15-05-2009, 12:51 PM
27: Sarut vs fatada
Cand a inceput scoala lucrurile nu au facut decat sa se agraveze.Nu mai puteam sa-l privesc in ochi.Era mai rau decat dupa faza din pestera.Simteam ca am un ghimpe in coasta toata ziua si doar in pauze cand ieseam din clasa ma mai linisteam.Devenise ridicol de iritant.Cand inchideam ochii : il vedeam pe Sei ; cand mergeam la scoala: il vedeam pe Sei ; in week-end: Sei era la usa mea .Nu mai puteam sa fac nimic decat sa ma gandesc la el.Deja mi-am rupt vreo doua smocuri de par din cap nervoasa.Aveam sa chelesc.De atunci nu mai am liniste.Sunao a observat ca sunt mai stresata decat de obicei,Ren a observat si el,chiar si Meiryu a observat.Toata scoala a observat ca nu ma mai luasem la bataie cu nimeni in ultima vreme si ca uneori chiar imi uitam bokuto acasa sau in dulap sau clasa.Nici mie nu-mi venea sa cred ce schimbari majore s-au putut petrece in aproape un an de zile.
*
Nici ca se putea mai rau. Cel putin in pestera a fost un accident, dar acum... nu mai era nici un accident, decat daca se punea faptul ca s-a rupt clanta si am ramas blocati. Nu trecea zi fara sa imi amintesc de ce simtisem atunci pentru ca nu trecea zi fara sa o vad. La scoala o vedeam in fiecare zi, cand mergeam in weekend sa o vad pe Sunao o vedeam iar. Parca era lumea impotriva mea. Nici macar noaptea nu imi dadea pace. Cand visam ma vedeam iar pe acoperis cu ea, doar ca visele mele mergeau mai departe decat am mers noi.
Mai rau era si faptul ca si ea era la fel de stresata. Era mai calma ca de obicei, nu se mai lua de nimeni, in nici un caz de mine, statea cat mai departe de mine. In pauze, daca nu iesea unul din clasa iesea celalalt. Am incercat sa mai chiulesc de la ore, dar profesorii erau cu ochii pe oricine pleca de la ore si nu o data am fost tinut dupa ore din cauza asta. Ceva trebuia facut, dar ce? Trebuia sa vorbesc cu ea, sa gasim un mod de a rezolva problema asta.
Intrebarea era cum s-o abordez?Oricum as invarti-o era clar ca lumina zilei .Ce puteam sa-i zic !? Stii-poate-ca-parea-acolo-pe-acoperis-ca-a-fost-o-incercare-de-sarut-dar-defapt-nu-a-fost-decat-o-incercare-de-a-ti-atinge-buzele!? Oricum o luam nu mai iesea bine.Nu aveam nicio scuza.Si ma stresa rau ce credea ea de acest fapt .
Revino-ti Sei! Esti campion local consecutiv la karate, doar nu o sa iti fie frica sa vorbesti cu o fata doar pentru ca iesi in oras cu sora ei, va enervati reciproc si aproape ca ai sarutat-o, nu? Cu cat o lungesc mai mult cu atat mai greu o sa fie. Au trecut deja doua saptamani de la noaptea aia, a venit timpul.
‘Yui,’ ii zic intr-o pauza pe hol, dupa ce m-am asigurat ca nimeni nu ne vede. ‘Putem vorbi?’
Ea se intoarce de parca cineva a intepat-o cu un ac in coasta si se uita la mine pe jumatate socata si pe jumatate ingrijorata.
‘Uhm...trebuie sa merg la kendo..vorbim mai incolo ,ok?’ incearca ea sa ma opreasca.
‘Nu , acum,’ ii zic si o privesc in ochi. In sfarsit m-am convins sa vorbesc cu ea, nu o sa o las sa scape. Cine stie daca o sa mai am curajul sa o fac a doua oara? Iar ea cu siguranta nu o sa vina la mine.
Ea pare sa renunte sa incerce sa ma indeparteze.Probabil si ea e constienta de situatia incurcata in care suntem.Isi lasa ochii in jos si spune mai soptit:
‘Ce este?’
‘Hai undeva mai putin... aglomerat,’ ii zic si ma indrept spre sala de sport. Daca Ren da peste noi, chiar daca nu aude ce vorbim, o sa isi dea seama ca ceva nu e in regula.
Ea ma apuca brusc de brat insa imediat cum ma opresc si ma intorc isi retrage mana.
‘Haide in curtea interioara mai bine ‘
Am mers in liniste pana afara, incercand sa parem perfect normal, dar cateva perechi de ochi tot se intorceau sa se uite la noi. Poate avem noroc si nu o sa aibe curaj sa zica prea multe sau sa gandeasca ce nu trebuie. Dar cand am ajuns in curte, am descoperit ca mi-am pierdut vocea.
Yui astepta sa zic ceva insa nu mai puteam sa scot nimic din ce trebuia pe gura.Cum sa incep o conversatie atat de …delicata?Si ea si-a dat seama dar nici ea n-a putut spune nimic.Evident amandoi ne-am pierdut vocea cand am ajuns in punctul cel mai important al situatie:momentul in care trebuie sa discutam.
Ne-am asezat amandoi pe o banca,in colturi total opuse si am suspinat usor in acelasi timp.Yui si-a pus mana la falca dreapta eu la falca stanga.
‘Trebuie sa facem ceva,’ zic eu intr-un sfarsit
Am spus-o fara sa ma uit la ea,altfel riscam sa-mi pierd si ultima farama de curaj.
‘Ce sa facem?Avem ce sa facem? Defapt.....intrebarea care ma zgandara acum este : ce a fost cu tine acolo pe acoperis? ‘ ma intreaba ea fara sa priveasca in directia mea.Tonul ii era aproape sugrumat.
‘Cred ca ti-ai dat seama ce era sa se intample,’ ii zic putin iritat. ‘Nu stiu ce am avut sau ce am, dar nu suntem aici sa depanam amintiri. Daca o tinem asa, Ren si Sunao o sa-si dea seama ca s-a intamplat ceva.’
Ea pufni. ‘S-o tinem cum? Nu tin minte sa fi facut ceva anume...oh,stai,defapt n-am facut nimica,tu ai fost ala care vroia sa ma sarute ‘
‘Nu te-am vazut dand inapoi,’ ii intorc si ma uit la ea pentru prima data.
Ea s-a intors iritata . ‘Adica vrei sa spui ca eu vroiam sa ma saruti?Deci e vina mea? ‘
‘Deci recunosti ca m-ai fi lasat?’
‘N-am zis asta!’ sare ea ca arsa si se imbujoreaza usor.’Ok..bine...poate e vina amandurora.Dar , nu pot sa cred asta...pentru ca eu te dispretuiesc,e imposibil sa vreau sa sarut pe cineva pe care vreau sa-l bat mar.Deci , o fi fost altceva.Poate...poate m-ai confundat cu Sunao.Sau poate te-am confundat cu Ren,da,asta e!Aveti aceeasi culoare la par ,poate asta a fost!Haha..nicio problema! ‘ isi spune ea mai mult pentru sine de parca incerca sa se convinga pe ea insasi.
Putea sa nege cat vroia de mult, dar stiam amandoi adevarul si oricat de mult nu vroiam sa o fac, trebuia. Amandoi trebuia sa recunoastem ca era ceva altfel tensiunea avea sa creasca pur si simplu. Am apucat marginea bancii si m-am impins spre ea si am apucat-o de mana, uitandu-ma fix in ochii ei cand se intoarse spre mine.
‘Chiar crezi asta?’ o intreb, simtind cum inima imi bate din nou mai tare decat ar trebui.
Yui ma privi in ochi intai cu o expresie de soc care apoi se transforma usor in disperare.
‘Nu...nu stiu ce sa cred.Sei...’ imi zice fara sa se miste un milimetru ‘ Sei tu nu ma iubesti.Tu o iubesti pe Sunao.Iar eu..il iubesc pe Ren.’
‘De aceea e o problema,’ ii zic si ii dau drumul, intorcandu-ma sa ma uit la pamantul dintre picioare. ‘Poate ca amandoi iubim alte persoane... dar ceva s-a intamplat care a complicat totul.’
‘Aia a fost o greseala , un ghinion.Nu are de ce sa ne ramana in minte ceva care e lipsit de importanta.Atata timp cat amandoi stim pe cine iubim...nu avem de ce sa ne ingrijoram,nu?
Dintr-o data ma enervez si lovesc cu pumnul in una din scandurile bancii, facand-o sa se crape putin. 'La naiba Yui! Simplul fapt ca s-a intamplat e motiv de ingrijorare, fie ca a fost o greseala sau nu.'
‘Atata timp cat tu esti 100% sigur ca a fost doar greseala si atata timp cat si eu sunt la fel de sigura,de ce sa ne ingrijoram? ‘ sare si ea nervoasa.
Dintr-o data o apuc de mana iar si o trag spre mine, punand o mana pe spatele gatului ei si o sarut. Probabil e cea mai mare prostie pe care o fac, dar am nevoie de raspunsuri. Dupa ce ii dau drumul, stau o clipa sa o privesc si zic: 'Daca n-ai simtit nimic, atunci nu avem o problema, dar daca ai simtit ceva..."
Avea cea mai ciudata fata posibila.Era contorsionata , stupefiata si nu a putut sa scoata niciun sunet pe gura.Avea ochii cat cepele.
'Deci, avem o problema,' ii zic si ii dau drumul.
In secunda urmatoare am simtit cum pumnul ei drept se izbi de falca mea stanga atat de tare incat m-a daramat de pe banca.
‘Idiotule!Ce-ti veni sa ma saruti? Ai luat-o razna rau de tot....asculta aici perversule...n-am simtit absolut nimica,am fost doar surprinsa.Nu ma asteptam sa mergi CHIAR atat de departe.Te avertizez,daca Sunao sufera vreun pic din cauza ta o sa platesti’ imi zice ea si o ia spre intrarea in scoala tropaind si pufnind pe nari.
*
Nici n-am intrat bine in scoala ca m-am lipit de perete si m-am lasat sa alunec pana jos.Mi-am bagat capul intre picioare.Inima inca imi batea sa-mi sara din piept.Nu stiu daca am reusit sa-l pacalesc.Speram ca lovitura aia sa fi fost o fatada destul de buna , dar adevarul ma injunghia pur si simplu in inima.Buzele inca erau fierbinti dupa ce si le-a lipit de ale mele.Mainile si picioarele imi tremurau.N-am mai simtit o astfel de emotie pana acum.Oare era asa rau fiindca m-a luat prin surprindere? Oricum ar fi , trebuie sa fac ceva, dar ce?Nu am facut nimic special si totusi parem sa ne apropiem mai mult in loc sa ne indepartam sau sa stam la aceeasi distanta. Biata Sunao...bietul Ren.....biata de mine.
Cand a inceput scoala lucrurile nu au facut decat sa se agraveze.Nu mai puteam sa-l privesc in ochi.Era mai rau decat dupa faza din pestera.Simteam ca am un ghimpe in coasta toata ziua si doar in pauze cand ieseam din clasa ma mai linisteam.Devenise ridicol de iritant.Cand inchideam ochii : il vedeam pe Sei ; cand mergeam la scoala: il vedeam pe Sei ; in week-end: Sei era la usa mea .Nu mai puteam sa fac nimic decat sa ma gandesc la el.Deja mi-am rupt vreo doua smocuri de par din cap nervoasa.Aveam sa chelesc.De atunci nu mai am liniste.Sunao a observat ca sunt mai stresata decat de obicei,Ren a observat si el,chiar si Meiryu a observat.Toata scoala a observat ca nu ma mai luasem la bataie cu nimeni in ultima vreme si ca uneori chiar imi uitam bokuto acasa sau in dulap sau clasa.Nici mie nu-mi venea sa cred ce schimbari majore s-au putut petrece in aproape un an de zile.
*
Nici ca se putea mai rau. Cel putin in pestera a fost un accident, dar acum... nu mai era nici un accident, decat daca se punea faptul ca s-a rupt clanta si am ramas blocati. Nu trecea zi fara sa imi amintesc de ce simtisem atunci pentru ca nu trecea zi fara sa o vad. La scoala o vedeam in fiecare zi, cand mergeam in weekend sa o vad pe Sunao o vedeam iar. Parca era lumea impotriva mea. Nici macar noaptea nu imi dadea pace. Cand visam ma vedeam iar pe acoperis cu ea, doar ca visele mele mergeau mai departe decat am mers noi.
Mai rau era si faptul ca si ea era la fel de stresata. Era mai calma ca de obicei, nu se mai lua de nimeni, in nici un caz de mine, statea cat mai departe de mine. In pauze, daca nu iesea unul din clasa iesea celalalt. Am incercat sa mai chiulesc de la ore, dar profesorii erau cu ochii pe oricine pleca de la ore si nu o data am fost tinut dupa ore din cauza asta. Ceva trebuia facut, dar ce? Trebuia sa vorbesc cu ea, sa gasim un mod de a rezolva problema asta.
Intrebarea era cum s-o abordez?Oricum as invarti-o era clar ca lumina zilei .Ce puteam sa-i zic !? Stii-poate-ca-parea-acolo-pe-acoperis-ca-a-fost-o-incercare-de-sarut-dar-defapt-nu-a-fost-decat-o-incercare-de-a-ti-atinge-buzele!? Oricum o luam nu mai iesea bine.Nu aveam nicio scuza.Si ma stresa rau ce credea ea de acest fapt .
Revino-ti Sei! Esti campion local consecutiv la karate, doar nu o sa iti fie frica sa vorbesti cu o fata doar pentru ca iesi in oras cu sora ei, va enervati reciproc si aproape ca ai sarutat-o, nu? Cu cat o lungesc mai mult cu atat mai greu o sa fie. Au trecut deja doua saptamani de la noaptea aia, a venit timpul.
‘Yui,’ ii zic intr-o pauza pe hol, dupa ce m-am asigurat ca nimeni nu ne vede. ‘Putem vorbi?’
Ea se intoarce de parca cineva a intepat-o cu un ac in coasta si se uita la mine pe jumatate socata si pe jumatate ingrijorata.
‘Uhm...trebuie sa merg la kendo..vorbim mai incolo ,ok?’ incearca ea sa ma opreasca.
‘Nu , acum,’ ii zic si o privesc in ochi. In sfarsit m-am convins sa vorbesc cu ea, nu o sa o las sa scape. Cine stie daca o sa mai am curajul sa o fac a doua oara? Iar ea cu siguranta nu o sa vina la mine.
Ea pare sa renunte sa incerce sa ma indeparteze.Probabil si ea e constienta de situatia incurcata in care suntem.Isi lasa ochii in jos si spune mai soptit:
‘Ce este?’
‘Hai undeva mai putin... aglomerat,’ ii zic si ma indrept spre sala de sport. Daca Ren da peste noi, chiar daca nu aude ce vorbim, o sa isi dea seama ca ceva nu e in regula.
Ea ma apuca brusc de brat insa imediat cum ma opresc si ma intorc isi retrage mana.
‘Haide in curtea interioara mai bine ‘
Am mers in liniste pana afara, incercand sa parem perfect normal, dar cateva perechi de ochi tot se intorceau sa se uite la noi. Poate avem noroc si nu o sa aibe curaj sa zica prea multe sau sa gandeasca ce nu trebuie. Dar cand am ajuns in curte, am descoperit ca mi-am pierdut vocea.
Yui astepta sa zic ceva insa nu mai puteam sa scot nimic din ce trebuia pe gura.Cum sa incep o conversatie atat de …delicata?Si ea si-a dat seama dar nici ea n-a putut spune nimic.Evident amandoi ne-am pierdut vocea cand am ajuns in punctul cel mai important al situatie:momentul in care trebuie sa discutam.
Ne-am asezat amandoi pe o banca,in colturi total opuse si am suspinat usor in acelasi timp.Yui si-a pus mana la falca dreapta eu la falca stanga.
‘Trebuie sa facem ceva,’ zic eu intr-un sfarsit
Am spus-o fara sa ma uit la ea,altfel riscam sa-mi pierd si ultima farama de curaj.
‘Ce sa facem?Avem ce sa facem? Defapt.....intrebarea care ma zgandara acum este : ce a fost cu tine acolo pe acoperis? ‘ ma intreaba ea fara sa priveasca in directia mea.Tonul ii era aproape sugrumat.
‘Cred ca ti-ai dat seama ce era sa se intample,’ ii zic putin iritat. ‘Nu stiu ce am avut sau ce am, dar nu suntem aici sa depanam amintiri. Daca o tinem asa, Ren si Sunao o sa-si dea seama ca s-a intamplat ceva.’
Ea pufni. ‘S-o tinem cum? Nu tin minte sa fi facut ceva anume...oh,stai,defapt n-am facut nimica,tu ai fost ala care vroia sa ma sarute ‘
‘Nu te-am vazut dand inapoi,’ ii intorc si ma uit la ea pentru prima data.
Ea s-a intors iritata . ‘Adica vrei sa spui ca eu vroiam sa ma saruti?Deci e vina mea? ‘
‘Deci recunosti ca m-ai fi lasat?’
‘N-am zis asta!’ sare ea ca arsa si se imbujoreaza usor.’Ok..bine...poate e vina amandurora.Dar , nu pot sa cred asta...pentru ca eu te dispretuiesc,e imposibil sa vreau sa sarut pe cineva pe care vreau sa-l bat mar.Deci , o fi fost altceva.Poate...poate m-ai confundat cu Sunao.Sau poate te-am confundat cu Ren,da,asta e!Aveti aceeasi culoare la par ,poate asta a fost!Haha..nicio problema! ‘ isi spune ea mai mult pentru sine de parca incerca sa se convinga pe ea insasi.
Putea sa nege cat vroia de mult, dar stiam amandoi adevarul si oricat de mult nu vroiam sa o fac, trebuia. Amandoi trebuia sa recunoastem ca era ceva altfel tensiunea avea sa creasca pur si simplu. Am apucat marginea bancii si m-am impins spre ea si am apucat-o de mana, uitandu-ma fix in ochii ei cand se intoarse spre mine.
‘Chiar crezi asta?’ o intreb, simtind cum inima imi bate din nou mai tare decat ar trebui.
Yui ma privi in ochi intai cu o expresie de soc care apoi se transforma usor in disperare.
‘Nu...nu stiu ce sa cred.Sei...’ imi zice fara sa se miste un milimetru ‘ Sei tu nu ma iubesti.Tu o iubesti pe Sunao.Iar eu..il iubesc pe Ren.’
‘De aceea e o problema,’ ii zic si ii dau drumul, intorcandu-ma sa ma uit la pamantul dintre picioare. ‘Poate ca amandoi iubim alte persoane... dar ceva s-a intamplat care a complicat totul.’
‘Aia a fost o greseala , un ghinion.Nu are de ce sa ne ramana in minte ceva care e lipsit de importanta.Atata timp cat amandoi stim pe cine iubim...nu avem de ce sa ne ingrijoram,nu?
Dintr-o data ma enervez si lovesc cu pumnul in una din scandurile bancii, facand-o sa se crape putin. 'La naiba Yui! Simplul fapt ca s-a intamplat e motiv de ingrijorare, fie ca a fost o greseala sau nu.'
‘Atata timp cat tu esti 100% sigur ca a fost doar greseala si atata timp cat si eu sunt la fel de sigura,de ce sa ne ingrijoram? ‘ sare si ea nervoasa.
Dintr-o data o apuc de mana iar si o trag spre mine, punand o mana pe spatele gatului ei si o sarut. Probabil e cea mai mare prostie pe care o fac, dar am nevoie de raspunsuri. Dupa ce ii dau drumul, stau o clipa sa o privesc si zic: 'Daca n-ai simtit nimic, atunci nu avem o problema, dar daca ai simtit ceva..."
Avea cea mai ciudata fata posibila.Era contorsionata , stupefiata si nu a putut sa scoata niciun sunet pe gura.Avea ochii cat cepele.
'Deci, avem o problema,' ii zic si ii dau drumul.
In secunda urmatoare am simtit cum pumnul ei drept se izbi de falca mea stanga atat de tare incat m-a daramat de pe banca.
‘Idiotule!Ce-ti veni sa ma saruti? Ai luat-o razna rau de tot....asculta aici perversule...n-am simtit absolut nimica,am fost doar surprinsa.Nu ma asteptam sa mergi CHIAR atat de departe.Te avertizez,daca Sunao sufera vreun pic din cauza ta o sa platesti’ imi zice ea si o ia spre intrarea in scoala tropaind si pufnind pe nari.
*
Nici n-am intrat bine in scoala ca m-am lipit de perete si m-am lasat sa alunec pana jos.Mi-am bagat capul intre picioare.Inima inca imi batea sa-mi sara din piept.Nu stiu daca am reusit sa-l pacalesc.Speram ca lovitura aia sa fi fost o fatada destul de buna , dar adevarul ma injunghia pur si simplu in inima.Buzele inca erau fierbinti dupa ce si le-a lipit de ale mele.Mainile si picioarele imi tremurau.N-am mai simtit o astfel de emotie pana acum.Oare era asa rau fiindca m-a luat prin surprindere? Oricum ar fi , trebuie sa fac ceva, dar ce?Nu am facut nimic special si totusi parem sa ne apropiem mai mult in loc sa ne indepartam sau sa stam la aceeasi distanta. Biata Sunao...bietul Ren.....biata de mine.
![[Imagine: haruhisuzumiya7.jpg]](http://img268.imageshack.us/i/haruhisuzumiya7.jpg/)
![[Imagine: chibi_41.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_41.gif)