[Yaoi] Blue Blood

[Kimera]

Va multumesc foarte mult pentru comentarii . Sper sa nu-l urati asa de tare pe Shaan dupa acest capitol, deci sper sa va placa:

Capitolul 13

Shaan continua sa-si pastreze zambetul arogant, in timp ce trupul meu tremura din toate incheieturile. Se asezase pe unul dintre fotolii de parca eu nici nu eram prezent.
- Ai de gand sa stai zgribulit si lipit de un perete sau sa iei loc?
Intrebarea imi era adresata pe un ton ironic, iar chipul sau denota cu desavrsire bataia de joc pe care acesta cu siguranta mi-o adresa. Facand cativa pasi ma asezasem pe un scaun ce era destul de indepartat de vampir. Imi era frica, trebuia sa recunosc ca nu as fi fost capabil sa raspund lucid la vreo intrebare in acest moment, ma temeam prea tare, iar el o stia preabine. Tot ce speram era ca Brian sa realizeze jocul de teatru facut de Anette si sa ma scape din locul asta- ma simteam mai rau decat un sobolan inchis in capcana.
- Brian nu va veni. Am cascat ochii de uimire si l-am privit socat pe Shaan, stia cumva ce gandesc? Era imposibil...
- Stiu ca iti pui speranta in el, asa ca nu era prea greu sa ghicesc ce astepti, insa iti garantez ca nu are nicio sansa sa scape de blestemele Anettei. Daca printr-o minune Lordul se trezeste nu va putea parasi castelul.
Oricat de mult il detestam pe Shaan, trebuia sa recunosc un lucru: era un vampir inteligent ce nu se baza pe putere, ci pe strategie. Poate ca din aceasta cauza Brian nu reusise sa-l prinda pana in prezent, il caracteriza viclenia asemeni unui sarpe.
Anette intrase in camera cu o tava pe care se afla o stilca si doua pahare. Le lasase pe masuta de langa fotoliu si iesi cu o plecaciune, nu inainte de a ma privi cu un zambet superior. Cred ca se bucura imens de reusita ei, ma fraierise atat pe mine cat si pe Lord. Si se spunea ca fetitele micute sunt inocente. Nu stiu de ce, dar scena asta imi amintea de seara in care Brian ma invitase pe terasa castelului alaturi de el, stiu ca simteam acelasi gol in stomac si doream sa ma ingrop in pamant cat de rapid posibil. Shaan desfacuse dopul sticlei si turnase in ambele pahare ceva ce puteam ghici ca este sange, iar la cat de "bine" am ajuns sa-l cunosc pe vampir puteam jura ca nu este sange de animal. Il priveam suspicios, asteptand sa aflu de ce ma adusese in acel loc. Putea foarte bine sa intre si in castel-o mai facuse si inainte, insa preferase sa ma tarasca undeva departe de acel loc, in padure.
- Stii ca esti foarte amuzant cand mori de frica si esti confuz? Semeni cu un fel de pisicuta abandonata.
Cat puteam sa detest ironiile si tonul dezgustator pe care Shaan il folosea. Incepuse sa se joace cu paharul, sorbind doar o mica parte din lichid. Deja ma treceau fiori pe sina spinarii, iar dintr-un motiv sau altul simteam cum sunt sugrumat de un boa invizibil.
- Tu nu ai de gand sa te atingi de pahar? Sa stii ca nu te musc daca te apropii. Mbine, poate nu prea rau.
Rasul sau ma facea deja sa tremur si mai tare. Bataia lui de joc era insuportabila, urma sa ma aduca in curand la lacrimi si asta era sigur. Ma ghemuisem cat de mult posibil in acel scaun, incercand sa fiu atent pana si la un fir de praf de pe covor, decat la situatia in care ma aflam. Shaan se folosise de viteza-i inumana pentru a ajunge langa mine, insa cand isi asezase mana pe umarul meu am tresarit cu un tipat, sarind practic de pe scaunul ce cazuse. Eram din nou lipit de perete tremurand incontrolabil, incercand pe cat posibil sa stau departe de vampir.
- N-am intentia de a-ti face ceva, daca voiam pana acum o faceam. Vreau sa discut, asa ca mai bine ai lua un loc si ti-ai destupa bine urechile, caci nu repet.
Ironia din glasul sau era lasata deoparte, Shaan devenind mult mai serios de cat l-am vazut vreodata. Am pasit incet spre unul dintre fotolii, asezandu-ma si continuand sa tremur de spaima. Ce putea sa fie atat de important incat vampirul sa mearga atat de departe? Shaan isi reluase locul in fotoliul de langa, asezand paharul din mana lui pe masa, apoi incepu sa vorbeasca:
- Am s-o iau cu inceputul. In primul rand cred ca memoriile ti-au readus destule detalii din noaptea in care parintii tai, adica regele si regina rasei noastre, au fost anihilati. Nu voi intra in detalii, am sa sar direct la subiect. Lordul anterior a numit un "Kishi"* ca sa citez documentele responsabil cu protectia ta din umbra. I se incredintasera chiar si cei mai priceputi vampiri pentru asta, insa in seara aceea a esuat. Inainte sa poata apara familia regala sau sa te salveze din ghearele tradatorului, aici referindu-ma la Brian, a fost anihilat de draguta vrajitoare ce-l insotea mereu pe nenorocit, adica Yuna.
Aveam ochii mai mari decat cei ai unei broaste, uimirea mea depasea orice fel de granita posibila existenta. De unde stia Shaan atat de multe? De ce imi spunea atatea? Facandu-mi rost de putin curaj, am intrebat avand vocea tremuranda si aproape soptita:
- Ce... Ce legatura... A... Are asta cu... Cu mi...Mine?
Vampirul zambise, scotand un mic pufnit de parca as fi spus un fel de gluma proasta. Probabil ca era o nesabuinta din partea mea sa-l intrerup, nu doream sa-l infurii, stiam de ce este capabil.
- Are o foarte mare legatura. Acel Kishi, era tatal meu si al lui Elah. Noi nu am stiut nimic de incident, Brian o amenintase pe mama cu moartea noastra daca incerca sa sufle si un singur cuvant. Insa, mie nu mi-a mai pasat in prezent sa sap dupa adevar. Elah a fost ucis de prost ce a fost incercand sa te muste, iar mama l-a urmat cand eu am devenit inamicul Lordului pentru ca imi varsasem nervii profitand de tine. Acum vine si legatura cu persoana ta. Conform tuturor documentelor titlul de Kishi trebuia transmis in familia mea generatie de generatie, in concluzie eu ar trebui sa te protejez.
Am tresarit cand il auzisem cuvintele. El+protectie+eu= Apocalipsa! Era o ecuatie foarte simplu de elucidat, nu aveai nevoie de mai mult de un neuron sa-ti dai seama ca Shaan nu va fi in stare sa ma protejeze in toata viata lui, nu avea motiv, era total indiferent fata de altii si eram sigur ca ma vede pe post de jucarie sexuala, asa cum si el recunoscuse in seara aceea de cosmar. Ma cutremurasem amintindu-mi si priveam undeva pe covor un punct fix, asteptand sa continue.
- Stiu, pare imposibil, improbabil ca eu sa fac ceva pentru cineva. De fapt, chiar asa e, nu ma vezi nici ridicandu-ma de pe scaun daca nu am un motiv intemeiat. Totusi, nu mi-as fi pus vrajitoarea in pericol degeaba, am un motiv pentru care te-am chemat aici. Brian planuieste sa te foloseasca pe post de papusa, nu ma crezi e doar problema ta. Te pot asigura ca Lordul nu are nici cea mai mica intentie de a te repune in drepturi. De aceea, Akio, vreau sa te hotarasti: vei fi marioneta lui Brian pentru tot restul vesniciei sau ai de gand sa te pregatesti pentru o confruntare pentru a-ti lua inapoi ce-i al tau de drept? In caz ca alegi a doua varinta, eu imi voi lua titlul de Kishi, ajutand. Si ca sa nu iti trezesc suspiciuni, da, imi va face placere sa-l vad pe Brian cum ii fuge asa-zisa regalitate de sub picioare. Asadar, decide-te, Akio... El sau eu?
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Kishi= cavaler