19-06-2013, 11:37 PM
Oh! Serios? E prietenul sau Toru? : )) Asta da surpriza, spun asta fiindca m-as fi asteptat la cu totul altceva. Interesant si m-ai si lamurit in legatura cu numele personajelor, acum stiu sigur care cum vine si este. Legat de dialog, ca tot am spus sus, sa stii ca acum pare mai bine, oricum sincer orice replica e indeajuns de buna, conteaza doar ca tu sa stii sa o faci dinamica si sa fie in echilibru cu povestirea, cu descrierea si actiunea.
Sincer, acum iti spun ca nu prea ma induiosat povestea lui Nao, am incercat sa privesc departe de cuvinte, dar nici asa nu au avut efect asupra mea, poate sunt putin obosita, poate e de la caldura, in fine. Ideea este ca trebuie sa pui mai mult suflet, consider. Dar ce apreciez si chiar cred cu tarie ca ai realizat foarte bine este personalitatea lui Eiji, in mare parte, acum nu e complet conturat, dar in majoritatea povestilor yaoi seme-ul (acum nu stiu daca Eiji are sa fie seme aici, dar asa il consider pe moment) este tare, mare, genial, nu se teme de nimic, bla bla. Dar la tine este altfel, personajul se teme si el, are acel ceva mai special oricum si asta chiar ma bucura, e ceva diferit si chiar ai scos bine inca de la inceput aceasta trasatura a personajului.
Actiunea nu mai e grabita, dar tot trebuie sa mai lucrezi la volumul de substanta, pare inca sec asa, dar deja lucrurile devin din ce ,in ce mai interesante, sper doar sa nu se intample "magia" aceea fiindca asta chiar ar striga peisajul, misterul trebuie sa fie prezent .
Pe scurt mi-a placut capitolul, astept nextul. Succes! *hug*
Sincer, acum iti spun ca nu prea ma induiosat povestea lui Nao, am incercat sa privesc departe de cuvinte, dar nici asa nu au avut efect asupra mea, poate sunt putin obosita, poate e de la caldura, in fine. Ideea este ca trebuie sa pui mai mult suflet, consider. Dar ce apreciez si chiar cred cu tarie ca ai realizat foarte bine este personalitatea lui Eiji, in mare parte, acum nu e complet conturat, dar in majoritatea povestilor yaoi seme-ul (acum nu stiu daca Eiji are sa fie seme aici, dar asa il consider pe moment) este tare, mare, genial, nu se teme de nimic, bla bla. Dar la tine este altfel, personajul se teme si el, are acel ceva mai special oricum si asta chiar ma bucura, e ceva diferit si chiar ai scos bine inca de la inceput aceasta trasatura a personajului.
Actiunea nu mai e grabita, dar tot trebuie sa mai lucrezi la volumul de substanta, pare inca sec asa, dar deja lucrurile devin din ce ,in ce mai interesante, sper doar sa nu se intample "magia" aceea fiindca asta chiar ar striga peisajul, misterul trebuie sa fie prezent .
Pe scurt mi-a placut capitolul, astept nextul. Succes! *hug*