Dementia

[Nya.]

Yumi o privea pe Sheena si cu nervozitate dar si cu admiratie. Era bine ca i-a localizat dar... chiar asa, sa-i spuna in fata ca este slaba? Se hotara sa nu zica nimic, ii era prea frica sa nu faca vreo prostie. 'Multumesc Sheena. Apreciez. Dar o sa ramai mirata. Nu sunt asa cum par.' Cam acest lucru ar fi vrut sa i-l zica Sheenei, dar s-a calmat repede, gandindu-se ca nu are nevoie de incidente. Dintr-odata se enerva, fara a avea un motiv precis, si se ridica in aer cu ajutorul telechineziei, si ii lasa pe cei trei jos. Se saturase de aceasta mascarada. Cand va veni momentu sa lupte, o va face, chiar daca acest lucru ar putea sa o coste viata. Voia sa ii demonstreze Sheenei si celorlalti, ca nu e atat de slaba pe cat credeau. Pluti pe deasupra tuturor, cautand un loc mai retras, unde sa nu fie deranjata de nimeni. Parasi sediul ducandu-se spre un parc abandonat, in care victimele exploziei inca mai stateau abanonate pe jos. Se aseza pe o banca prafuita, si se uita fix la copacul din fata ei. Il ridica cu usurinta in aer, apoi il arunca in vazduh, pierzandu-i urma. 'De parca ar fi de-ajuns.' Se intoarse cu fata in alta parte si observa o persoana in pelerina neagra. Se apropie incet de ea, dar chiar atunci, isi dadu seama ca e...

ooc: cred ca ar fi bine sa fie de la restauratori

OFF: sorry, e din cauza mea, dar doar ca sa stii, eu am avut mana in ghips si l-am rugat pe varul meu sa scrie cand venea pe la mn, dar el a mai bagat si chestii din burta. (s-ar zice ca la 16 ani ai ceva materie cenusie acolo sus, dar acest lucru nu se aplica si la el)...