[Terminat] Gravi Fic 16+ [yaoy]

[Lye]

Furtuna


Dupa o zii absolut incendiara,intunericul ingropa muntii intr-o haina neagra.Vantul rece sufla usor printre frunzele arborilor inalti,smulgand usor frunzele acestora.Luna misterioasa vegea asupra paradisului ce parea sa fie cufundat intr-un somn adanc.In vila,cei doi iubiti se odihneau in patul moale si mare,acoperit cu lenjerie alba de matase.
-Yuki!Striga Shuichi in timp ce privea lumina din varful muntelui care parea sa clipeasca.
-Ce mai vrei?Raspunde novelistul intrigat.
-Imi este foame.Vine replica plina de blandete a cantaretului.
-Dute si mananca.Cred ca mai sunt niste pungi de chipsuri in rucsac.Raspunde Eiri schimband nostalgic canalele televizorului.
-Tu vrei?Intreaba Shu in timp ce cauta hrana.
-Eu nu mananc porcarii.Raspunde scurt romancierul.
-"Eu nu mananc porcarii"...ce sa-ti spun.Spune solistul mofturos.
-Ai comentat ceva,Shuichi?Intreaba scriitorul ridicand din spranceana.
-Cine eu?Bineinteles ca nu!Raspunde cantaretul chicotind.
In timp ce rontaia chipsuri,solistul vorbea cu Eiri,nestiind ca acesta,din cauza oboselii acumulate,dormea de ceva timp.
-Cum iti spuneam...Yuki?Ai adormit deja?Cat de nevinovat si angelic esti atunci cand dormi.Spune cantaretul privindu-l cald pe novelistul care era in tara viselor.
Dupa ce a terminat de servit "cina",Shuichi s-a grabit sa mearga la baie pentru a se spala pe maini,dar fara sa isi dea seama ca gresia era uda,a alunecat,facand un zgomot infernal si astfel trezindu-l pe romancier.
-Au!Striga solistul plangand.
-Ce ai facut?Intreaba novelistul buimac.
-Am cazut.Yuki,ma doare rau!Spune cantaretul in timp ce isi stergea lacrimile ce pareau sa nu se mai opreasca sa curga din ochii lui tristi.
-Copil neatent ce esti.Trebuia sa iti dai seama ca este apa pe gresie de cand am facut baie.Vino in pat sa te vindec.Spune Eiri luandu-si iubitul ranit in brate si asezandu-l pe pat.
-Ce faci?Nu pune spirt ca ustura!Striga Shu muscand din perna.
-Este necesar sa dezinfectez rana.Altfel se poate agrava,si cine stie ce se poate intampla.Raspunde scriitorul sufland usor peste rana.
-Cand tu esti alaturi de mine,orice rana este o alinare.Spune cantaretul privindu-l pe novelist in ochii.
-Gata.Ti-am bandajat genunchiul.Acum hai in pat sa dormim.Presimt ca va venii o furtuna ingrozitoare.
-De ce spui asta?Intreaba solistul speriat.
-Arunca-ti o privire spre cer.Raspunde novelistul tinandu-si iubitul in brate.
Intr-adevar,cerul instelat al noptii era plin de norii furiosi care pareau sa nu aduca nimic bun.Pana si astrul noptii era acoperit.
-Yuki,imi e frica!
-Stai linistit.Cat timp esti cu mine,nu ti se poate intampla nimic.Acum hai sa dormim.
-Bine,dar sa nu te intorci cu spatele la mine.Spune solistul tremurand.
Nu dupa mult timp incepu o ploaie foarte puternica.Tunetele cutremurau muntii,iar fulfgerele luminoase brazdau cerul negru.Era o panorama apocaliptica.Si ca meniul sa fie complet,un tunet puternic zgufui statiunea,facandu-l pe Shuichi sa tipe.
-Yuki!Spune acesta sarind din pat.
-Ce s-a intamplat?
-Imi este frica!Spune cantaretul tremurand ca o pisica.
-Nu imi vine sa cred cat de tare te poate speria un biet tunet.Spune scriitorul zambind usor.
-Numai rade de mine!Tie de ce iti este frica?
-Mie?Nu imi este frica decat de Dumnezeusi de nenorocitul de redactor.Raspunde Yuki razand cu pofta.
-Iti bati joc de mine.Spune Shu facand pe suparatul.
-Vino la mine in brate.Si te voi face eu sa uiti de aceasta teama nejustificata.
Romancierul il apuca pe Shuichi de barbie si il saruta cu putere.Cantaretul era atat de implicat emotional in acel sarut,incat uita de furtuna care parea fara sfarsit ce se desfasura afara.nici tunetele si nici fulgerele nu il puteau face pe cantaret sa intrerupa acel moment in care pasiunea si iubirea dominau atmosfera.