AnimeZupCăutare

Cronicile Taron

‹1…345
Am sarit in apararea lui Katherine,care fusese ranita.Hera scrasni din dinti,in timp ce ceilalti deathetheri parca devenisera si mai agresivi.In cele din urma,vazand ca nu ne pot tine piept,batranii au admis ca lupta era o greseala si au decis sa ma ierte.Desi eram furioasa ca Katherine era ranita,pe de o alta parte eram incantata ca au decis sa ma ierte.



ooc:oricine
Leo ma lua in brate cu toate protestele mele. Pot merge, Leonard, spun pe un ton plangacios si nemultumit. Blondul ma privi serios, si am inghitit in sec facandu'ma cat mai mica posibil. Hera rase, iar eu i'am scos limba imbufnata. Esti mai rau ca un copil, Kat! spuse roscata razand. Si ce? intreb bosumflata.
Reusisem sa obtin iertarea batranilor,si aveam certitudinea ca ma puteam intoarce in sat oricand doream.Insa in inima mea stiam ca vroiam sa traiesc printre oameni.Printre ei am invatat ce inseamna sa traiesc cu adevarat.Insa...nu stiam cum sa le spun acest lucru.



ooc:cn vrea
Lasa'ma odata jos, Leo! spun dand din picioare. L'am privit urat iar acesta se facu ca nu ma vede. Am oftat exasperata si inchid ochii, sperand sa pot adormi. Am reusit intr'un final, dar m'am trezit intr'un zgomot puternic. Am tresarit, deschizand ochii. Ma aflam in camera mea din casa lui Leo.
Un tunet puternic ma trezi din somn.Am aprins lumanarea din camera si,nemaiputand adormi,am incercat sa citesc.Insa o umbra aparu la fereastra mea,si din instinct am dat sa-mi iau sabia.Insa n-o gaseam.Brusc,mi-am dat seama ca acea umbra nu putea sa insemne nimic bun.M-am intors cu spatele la umbra pentru a-mi lua arcul,insa fiinta intrase deja in camera.Am tipat scurt inainte sa lesin.



ooc:oricine
Unde naiba ai plecat toti? intreb ridicandu'ma cu greu din pat. Casc usor, trecandu;mi mana prin par si cobor scarile de la etajul unu, intrand mai apoi in bucatarie. Leo statea la masa citind ceva.
M-am trezit.Eram tot in camera mea,din casa lui Leo.Asadar,avusesem un cosmar.Insa paruse atat de real.Am iesit din camera si m-am dus in bucatarie.I-am gasit pe Leo si Katherine.
-Nici voi nu puteti dormi?i-am intrebat oarecum amuzata.
Pe urma am dat din umeri,si am zambit,privindu-i in continuare pe Leo si Katherine.



ooc:cn vrea
Eu ies sa ma plimb, spun si ies din casa cascand usor. Imi intind corpul, pasind usor si relaxat pe pamantul rece. Stelele inca straluceau, dar rasaritul nu era prea departe. Am privit cerul, melancolica.
~Hiroki~

Iesisem sa ma plimb.Furtuna se opri in sfarsit.Incepea sa se arate luna de dupa nori,si in departare am zarit-o pe Katherine.M-am indreptat spre ea,zambind.
-'Neata,ii spun vesel.Sper ca nu te-a trezit furtuna,nu?mai spun facandu-i cu ochiul.
Frumusetea Lunei palea in fata frumusetii lui Katherine.Fata se uita la mine si zambi si ea.



ooc:cn vrea
Pe cand ma uitam la cer, am auzit pasi. Mi'am indreptat privirea spre locul de unde veneau si l'am vazut pe Hiroki. Am zambit cald. "'Neata.Sper ca nu te-a trezit furtuna,nu?" ma intreba el. Am chicotit usor. Neah, nu stiu ce a facut Leo prin bucatarie si s'a produs un zgomot, asa ca m'am trezit, spun apropiindu'ma putin de el.
-Mmmm...ma bucur ca nu te-a trezit furtuna,altfel ar fi avut de-a face cu mine.
I-am spus razand,dupa care am imbratisat-o.Era spre dimineata,asa ca incepea sa se lumineze de ziua.Inca o zi...



ooc:cn vrea
Am ras cand l'am auzit. Dupa aceea m'am imbratisat si mi'am oprit rasul. Mi'am dus mainile dupa gatul lui lasandu'mi capul pe pieptul lui. Mirosea bine. Am zambit dulce.
~Sayuri~

Priveam spre cer.Nu era nici urma de nori,iar soarele era minunat.Incet,incet toamna devenea tot mai aramie,cu fiecare frunza ce cadea...Dar era frumoasa.Imi placea toamna,poate mai mult decat orice anotimp.Mi se parea fascinanta.Cum stateam asa,privind spre cer,un zambet imi aparu pe chip.Dintr-un motiv pe care nici eu nu-l stiam,eram fericita...


ooc:oricine
-Leo-

Am iesit afara si am vazut'o pe Sayuri. Am zambit si am mers langa ea, imbratisand'o pe la spate. Am privit cerul, apoi pe ea. Aceasta imi zambi cald, iar eu i'am copiat zambetul. Eram fericit, si asta se putea vedea usor. Surioara mea era si ea fericita si Hera se multumea doar sa ne salute, dar stiam ca pe parcurs va revenii la sentimente mai bune pentru noi, oamenii si elfii.
Leo ma imbratisa si eu i-am zambit cald.
-Ce-ai spune sa ne plimbam?Hai,sa profitam de vremea frumoasa,ii spun eu facand cu ochiul.



ooc:cn vrea
Desigur, spun zambind larg si o iau de mana. Privesc putin in jur si incepem sa pasim usor. Mai zi'mi ceva despre tine, spun privind'o vesel.
Am ras.Nu stiam ce sa-i spun,asa ca am ridicat din umeri.
-Ce vrei sa stii?
L-am intrebat in timp ce paseam usor,mangaiati de razele soarelui.



ooc:oricine
Gosh. Treceti amandoua pe la reguli dupa incepeti sa postati daca nici nu stiti macar ce e ala un OOC. Nu scrieti doar 2 - 3 randuri doar de dragul de a le scrie. Fail
off : ok .. se pare ca atmosfera se incinge pe aici si nu in sensu bun ...:-s .. ma rog ma bag si eu dar nu sa comentez ci sa continui povestea :d

on :

Suferinta ma apasa adanc .Colind prin biserica mea intunecata , veche , aflata pe taramurile Deathetherilor .Privesc pe fereastra crapata si murdara de timp , caci nimeni nu s-a ostenit sa o curete de cand am venit eu aici. Privesc amurgul printr-o crapatura , desi este neclar e foarte frumos . " Ce n-as da sa fiu invaluita de lumina si nu de intuneric . In lumina totul pare mai viu , plin de speranta ." Lacrimi amare mi se preling pe obraz si odata cu ele si picaturile stravezii ale cerului au inceput sa cada , mangaind pamantul. Un sentiment ciudat , de razbunare impletit cu unul de curiozitate m-a imbarbatat. Aveam de gand sa aflu cine m-a abandonat , ranita si sa-l fac sa indure durere. " In lumea asta nu isi au rostul regretele , chiar daca as fi vrut sa traiesc inconjurata de familie si nu de singuratate si morti , sunt constienta ca nu pot da timpul inapoi ."
Cerul o data de un albastru deschis , acum , si-a schimbat culoarea.Pe bolta cereasca domneste intunericul. Stelele..." A da ! Ce sunt acelea? Am auzit de ele , dar niciodata nu am intalnit asa ceva ." Pentru mine cerul a fost mereu inorat.
M-am transformat in jumatatea mea intunecata : parul lung blond , acum era negru ca abanosul , pielea ce avea acum cateva minute culoare in acest moment pare stearsa , palida, ochii ce odata au fost albastrii , acum , au imprumutat culoarea sangelui si urmatorul accesoriu interesant este coada mea , facuta din prelungirea coloanei vertebrale.Restul raman mereu al fel : coarnele maronii , aripile negre si yurechile de elf.
Satula de atata framantare si de ganduri prostesti , am poruncit mortilor , servitorii mei , sa pazeasca bine biserica deoarece eu am de gand sa fac o plimbare in vazduhul cerului pentru a-mi limpezi mintea. Iseind afara , mi-am intins aripile si m-am avantat pe bolta cereasca.Nu am reusit sa ma bucur mult timp de plimbarea mea caci , jos , pe pamant un chip neclar mi-a atras atentia. Fiinta parea ranita , poate chiar pe moarte. Nu puteam deslusi ce rasa era prin acea bezna . Oare ce o fi ?

ooc: Pai hmm scuze daca am scris cam mult , habar nu am care sunt limitele pe aici , e prima data cand particip la un RPG. Mi s-a parut foarte interesant si uite asa m-am bagat si eu ca musca in lapte ...
Merg spre noua mea casa pe o carare serpuita in intunericul demonic al noptii. Mi se pare ca aud un suspin asa ca ma opresc si privesc in jur. Nu vad nimic. Totusi raman pe loc in speranta ca voi afla ceva pana la urma.

OOC: Ma scuzati am venit si eu asa ca nuca in perete. Continua cine doreste....
‹1…345