Yumeria [terminat]

[JavaLeen]

Seijuru observa pe cineva iesind dintre copaci si privind-o straniu, dar nu dadu semne ca s-ar agita. La urma urmei, nimeni nu spunea ca nu putea sa se apere la nevoie, si in afara de urmarit zanele nu facuse nimic dubios.

Isi baga mainile in buzunare si trecu pe langa straina aruncandu-i abia o privire fugara, in timp ce fredona o melodie elfeasca pe care obisnuia sa i-o cante mama ei cand era mica si se ascundea pe te-miri-unde.

Reisui ramase putin in urma, fixand straina cu privirea, pana cand Seijuru ridica o mana si fluiera. O recunostea pe straina de la han... era din anturajul zanei care-i trezise curiozitatea, si dupa cum se uita la ele nu-i dadea niciun motiv sa-i intoarca spatele cu usurinta. Merse in ritm cu Seijuru intreband-o din priviri ce are de gand si intelese imediat cand observa ca fata avea mana stanga inclestata pe un talisman in timp ce drapta era peritulos de aproape de un pumnal usor deschis: pentru a activa anumite talismane Seijuru isi filosea propriul sange... dar nu folosea aceste talismane decat daca avea un motiv intemeiat.

Privi in urma dupa straina si parul i se ridica pe ceafa cand observa ca nu mai era de vazut.