SWEET and SPICY

[goddess]

In urma hackuielii acelui rus retard...cred ca cap 32 si 33 a disparut...asa k le pun acum..[ ms de semnalare aiumy :*]

32:Realitate si acceptare

A trecut 1 saptamana de cand l-am aruncat in strada pe tatal meu.Se pare ca isi invatase lectia pentru ca nu a mai trecut pe aici.A fost o saptamana cam depresiva.De mult nu am mai fost asa trista.Nu mai trebuie sa mentionez ca dupa ce am realizat ca m-am lasat de buna voie si nesilita de nimeni in bratele lui Sei am rosit toata si iar m-au apucat nervii si gandurile.Partea mai urata era ca in momentul acela chiar m-a ajutat.Chiar m-am simtit bine cand m-a consolat.M-am simtit bine in bratele lui.Cand am realizat acele lucruri am simtit ca am un atac de panica.
Nu mai putem continua asa, trebuia sa vorbesc cu Ren, dar nu ii puteam spune adevarul. Dar merita mai mult de atat. In plus, ii plac fetele mult, o sa gaseasca alta fata. M-am hotarat sa ii zic in timpul unei intalniri, poate ca daca il pun intr-o dispozitie buna, vestea mea nu va fi atat de greu de suportat. Si e un baiat de treaba, o sa ma ierte... pana la urma. Cand am ajuns la scoala, nu imi gaseam cuvintele, in fiecare pauza ma strofocam sa gasesc ce sa ii zic, dar inainte sa se intample asta, a venit el la mine.
‘Yui, te simti bine? Pari preocupata.’
‘Vreau sa mergem la o intalnire!’ ii spun eu hotarata.
Uh, sigur...’ zice el surprins. ‘Cand?’
‘Cat de repede posibil!!’ sar eu.’Acum..adica,dupa ore!’
Sigur,’ imi zice zambind si se duce la locul lui pentru ca aparu profesorul.
Toata ora am stat pe ace, imaginandu-mi tot felul de posibilitati. De fiecare data, il vedeam pe Ren dezamagit si ranit. Incepea sa ma doara si capul de la atatea griji.
Nu, intai trebuia sa verific ceva.Apoi sa ma hotarasc.Totul depinde de cum va decurge intalnirea de azi.
La ora 5 dupa-masa ma astepta in fata casei mele.Am mers intai sa ne plimbam prin parc, apoi am mers sa mancam la restaurant ceva.Am incercat sa ma comport cat mai normal posibil.Apoi am mers in parcul de distractii si ne-am dat in tot felul de nebunii.Am incercat sa ma comport la fel ca de obicei.
Ren s-a comportat exemplar cu mine. Ma intreba intr-una ce vroiam, daca aveam nevoie de ceva, cum ma simteam. Poate ca simtise ca ceva nu era in regula sau vroia doar sa ma inveseleasca. Oricare ar fi fost motivul, m-a facut sa zambesc de cateva ori, vazandu-l asa de fericit.
Am mers de-a lungul lacului tinandu-ne de mana.Deodata,fara sa il avertizez sau sa zic ceva sar la gatul lui si il sarut .
La inceput a fost prea socat de reactia mea brusca insa apoi isi infasura bratele in jurul taliei mele lipindu-ma de el.Ma saruta cu pasiune si simteam cat de bland era totusi cu mine dar cand sarutul se incheie eram si mai bosumflata ca inainte.
‘Yui, ce se intampla? Esti... pai nu esti tu azi.’
‘Ren.....imi placi foarte foarte mult.Esti baiatul ideal..esti..perfect.Esti tot ce ar vrea oricine..’ zic eu cam grabita si inghit in sec.
‘De ce am impresia ca urmeaza un ‘dar’?’ ma intreaba si ma priveste in ochi.
Intr-adevar,asta urma.Si ma durea profund.Abia acum intelegeam.Ren era idealul meu.Mereu l-am admirat , din prima clipa,insa,poate ca nu idealul este ce imi trebuie mie.
‘Sper sa ma poti ierta,candva.Nu stiu daca inca poti sa intelegi situatia in care ma aflu,insa, stii cum e sentimentul ala,atunci cand zici ca esti indragostit lulea de cineva , insa apoi ceva se intampla si incepi sa te indoiesti? Ceva se intampla si atunci incepi sa intelegi cu adevarat ce inseamna sa simti acea ‘ scanteie’ ? E ceva care nu simti decat dupa ce treci prin asa ceva...deci ma astept ca poate nu esti inca in stare sa intelegi.’ Spun eu intr-o singura fraza rapida.Aproape ca ramasem fara aer.
‘Yui... ai gasit pe altcineva?’ ma intreaba si zambetul ii dispare.
‘Nu..nu sunt...sigura.’ murmur eu. Chipul lui era mai trist decat in orice alt moment.orice urma de bucurie ii disparu.Dar daca nu ii spuneam avea sa sufere si mai tare alaturi de mine.Ne chinuiam amandoi inutil.Mai devreme sau mai tarziu avea sa fie dezamagit de mine.
‘Nu o sa pot sa fiu iubita pe care tu o vrei’
‘Pot sa aflu macar cine e?’ ma intreaba si imi da drumul.Am dat din cap.
‘Nu are importanta.Ren...sunt sigura ca o sa gasesti pe altcineva care sa te iubeasca asa cum meriti.Sper,sa ma poti ierta.’ Suspin eu.
‘Nu azi... dar poate mai tarziu,’ imi zice, se intoarce cu spatele si se indeparteaza
Ei bine asta a mers...incredibil de prost.Nu pot sa cred ca tocmai i-am dat papucii.Daca cea de acum un an o vedea pe Yui de acum probabil ar fi ras pana ar fi ajuns la spital , incapabila sa creada ca asa ceva putea fi posibil , nici macar intr-un univers paralel.E numai vina lui Sei! E vina lui!A bagat indoiala in mine!Il urasc...gata..nu ma mai indragostesc in viata mea!........cam tarziu acum.


33: Nesiguranta si decizie

In sfarsit am si eu o zi pauza. Si dupa ce s-a intamplat ultima data cand am fost la Sunao acasa, mai bine ies in oras cu Ren. Nu i-am zis nimic, pentru ca de obicei gaseste o scuza ca sa nu vina cu mine. E doar cinci seara, nu are cum sa se planga ca e prea devreme sau prea tarziu. Parintii lui ma lasa inauntru imediat, ai crede ca stau peste drum si nu la doua strazi distanta. Ren e in camera lui, asculta muzica tare si se uita la o revista cu fete in lenjerie intima. Lucru pe care il face atunci cand e burlac.
‘Probleme in paradis?’ il intreb si ma asez pe un scaun.
Ren se uita la mine pentru o clipa apoi se intoarce la revista. Eu ii iau ipod-ul si il opresc. ‘De cand esti tu anti social?’
‘N-am chef sa ies,’ imi zice imbufnat si pune revista intre mine si el.
‘Hai, Ren... ce ai patit?’
‘Multe...’
‘Ai putea sa elaborezi?’
‘Mi-a dat Yui papucii...’
Daca o tin asa, o sa am nevoie de transplant de inima. Deja sunt prea multe socuri in jumatate de an. Dar de ce s-a despartit de el? Ce motiv ar fi avut? Se intelegeau asa de bine. Doar nu e din cauza mea... nu, nu are cum. Nu?
‘Ti-a... spus de ce?’ il intreb incercand sa par calm.
‘Nu stiu,’ zice el si arunca revista. ‘A inceput sa faca pe filozoafa. Sa vorbeasca de scantei si indoieli si alte cele.
Ok.... deci s-ar putea sa fie din vina mea. Nu e bine... macar cat era cu el eram in siguranta ca nu m-as fi dat niciodata la ea intentionat pentru ca nu vroiam sa il ranesc pe el, dar acum... Gura Sparta fara minte!
Acum ma intrebam cum o sa se continue lucrurile.Yui si Ren sunt in aceeasi clasa.Sincer nu l-am mai vazut pe Ren atat de demoralizat pana acum.Se pare ca Yui chiar a fost speciala pentru el.Ce-o fi fost in capul ei?Cumva trebuia sa aflu.Si eu tin la Ren foarte mult, e ca un frate pentru mine,trebuie sa stiu ce s-a intamplat.Nu mai era mult si incepea noul an si ,nu ca mi-ar pasa, insa e ultimul an pentru mine,Ren si Yui si primul pentru Sunao.Asta inseamna ca Sunao o sa vina la liceul nostru ,deci o sa petreaca mai mult timp cu noi.Nu stiu daca sa ma bucur sau sa ma apuce panica.
Aveam doua motive bune ca sa vreau sa vorbesc cu ea, in primul rand, eram prietenul lui Ren, in al doilea rand vroiam sa aflu din ce motiv se despartise de el. Asa ca a doua zi am asteptat la intrare sa apara. Ren, pentru prima data in… nu mai stiu cat timp, a decis sa stea acasa, prefacandu-se ca e bolnav. Nu il pot condamna, in plus, imi va face treaba mai usoara. Clopotelul suna si ea tot nu aparu. Nu-mi spune ca si ea a chiulit azi. Ah, nu, uite-o ca vine, si nici ea nu arata prea fericita.
‘Hei, putem vorbi putin?’ o intreb cand se apropie.
Mergea cu capul mai aplecat decat de obicei si chipul ii era trist.Cand imi auzi vocea se opri si facu ochii mari.
‘Ce vrei?’ ma intreaba ea incercand sa para cat mai normala posibil.
‘Ce s-a intamplat intre tine si Ren?’
‘Ni..nimic nu s-a intamplat.’ Spune ea si trece pe langa mine .Am observat tonul incordat pe care spunea asta.
‘Pe cine crezi ca pacalesti? Erati indragostiti lulea unul de celalalt, cel putin asa credeam. Mi-a zis ca i-ai spus ceva de… indoieli?’
Se incrunta si acum parea furioasa.
‘Trebuia sa ma astept ca ti-a zis ceva.Asculta..nu e nimica legat de indoieli...ok,defapt am indoieli,dar nu te supraestima crezand ca e vina ta’ spune ea si incepe sa tropaie.
‘Yui,’ ii zic si o prind de mana. ‘Vreau sa stiu de ce te-ai razgandit si nu doar pentru ca sunt prietenul lui Ren.’
Ea ramase tacuta cateva clipe cu spatele la mine , insa eu am continuat s-o tin de mana.Cand s-a intors sub chipul aparent incruntat ochii ei pareau foarte tristi si pentru o clipa chiar resemnati.
‘N-o sa mearga.Evenimentele din ultima perioada m-au ajutat sa inteleg ca nu sunt ce trebuie pentru Ren.Decat sa il amagesc mai bine ii pun capat.Sunt sigura c-o sa gaseasca pe cineva care chiar merita osteneala.Eu nu merit asta de la el.’ Suspina ea.
‘Si… tu ce vei face?’ o intreb si ii dau drumul mainii. Daca ea l-a lasat pe Ren din alte motive, oricare ar fi ele, atunci nu e nici o problema… dar daca l-a lasat din cauza mea? N-are cum. Una e sa simta ceva pentru mine si alta e sa il paraseasca pe cel care il iubeste. Iar eu sunt cu Sunao.
‘Eu, o sa fac ce fac de obicei.Dar acum ti-o las pe Sunao in grija.Orice s-ar intampla,sa nu o parasesti la nevoie’ imi spune ea pe un ton rugator si bland.
‘Absolut orice?’ ii spun si imediat imi dau seama cum suna. Am innebunit?! Sunt cu Sunao, nu ii pot spune unei fete asa ceva, mai ales ei.
‘Sei, nu poti sa te arunci in bratele oricarei fete cu bust mare sau care arata bine.’ Imi spune ea mustrator.’Daca nu esti in stare sa o tii aproape pe persoana pe care o iubesti si esti capabil sa fugi una-doua in bratele alteia..atunci nu o meriti pe Sunao ‘ De ce aveam senzatia ca aceasta fraza avea dublu sens pentru ea?
‘Nu ma uit la orice fata care arata bine. Stai… asta te-a facut sa te desparti de el?’
‘Nu!’sare ea repede.’Asculta, nu conteaza ce a fost ok? ‘ spune ea si da sa plece insa se impiedica si se pravaleste la pamant.De cand era asa de impiedicata?
'Yui,' ii zic si o ajut sa se ridice. 'Vrei sa ajung si eu in aceeasi situatie? Trebuie sa stiu, pentru Sunao.'
Ea se uita in ochii mei si eram iar foarte aproape unul de celalalt.
*
Nu,de ce trebuie sa-mi ingreuneze atat situatia?De ce trebuie sa stie el TOT? Si o foloseste ca scuza pe Sunao pe deasupra.Si e si aproape de mine iar.
‘N-o sa fii in aceeasi situatie ca Ren’ ii spun eu ,sincer nu in situatia lui Ren ma temeam sa nu ajunga,ci in situatia mea.Sei a fost motivul pentru care nu am mai putut sa il vad pe Ren ca inainte,insa daca ii spuneam asta cine stie ce Dumnezeu iscam.Mai bine atat pentru mine ,cat si pentru el si Sunao , sa nu stie adevarul.
‘Tot trebuie sa stiu. E totul… prea complicat…’
‘Ce Dumnezeu vrei sa-ti zic?’ intreb eu iritata.’Nu stiu ce ti se pare tie complicat.E treaba mea ce fac cu Ren...cu ce te afecteaza pe tine si pe Sunao asta?’
'Asta as vrea sa stiu si eu...' zice Sei si pleaca.
Huh?A plecat?A plecat.A plecat asa,deodata.Ce Dumnezeu a fost asta?Totusi,ma simteam foarte....ciudat.Ca si cum un bolovan s-a asezat pe inima mea.Credeam ca daca ma despart de Ren o sa imi dispara piatra de pe inima , insa acum nu numai ca a ramas dar s-a transformat in bolovan.Ce vroiam eu defapt?Nu trebuia sa fiu geniu ca sa realizez: vroiam sa-i spun sincer de ce m-am despartit de Ren ,vroiam sa-i spun tot ce am pe suflet , sa vorbim ca sa lamurim.....ce sa lamurim....pentru mine devenea din ce in ce mai clar....sarutul lui Sei mi-a dat lumea peste cap si cred ca in ciuda tuturor temerilor mele,incepeam sa ma indragostesc de el.

*
Nu mai inteleg nimic. O plac, nu o plac? Ma place, nu ma place? Totul era bine cand era cu Ren, macar stiam ca are si ea pe cineva care sa o tina ocupata si la care tinea mai mult decat la mine, dar acum… Acum eu ce fac? Nu pot nega ca simt si eu ceva pentru ea, dar eu sunt inca impreuna cu Sunao. Daca ar afla vreodata ca imi place de o alta fata, ar rani-o foarte mult, dar e mai rau avand in vedere ca e sora ei. Bine macar ca ea se tine la distanta, acum trebuie doar sa ma controlez eu.