scoata un geamat puternic, fiindca Jeff isi impinsese cele doua degete intr-un mod care il facu sa fie strabatut de fiori de placere.
Incepura sa se sarute usor, dupa care Jeff isi retrase cele doua degete de acolo si se ridica in final de pe pat, intinzandu-se. Nu aveau habar ce se va intampla azi, insa telefonul lui Yuki incepu sa sune. Se ridica usor si raspunse, ramanand uimit sa il auda pe Ryu din cealalta parte a firului. De cand il cunoscuse pe Jeff nu-l mai vazuse pe Ryu, insa nici nu ii pasase de el.
Acesta fusese plecat pentru ceva timp din Tokyo si se parea ca abia acum venise. Voia sa se intalneasca cu Yuki, insa el era ocupat acum, ceea ce ii si spuse. Jeff veni langa el si il saruta pe gat, dupa care asculta convorbirea si, dupa ce inchise, spuse multumit:
- Imi place ca m-ai ales in defavoarea unui prieten mai vechi!
Se sarutara lung, dupa care Yuki spuse pe un ton soptit:
- Orice pentru tine...

Ziua trecu repede, cei doi distrandu-se. Erau fericiti unul langa celalalt si stiau asta, realizau amandoi asta. Insa mintea lui Jeff era strabatuta de ganduri negre. Stia prea bine ca trebuie sa ii spuna cat de curand adevarul lui Yuki, mai ales ca se simtea el vinovat. Il iubea pe nipon, plus de-asta avea remuscari. Era speriat si debusolat, nu i se mai intamplase niciodata acest lucru, sa ii pese.Era constient ca e indragostit acum si asta il facea vulnerabil in fata lui Yuki, dar parca nici asta nu mai conta, ci conta doar ziua cand adevarul va trebui sa iasa la iveala. Ziua care se apropia cu repeziciune...
Telefonul suna in timp ce ei se uitau la un film si se tineau strans in brate. Era al lui Jeff. Acesta se ridica cu mare greutate din pat si lua mobilul, raspunzand prost dispus. Nu-i placea sa fie deranjat pentru nimic in lume si nu-si dorea sa se iveasca vreo problema, insa se parea ca norocul ii era impotriva, fiindca se auzi vocea domnului Kyosuke, unul din cei mari. Tanarul se indeparta de Yuki si raspunse la telefon, vorbin aproape in soapta:
- Alo?
- Jeff? Baiete, asculta-ma cu atentie: In seara aceasta iti este pus la dispozitie un avion particular. Foloseste-l pentru a ajunge in America. E o urgenta, oamenii mei nu se descurca fara agerimea ta de neinlocuit, rosti barbatul rapid si Jeff se angaja la a face acest lucru, dupa care isi inchise telefonul.
- Yuki... rosti in soapta si in glasul sau se citea foarte bine tristetea ingrozitoare, de altfel. Vocea niponului se auzi plictisita din pat intreband ce s-a intamplat, iar americanul continua: Diseara plec. Trebuie sa ne intoarcem acasa...
Yuki ofta si se ridica de pe pat.
- S-a intamplat ceva... Cine era? intreba cu ingrijorare, iar Jeff, apropiindu-se de el, il saruta.
- Un prieten. Are nevoie de mine in America, e o urgenta, voi pleca, insa ma voi intoarce rapid inapoi, explica si isi saruta inca o data iubitul.
Se imbracara cu repeziciune amandoi, apoi se intoarsera la masina ce astepta in fata casei, urcandu-se in ea. Erau pregatiti sa plece, iar Jeff continua sa mormaie incet, sa injure printre dinti. Era mai iritat ca niciodata si nu-i convenea ceea ce se intamplase, avea o oarecare presimtire sumbra.

- Vreau sa ai grija de tine si sa nu care cumva sa te droghezi, spuse americanul ingrijorat si il saruta pe Jeff pe buze in fata casei lui, fara sa ii pese ca poate vor fi vazuti de parinti sau de ceilalti oameni.
- Si tu sa ai grija de tine, rosti tanarul si-l stranse la pieptul sau, mangaindu-l. Ii cauta buzele cu ochii inchisi, gasindu-le in scurt timp si sarutandu-le cu tandrete. Nu era bine, si el se simtea ciudat acum, la despartire. Ii venea sa plece cu el, sa-i ceara sa plece impreuna, insa se temea sa nu para prea cicalitor...
Cand Jeff intra in masina, Yuki se apleca din nou si il saruta, apoi ii facu usor cu mana si ramase in strada pana ce automobilul se pierdu in intuneric. Era noapte acum si era foarte frumos afara, asa ca se hotari sa iasa. Scoase telefonul din buzunar si il apela pe Ryu, bunul sau prieten, invitandu-l sa iasa impreuna. De cum auzi, acesta accepta imediat, bucuros, urmand sa se intalneasca in cateva minute la jumatatea drumului dintre casele lor, dupa care sa se plimbe sau sa mearga prin vreun club.

- Frate, mi-a fost dor de tine, rosti Ryu si il luase in brate pe prietenul sau, strangandu-l. Nu te-ai schimbat prea tare. Ce dracului e cu tine zilele astea? Nu iesi din casa pentru nimic in lume sau ce? Ti-ai facut vreo gagica cat timp am lipsit eu sau ce? intreba si ridica din sprancene. Ii parea rau ca pune intrebarea asta, nu voia sa auda de fete, el le ura si totusi se comporta bine cu ele doar de fatada, sa nu zica Yuki ceva. In sinea lui, Ryu era indragostit lulea de cel mai bun prieten al sau si il voia... Il voia pentru el.
- Gagica? Aaah, nu, rosti in soapta si rosi in obrajji, apoi se intoarse cu spatele, incercand sa-si fereasca privirea de cea a bunului sau prieten, insa era prea tarziu. Ryu il trase intr-o parte, sub un copac din parc si se uita lung la el.
- Explica-mi ce e cu roseata...
- Nimic, nimic, rosti niponul cu repeziciune, insa era prea greu sa-l minta.Yuki nu era obisnuit sa minta si nici sa se ascunda, asa ca, neputand suporta privirea fixa a lui Ryu si atat de iscoditoare, rosti: Am pe cineva,da... Prietenul sau continua sa-l priveasca atent, apoi il intoarse si-l lipi de copac, cerandu-i detalii.
- Cum adica ai pe cineva? Cine e norocoasa? intreba ridicand din sprancene, insa cu parere de rau, nevrand sa-l mai vada in bratele altei fete, ci in bratele sale.
- Nu conteaza, rosti Yuki si se intoarse sa plece, insa Ryu il tintui de copac si, fara sa se gandeasca prea mult, buzele i se contopira cu cele ale lui Yuki, care ramasese uimit, perplex. Incerca in zadar sa se fereasca, sa scape din acest asa-zis sarut, dar limba prietenului sau ii patrunse in gura, cautandu-i-o pe a lui. I se facea scarba, nu intelegea insa de ce, fiindca oricum era cu un baiat si stia ce inseamna, dar... Dar il iubea pe Jeff, nu il iubea pe Ryu, nici macar nu-l mai considera prieten pe acesta.
Si iata ce-i facea el acum, cat era Jeff plecat! Isi dadu rapid seama ce se va intampla si ce era cu acea senzatie de incomfort si nesiguranta.
ocup locul ca sa fiu prima...asa cum imi place :> dau dupa edit
Ceee..nu vreau ca Ryu meu..sa fie un personaj negativ..nu este corect.....scarbos...? ceee? dar prima data cand s-au sarutat nu i s-a parut scarbos..atunci..parca la spital ...ouf! nu nu vreau sa cred, in plus nu spun ca sunt de acord cu Ryu..dar el nu este la fel ca Jeff... macar el nu este traficant..sau ce ai spus tu ca este...oricum ceva..legat de droguri...:cry: micutul meu Ryu..nu iti face griji...poate Gabistu [MEU!] iti pregateste un alt el, care te va iubi...te rog sa nu il faci pe Ryo sa sufere..onegai! asaa cam atat deocamdata..nu uita sa ma anunti cand vine nextul..si inca o data ai grija de micutul meu Ryu!
"- Sunt gol pusca, deci nu stiu unde le-as putea tine... Poate in orificiul anal [...]" - OMG! Si cine se gandea ca tocmai Yuki sa zica asa ceva...? :)) Ca de obicei, Jeff nu se da inapoi de la o "provocare" ca aceasta, iti spun ca ador cuplul asta. :X
Am vazut doar o gresala mica, ceva legat de obraji pe acolo, dar nu mai conteaza acum. Well, sunt de acord cu Larisa pe jumatate, adica nici eu nu vreau ca Ryu sa devina un persoanj negativ in fic, dar daca trebuie doar ca sa fie cei doi impreuna, atunci... Sa se sacrifice... Ahh, chiar doare sa zic asta! :((
Gata... Nu mai am ce zice, doar grabeste-te cu capitolul. * huugs * :]
Iartami absenta lungaaa. A trebuit sa recuperez doua sau chiar 3 capitole necitite >_>.
Ultimul capitol: deci imi place cum ai descris acele scene oarecum fiebinti. Chiar mia placut. No sa stau sal purec milimetric. Numi permite timpul O_O. Pana la final totul a mers bine, dar acolo au cam fugarito gastele pe saraca actiune :)). Ai cam fortato. Si undeva putin pe la mijloc.
Oricum dialogul mai placut foarte mult, este si o parte incintanta si intro parte putin amuzanta. X3. Acest capitol mia placut. Succes cu nextul.
Bye. :* :-h