[Terminat] Gravi Fic 16+ [yaoy]

[Lye]

Somnul continua


Zilele trece-au cu repeziciune si se parea ca Shuichi nu mai vroia sa se trezeasca din somnul profund in care cazuse.Trecuse deja o saptamana,timp in care Yuki nu se dezlipea de el decat pentru o ora,cat ii lua un dus si o gustare pe fuga.Dupa multe rugaminti,doctorii i-au permis sa stea alaturi de cantaret.Scriitorul nu mai dormise de mult timp intr-un pat,doar maia tipea cateva momente pe structura rece de metal a patului,dar era brusc trezit de zgomotul aparatului la care era conectat Shuichi.Pe holul spitalului se aflau K,Sakano,Hiro si Fujisaki care vorbeau pentru a mai trece timpul.
-Voi ati observat cat de mult s-a schimbat Yuki?Intreaba Fujisaki in timp ce privea in gol pe fereastra.
-Da,si-a dat seama cat de greu este atunci cand esti pe punctul sa pierzi pe cineva care te iubeste,si pe care il iubesti.Raspunde Hiro asezandu-se pe scaun.
In salon,romancierul statea si isi privea iubitul adormit.
-Cat de dor imi este de clipele petrecute alaturi de tine,de cazaturile care le-ai luat la munte,de momentele in care te plangea-i cand nu iti convenea ceva.Trezeste-te si spune-mi ca ma iubesti!Dar se pare ca Yuki vorbea in gol,Shuichi nu il auzea.Roseata din obrajii lui disparuse,buzele lui mereu calde erau acum reci precum un cub de gheata.Se parea ca acesta nu ar mai fi vrut sa revina la viata.
In salon,sosii Mika care era ingrijorata pentru fratele ei.
-Eiri?Spune aceasta sfioasa.
-Da surioara.
-Dute acasa si odihneste-te putin.Raman eu cu el.Ai mancarea pregatita pe masa.
-Sigur este in regula?Intreaba romancierul cascand.
-Da.
-Bine Mika.Revin in doua sau trei ore.
-La revedere fratioare.
Intr-adevar,Yuki avea nevoie de odihna si hrana.Nu mai mancase bine de cand Shuichi avusese accidentul,si atipea doare pentru cateva secunde dar se trezea instantaneu.Imediat ce a ajusn acasa,scriitorul a mancat pe nerasuflate pranzul gatit de Mika.De cum s-a pus in pat,somnul a pus stapanire pe el.Nu se mai intinsese intr-un pat moale de mult timp,si din aceasta cauza adormii imediat.
La spital,Mika auzii ca solistul ii pronunta numele novelistului.Fericita,a iesit pe hol si a inceput sa tipe.
-Shuichi isi revine!Sunati-l repede pe Yuki si spunetii ca i-a pronuntat numele.
-Nu il sunati.A fost doar un gest al subconstientului sau.Starea lui este aceiasi.
Verdictul doctorului a fost crunt pentru cei aflati in salon.Pur si simplu le distruse-se toate iluziile.
-Raman eu cu el,baieti.Spune Mika asezandu-se usor pe scaun.
-Am inteles doamna.Daca se intampla ceva,noi suntem la usa.Raspunde Hiro iesind din salon.
Chitaristul se abtinea cu toate puterile sa nu planga.Dar situatia il depasea.
-Nu vrea sa se intoarca la viata!Striga acesta plangand si lovind zidul de beton al spitalului.
-Nu spune asta!Vei vedea ca isi va revenii.Trebuie!soune K imbratinsandu-si amicul distrus.
In salon,Mika il privea pe cantaret care respira din ce in ce mai greu.
-Nu pot sa cred cum am putut fii atat de rea cu tine.Am incercat in nenumarate randuri sa te despart de Yuki,dar acum imi dau seama ce greseala mare am facut.Tu nu ai vrut decat sa daruiesti iubire,dar nu ai asteptat nimic in schimb.Esti singurul care l-a iubit pe fratele meu,in ciuda oricarei circumstante.Si acum,esti intr-un pat de spital,cazut intr-un somn adanc.Nu este drept!
Siroaie de lacrimi au inceput sa curga din ochii fetei.Stia ca daca Shuichi va murii,Yuki va fii distrus.Nu i se parea corect ce i se intampla!Shu avea toata viata inainte,dar in acel moment era o floare gata sa fie rupta inca de dinainte de a inflorii.Ii parea rau pentru tot ce facuse,dar era prea tarziu.Shuichi nu ii putea auzii scuzele si nu ii putea vedea lacrimile sincere ce ii izvorau din ochi.