Mi'am dus mana la ceafa, scarpinandu'ma usor. Am ranjit putin prosteste, as putea spune si am deschis gura pentru a spune ceva.
-Numele meu? A, da, ma numesc Dietrich Leonard, spun eu zambind dulce. Am privit'o din cap in picioare. Era frumoasa. Ce face un elf in satul oamenilor? intreb eu mirat si curios in acelasi timp. De obicei doar deathetheri veneau aici si asta numai pentru a ne lua recoltele. Mi'am bagat din nou mainile in buzunar, fara sa imi iau ochii de la ea.
Am chicotit.Mda,sunt sigura ca era foarte surprins de prezenta mea acolo.Se purta prosteste-ma rog,eram obisnuita ca un om sa reactioneze astfel la vederea unui elf.Puteam citi curiozitatea pe chipul lui,dar in acelasi timp il vedeam cam timid...Sau poate era doar o iluzie.Dar era foarte dragut.
-Caut un loc unde sa stau.Ma intrebam,daca nu stii tu unul.
Stiam ca probabil ma va intreba,de ce nu stau cu elfii,si preferam sa evit intrebarile.Asa ca i-am spus din start-cu lacrimi in ochi,amintindu-mi.
-Am fost alungata de ai mei...
Nu vroiam sa-l privesc in ochi,nu mai vroiam sa sufere nimeni din cauza mea.Probabil Catherine se intreba ce mai fac,unde sunt,eram sigura ca aflase deja totul.Nu vroiam ca si Leonard-ce nume frumos!-sa afle povestea,si sa ii para rau pentru mine.Pentru a-mi alunga gandurile sumbre si lacrimile din ochi,i-am zambit lui Leonard,intrebandu-ma in acelasi timp,oare ce mai facea Catherine.
I'am vazut vazut lacrimile din ochi si am intins mana stergandu'i'le. Am zambit cald si dulce apropiindu'ma putin mai mult de ea. Fusese alungata de catre ai ei. Of, of, de asta eram eu fericit ca sunt om.
-Ce'ai zice sa stai cu mine, spun eu zambind. De obicei nu stateam aici, ci aveam o mica casuta langa padure, dar din cand in cand imi vizitam fratele si ramaneam pe la el. Si daca nu sunt indiscret, pot intreba ce s'a intamplat? intreb eu trecandu'mi o mana in parul ei.
Mangaierea lui m-a calmat.Lacrimile mi-au secat si ma simteam mai bine,si totusi,in acelasi timp eram usor nelinistita.Oare ma va alunga de indata ce va afla ca m-am imprietenit cu o deathether?Sau ma va privi in continuare la fel?
-Pai...
L-am privit cu frica,urmarindu-i fiecare reactie,pe masura ce povestea mea inainta.
-Cautam sa ma razbun pentru ceea ce au facut deathetherii...Mi-au ucis parintii,era si normal sa vreau sa ma razbun.
Leonard se incrunta usor.Pesemne se gandea la tristetea mea-si uram asta,caci nu vroiam sa sufere pentru mine.
-Insa m-am imprietenit cu Poison Catherine...E o deathether.
Inainte sa apuce sa spuna ceva,am sarit in apararea ei.
-Dar e atat de diferita de ceilalti!E cea mai buna fiinta pe care o cunosc,si ai mei m-au alungat pentru asta!M-au alungat pentru o prietenie inocenta...
Atunci nu m-am mai putut stapani iar durerea de mult ascunsa in sufletul meu iesi la iveala prin siroiul de lacrimi ce se scurgea pe chipul meu.Oare ce va crede Leonard despre mine?
Am incruntat cand am auzit'o. Parintii mei fusesera usici tot de deathetheri, dar stiam ca unii din rasa lor nu sunt ca ceilalti. Cand am auzit numele fetei am zambit. Mama ei fusese jumatate om jumatate deathether, iar tata o cunoscuse. Am indraznit sa o imbratisez, mangaind'o usor pe cap pentru a o calma.
-Gata, linisteste'te, spun eu calm si bland. Nu se va intampla nimic rau cu Katherine, stie sa isi poarte de grija! o asigur eu increzator pe propiile cuvinte.
''Nu se va intampla nimic rau cu Katherine, stie sa isi poarte de grija!''
Asadar,o cunostea pe Catherine?Wow,asta da surpriza!Deci Catherine,deathether,cunostea un om,si un elf?Si din tonul vocii lui Leonard,mi-am dat seama ca ei nu sunt dusmani.Catherine,ce secrete mai ai?Dar nu trebuia sa ma surprinda...In fine,chiar eu spusesem ca ea nu e precum ceilalti deathetheri...
Totusi,nu m-am sfiit sa il intreb pe Leonard cum a ajuns sa o cunoasca pe Catherine...Mi-am sters lacrimile si l-am privit cu mirare.Zambea la ceva din spatele meu.Nu m-am sinchisit sa ma intorc spre acel ceva,i-am zambit doar lui Leonard:
-Ce ai vazut atat de frumos?
Privirea lui se opri asupra mea.
Ma gandisem sa merg sa il vizitez pe Leonard. Nu ma sfiam sa intru in satul oamenilor, erau obisnuiti cu mine. Am pasit in sat si cativa locuitori am salutara zambind. am zambit si eu si m'am indreptat spre casa unde statea fratele baiatului. Ceva imi spunea ca am sa'l gasesc acolo. Cand am ajuns nu mare imi fu mirarea sa o vad pe Sayuri. am zambit larg, fericita ca era in regula. "Ce ai vazut atat de frumos?", o aud eu pe fata intreband si chicotesc scurt. Ma apropii de ei, si il vad si pe Leo zambind. Imi pun o mana pe umarul fetei.
Cineva isi puse mana pe umarul meu.Am intors capul si nu m-am mirat deloc cand am vazut-o pe Catherine.Zambea,mult mai cald decat in acea seara,cand am intalnit-o pentru prima data.Probabil si ea gandea la fel.M-am bucurat atat de mult de prezenta ei!Deodata,chiar si soarele mi se parea mai stralucitor ca niciodata,si brusc parca toate supararile disparusera.
-Ma bucur sa te revad,Catherine!
Insa cand imi era lumea mai draga,am vazut un grup de persoane ciudate,inarmate venind inspre noi.Am avertizat-o pe Catherine si amandoua ne-am scos sabiile.Era mai bine sa fim pregatite,in cazul in care acele persoane vroiau sa ne atace.Aveau o licarire malefica in ochi...Pentru prima data in viata mea,de la moartea alor mei,am simtit frica.Mi-era teama pentru prietenii mei...
Mi'am indreptat privirea spre acel grup de oameni si am rasuflat usor. Katherine facu la el si isi baga sabia la loc, indemnand'o si pe Sayuri sa faca la fel. L'am recunoscut pe fratele meu, si i'am facut scurt cu mana. Acesta zambi cand ma recunoscu pe mine si pe Katherine si le facu semn celorlalti ca este totul in regula. Katherine zambi si isi trecu mana prin parul lung si alb, imbratisandu'mi fratele.
Dupa cum am aflat mai tarziu,baiatul pe care l-a imbratisat Catherine era fratele lui Leonard.Am zambit usurata ca,pana la urma,n-a trebuit sa luptam cu oamenii din acel grup.Ma bucuram ca erau prieteni.In timp ce eu studiam acei oameni,Leonard si Catherine povesteau cu prietenii lor.
Soarele apunea,iar cerul era atat de frumos...Luna se putea vedea usor deja,si asta ma bucura.Imi placeau la nebunie plimbarile sub clar de luna,si aveam sa profit la maxim de vremea buna ce se anunta pentru aceasta noapte.
M'am ridicat de langa ceilalti si am mers langa Sayuri zambind cald.
-De ce nu vi langa noi? intreb eu asezandu'ma langa ea. O privesc, asezandu'mi capul pe picioare. Ma bucuram ca era teafara si scapase doar cu alungarea din satul elfilor. Era mai bine asa dect sa fie omorata, si stiam ca Leo va avea grija de ea.
Am acceptat bucuroasa invitatia ei,si am urmat-o zambind.Leo afisa aceeasi privire ca atunci cand m-a vazut pentru prima data.L-am privit si eu,dupa care ne-am asezat si am inceput sa povestim.Am ras cu lacrimi la glumele pe care le facea fratele lui Leo,pana cand sosi un mesager grabit.Aducea vesti ingrijoratoare.Deathetheri veneau spre sat,si din ceea ce-mi spusese Leo,vizitele lor nu aduceau niciodata nimic bun.Zambetul imi pieri de pe buze.Am urmarit reactiile celor din jurul meu.
M'am ridicat in picioare si Leo facu la fel. De ce naiba veneau aici? Ce mai vroiau? Nu era de ajuns ca mereu ii jefuiau si le laum recoltele facandu'i pe unii sa moara de foame? Of, sa dea domnul sa nu fie parte din garzi ci doar cativa tineri ce cauta distractie. Leo ma privi ingrijorat, dar nu am putut sa spun nimic. Deocamdata era peste putinta mea sa fac asta...
Se adeveri ca erau doar tineri.Nu vroiau sa faca rau,cautau si ei distractie.Insa chiar daca Katherine mai lasa din ingrijorare,eu n-am lasat de tot garda jos.Chiar daca erau tineri,pentru mine erau inocenti atat timp cat aveau bunul simt sa se care din sat.Deviza mea era ''Nevinovat pana la proba contrarie'',si chiar daca Katherine era deathether si in ea aveam incredere,i-am dat o sansa,nu aveam de gand sa mai acord aceasta sansa si altora,decat atunci cand eram sigura ca ii cunosc.Una din fetele din grup se apropie de mine si ma studie din cap pana in picioare.Mi-am scos sabia din teaca.Fata se intoarse spre Katherine.
-Bla bla bla...Deci asadar...o deathether,in mijlocul oamenilor,si cu o elfa in grup?Cine ar fi crezut...?
Spuse fata ironic.Mi se puse un nod in gat,dar nu vroiam sa arat deathetherilor ca ma deranja prea mult prezenta lor.Se parea ca tinerii acestia sunt gata sa faca oricand unui elf de petrecanie.Sau oricui le statea in cale.Tineri cautatori de distractie.Era clar pentru mine ce fel de distractie.Am zambit in sinea mea.
Am suierat printre dinti si fata sari speriata langa ceilalti. De cand le incg=hisesem gura batranilor intelepti cei din sat incepusera sa se teama de mine, mai ales stiind despre semnele mele.
-Mai bine ti'ai vede tu de treaba ta, spuse Leonard punandu'si mainile pe umerii lui SAyuri, indemnand'o sa lasa sabia jos. Fata rase batjocoritor si m'am apropiat de ea fiind cuprinsa de furie. Am prins'o de gulerul camasii ce o purta ridicand'o in sus.
-Incearca sa ti cont de ce iti zic ceilalti din jurul tau, spun eu.
Imi fierbea sangele in vene de furie.Fata aceea nu vroia sa se lase cu una,cu doua.Nici cand Katherine o ridica in sus nu se lasa,ba mai mult,reusi sa ajunga la sabie si sa o raneasca.Pe Katherine.Asta umplu paharul.Desi Leo se puse in fata mea,l-am dat la o parte si intr-o clipa am fost in fata fetei,si i-am pus sabia la gat.
-Ia te uite ce avem aici...
I-am spus eu malitioasa.Ironica.Vroiam sa fiu cat mai malefica.Vroiam s-o fac sa regrete ca s-a nascut vreodata.Mi-a dat sabia la o parte si ma ataca,eu param loviturile ei.Nu stiam si nici nu-mi pasa de cei din jurul meu.Sangele de elfa vorbi din nou:aceasta fata trebuia sa moara.Neamul ei mi-a ucis parintii si in plus,n-am promis niciodata ca voi da o sansa tuturor deathetherilor.
In cele din urma,lupta se termina,fata si ai ei plecand nervosi de la fata locului.Speram,spre binele lor,ca vor parasi satul,caci m-am luat dupa ei.Ii urmaream.Stiam ca va trebui sa dau explicatii in fata lui Katherine pentru ceea ce facusem,dar acum prioritatea mea numarul 1 era sa ma asigur ca nenorocitii nu-si vor mai arata fetele alea urate prin sat.
Leo ma ridica de jos, ducandu'si mana in locul unde fusesem ranita. L'am privit urat.
-De ce nu te'ai dus dupa ea, prostule? strig eu si incerc sa ma trag din bratele lui, dar tot ce fac este sa ma ametesc si mai tare. Ran incepu sa se vindece, dar ceea ce ma deranja pe mine era de ce focul meu negru nu se activase. Ma ridic cu greu de jos, iar blondu imi da drumul si pasesc cu hotarare in aceeasi parte in care plecase deathetheri si SAyuri. Il pteam simti pe Leo in spatele meu dar nu imi pasa in momentul acela.
Nu mai era nici urma de deathetheri prin preajma.Asadar,am reusit sa-i pun pe fuga.Cu toate astea,am decis sa pazesc zona toata noaptea,nu de alta,dar mi-era teama ca s-ar putea intoarce.Am scrasnit din dinti la acest gand.
In curand,incepu sa se inoreze.Mi-era ciuda,vazand cum Luna dispare dupa nori.Nu suportam vremea noroasa,si nu puteam risca sa ma prinda ploaia in padure.Asadar,am pasit inapoi spre sat.Insa pe drum,m-am intalnit cu Katherine.Leo se afla in urma ei.
-Nu aveam sa fac nicio prostie.
Am spus,stiind ca e inutil.N-am indraznit sa ridic ochii,mi-era teama ca ma va certa,si avea tot dreptul.Speram doar sa ma mai poata ierta,dupa intamplarile din acea zi.O lacrima se scurse incet pe chipul meu,si simteam cum obrajii imi ardeau.Am cazut in genunchi...
Am oftat si m'am lasat in jos, asezandu'ma langa ea. Am luat'o usot in brate, mangaind'o pe crestet. -Gata, calmeaza'te, spun eu pe un ton cald. Leonard zambi privindu'ne si se indeparta de noi, lasandu'ne singure. Am privit'o pe fata, stergandu'i lacrimile ce le avea in colturile ochilor si acesta zambi.
Am zambit,usurata ca Katherine ma iertase.L-am privit pe Leonard,care se afla la departare de noi,si am zambit si mai tare.Eram norocoasa,cu adevarat.Evenimentele din ultimele zile mi-au dovedit ca norocul se afla langa mine in orice imprejurare.Daca soarta nu ar fi fost de partea mea,cu siguranta as fi murit in aceeasi zi in care au fost ucisi parintii mei.Si atunci,nu as mai fi cunoscut persoane atat de minunate,precum Katherine Leonard.
-Cred ca te place, spun privindu'l pe Leo cum se indrepta spre fratele si ceilalti oameni ce stateau ingrijorati probabil, asteptandu'ne. Ma ridic si o ajut si pe fata sa faca acelasi lucru, pornind amandoua cu pasi mici spre ei. Ii zambesc bland fetei si ea face acelasi lucru. Eram fericita, as putea spune. Desi nu credeam ca voi ajunge sa am prieten un elf, dar cum se spunea, totul avea un inceput. Leo ne vazu si ne zambi, facandu'ne cu mana. am chicotit usor, ridicand mana in sus, fluturand'o usor.
''-Cred ca te place'',rosti Katherine,si aceste cuvinte m-au facut sa vreau sa zbor de fericire.Cred ca simteam si eu ceva pentru Leo.De fapt,eram sigura,insa deocamdata aveam sa pastrez totul pentru mine.Nu aveam sa-i spun nici chiar lui,caci mi-era teama sa nu fie totul o iluzie,si sa ma aleg doar...cu o inima franta.Si nu vroiam sa sufar.Insa stiam ca aveam sa profit de fiecare moment pe care il petreceam cu Leo,fiindca vroiam sa-i fiu aproape.
-E tare de treaba,si dragut,i-am marturisit lui Katherine.
-Stii ce ar fi tare sa incep sa fac acum? o intreb pe fata razand singura de propiile mele ganduri. Aceasta dadu din cap privindu'ma oarecum ciudat. Am ras si mai tare. Sa incep sa cant pe aici cum fac oamenii de obicei "Leo si Sayuri intr'un copac..." ii spun si o vad pe aceasta inrosindu'se. Dadu scurt din cap, asta insemnand sa nu fac o asemenea tampenie. am ras din nou, oprindu'ma mai apoi. Stai linistita, nu o voi face, sunt totusi o deathether, am mandria mea de demon, nu'i asa? o intreb si ii fac cu ochiul, incepand sa radem amandoua.
-Da...
I-am raspuns,printre hohote de ras.L-am surprins din nou pe Leo privindu-ne,si,oarecum nesigur,veni inspre noi.Am simti cum inima incepea sa-mi bata mai tare,si stiam ca si Katherine a observat asta.Probabil rosisem putin...Dar nu-mi pasa.Picioarele m-au dus automat spre Leo.
-Ahh...Interesanta ziua de azi,nu?
Ii zambeam in continuare,gandindu-ma la aventurile zilei ce tocmai trecuse.Pe urma am privit spre cer.Incepea sa se crape de ziua.O alta zi...
Am chicotit usor trecand pe langa ei. Am vazut'o pe sotia fratelui lui Leo si am mers la ea zambind larg. Aceasta ma imbratisa strans bucuroasa sa ma revada. -Intradevar, foarte interesanta, spuse Leo chicotind usor. Se uita la fata putin, sorbind'o din priviri, apoi isi indrepta privirea spre cer, privind maretul astru al zilei ce anunta un nou inceput ce probabil se anunta frumos.