[Yaoi] Between The Sheets

[YuneSugihara]

Capitolul 3

(MIKI)

In clipa aia imi venea sa-l fac pe Haru sa dispara, dar daca ne-am luat o raspundere o ducem pana la capat. La urma urmei Mori va sta langa mine mereu pentru ca suntem casatoriti si o sa putem noi sa recuperam momentele de tandrete. Macar am reusit sa ma mai descarc putin inainte sa inceapa copilul sa planga. Nici macar nu stiu ce crede iubitul despre mine ca l-am lasat singur sa aiba grija de Haru si eu am tulit-o la baie, dar am nevoie de apa rece ca sa ma mai dezmortesc putin. Fac un dus rapid si merg sa-l ajut pe Morikawa. Nu ma intereseaza nici ca nu am niciun fel de prosoape la baie sau haine. Pur si simplu am intrat in cabina de dus, iar apa rece a inceput sa-mi picure pe tot corpul. In felul asta poate am sa reusesc sa scap si de excitarea pe care am acumulat-o cu el in pat. Imi trec mainile peste tot pe corp, dar n-am reusit sa fac decat sa ma simt mai incitat aminindu-mi de dusurile cu Mori. Atunci cand puteam sa ne lipim trupurile unul de altul sub imbratisarea apei, sa ne atingem, sa ne mangaiem si sa uitam de toate. Trebuie sa-mi iau gandul de la astfel de tandreturi momentan. Cum am reusit sa nu ma gandesc la o viata sexuala activa inainte, cand nu il aveam pe Mori, asa o sa fac si acum. Ce naiba, sunt suficient de matur incat sa pun ce e mai important pe primul plan, nu propriile mele dorinte.
De indata ce am terminat cu dusul m-am indreptat spre dormitor unde mi-am pus repede pe mine o pereche comoda de pantaloni de pijama si am luat drumul coridorului spre camera lui Haru. Deschid usa usor pentru ca nu am sesizat niciun zgomot venind de inauntru, probabil Morikawa l-a facut sa adoarma. Mereu eram uimit cat de repede adoarme in bratele lui. Cu mine copilul nu facea decat sa stea mai treaz decat de obicei si sa gangureasca.
- Cum este, a dormit? Ma asigur eu in soapta.
- Da. A bolborosit el ceva inainte, dar acum e bine. Raspundea iubitul meu in timp ce-l legana pe Haru.
- Mori, ar trebui sa mergi sa te odihnesti. Ii propun eu. Tu pari mai obosit decat mine. Nu cred ca vrei sa-ti afecteze munca. Lasa-ma pe mine acum.
- Ai dreptate, Miki. Am niste cearcane mai mari decat China probabil. Cei de la AXL ma intreaba deja cam cat de mult dorm noaptea.
Dupa mica discutie Mori paraseste incaperea. Miki, trebuie sa fii puternic! Ma imbarbatez eu. Trebuie sa am grija de ce simt ceilalti. Dupa ce ma asigur ca Haru a adormit ma indrept usor spre camera noastra si eu. Slava Cerului ca pana dimineata nu au mai fost alte incidente si bebelusul a dormit mai bine ca niciodata. Poate a fost o prioada mai grea de acomodare.

A doua zi, Mori a fost la prediatru care a spus ca nou-nascutii sufera de colici, dureri la nivelul abdomenului. Copii mici nu se pot exprima prin cuvinte. Ei nu pot sa ne explice ca ii doare undeva sau ceva, ei pot doar sa ne atraga atentia prin planset. La Haru durerile se manifestau pe timpul noptii si doctorul ne-a asigurat ca va inceta cat de curand dupa ce ii vom schimba alimentatia. Acum ca tot veni vorba despre ingrijirea copiilor, tocmai mi-am amintit ca Mamoru trebuie sa faca pe babysitterul cu el. Sper ca el chiar stie ce face, nu am de gand sa-l las pe Haru pe mana unui nepriceput. Ajuns cat mai repede acasa de la birou il gasesc pe Mamoru cu cel mic in brate. Se acomodase probabil pentru ca radea. Mamoru purta o conversatie cu Morikawa, ceea ce e foarte straniu. Acum un an el il ura pe Mori pentru ca se cuplase cu mine, iar acum discutau de parca erau cei mai buni amici. Probabil timpul le rezolva pe toate, mi-am spus eu.
- Miki-chaan! Se pisicea Mamoru in timp ce se ridica de pe canapea sa ma ia in brate. Nu ne-am vazut de muuult.
- Asa e. Il aprob eu, iar el isi incolaseste bratele in jurul gatului meu. Deci, te-ai acomodat cu Haru? Incerc eu sa ma desprind din imbratisarea lui.
- Da. Cred ca este cel mai dulcic baietel pe care l-am vazut. Cred ca ati dat vreo comanda speciala. Radea Mamoru. Par negru si ochii albastrii, japonez, ce poti sa-ti mai doresti? Si uite-te la el ce zambetel dragalas are! Voi chiar sunteti familia perfecta! Exclama Mamoru fericit. Ce o fi cu atata veselie pe el? Ma intrebam eu. Probabil el chiar iubeste copii. Da, asta trebuie sa fie. Voi nu trebuie decat sa va faceti treaba. Ne asigura Mamoru.
- Asta o sa si facem. Mori parea foarte incantat de entuziasmul tanarului Miyano.
- Te duc eu cu masina la sediu. Ma ofer eu.
- Multumesc foarte mult, iubi! Raspunde Mori si-mi saruta fugar buzele.
- Nu va suparati daca o sa ma ajute si OnoD, nu? Ne intresupre Mamoru.
- Nu, chiar deloc. Ma relaxez eu. Imi placea Daisuke. El e un seiyuu foarte bun, ba chiar a castigat cel de-al patrulea premiu seiyuu pentru rolul lui Sebastian Michaelis in Kuroshitsuji. Spune-i lui OnoD ca poate sa manance cate migdale vrea din cosul de la bucatarie. Ii spun eu lui Mamoru in timp ce ies pe usa dupa Morikawa. Stiu ca sunt favoritele lui.
- Nu va ingrijorati. Vom avea grija de el... Propozitia lui Mamoru s-a irosit, caci eu si brunetul deja parasisem vila.