Cel mai iubit dintre pamanteni, Marin Preda
Moartea e un fenomen simplu in natura, numai oamenii il fac inspaimantator.
Se spune ca un arhitect neamt, prieten cu Carol I, dupa ce a stat vreo zece ani la noi si a construit cateva edificii frumoase, i-a cerut regelui promisiunea sa se intoarca in Germania.
-De ce, Frant, l-a intrebat suveranul, nu-ti place tara asta?
-Maiestate, i-a raspuns arhitectul, tara e frumoasa, oamenii veseli, femeile atragatoare, dar prea mult p... mo-ti!
-Adica cum? s-a mirat regele.
- Pai, i-a explicat neamtul, deraiaza un tren, morti, raniti, romanul zice: p... mo-ti! Seceta, inundatii, p... mo-ti! Prea mult p... mo-ti!
Fii generoasa pe cont prorpiu, i-am spus, nu pe contul altuia. Cui ii place sa citeasca, sa se ghiftuiasca mai putin si sa-si cumpere carti, n-ai decat sa-ti faci biblioteca ta si pe urma s-o dai cu imprumut tuturor vitelor din oras care sa ti le inapoieze pline de caca...
Desigur, in conceptia mea, si in ceea ce priveste viata sentimentelor nu exista deosebirea intre un om cultivat si unul cu o meserie simplista si fara cultura. Intelectualul putea doar complica meschinaria vietii in care traia, perorand si vorbind despre idealuri, in timp ce omul simplu putea recurge la violenta sau sa sufere in tacere, fara generalizari filozofice.
Da, dar oamenii numiti de toata lumea de treaba nu sint de treaba deloc daca pot pastra in sufletul lor, atat de multa vreme, o jignire, chiar daca e grava.
Un fior rece de invidie grea ma strabatu. Cum de nu intalnisem eu o astfel de femeie si o intalnise petrica? Cum dracu au noroc unii si dau peste astfel de femei fascinante, cum se intampla, unde le gasesc sau culmea, cum de sint gasiti de ele?
In fata mortii nu mai esti nimic, nu mai esti poet, esti un simplu om care trebuie sa dispara.
Intr-o zi venise de la Bucuresti in vizita in orasul nostru um membru al Biroului politic insarcinat cu invatamantul si cultura ca de ce nu stim inca ruseste? (...)
"Dar dumneavoastra cand aveti de gand sa invatati romaneste? raspunse atunci Ion Micu.
Fiindca una e sa cunosti amenintarile din istorie si alta e sa le cunosti pe cele care te pandesc pe tine insuti in timpul unei istorii vii, care se face sub ochii tai si in tara ta.
Dar hai sa zicem ca te vira chiar pe linia intaia. Si aia sint mai multe posibilitati, ori mori ori scapi... Cine ai spune ie ca n-o sa scapi? dar hai sa zicem ca nu scapi... Si aici sint doua posibilitati, i-a mau spus rabi foarte hotarat. Poti sa mori sfartecat de o bomba, sau poti sa mori de un glonte si sa fii ingropat frumos cu sapa si lopata...
Daca n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastra.
(...) femeile pot fi urate, dar niciodata dispretuite.
Cine n-are bunici sa si-i cumpere!
Barbatul meu spunea: la prima sticla te simtica un inger, la a doua ca un leu, la a treia ca un porc.
(...) nicio femeie nu e in mod absolut frumoasa sau urata pana n-o cunosti.
Dimpotiva, fericirea nu poate veni decat din scurgerea neincetata a clipelor linistite si senine, fiindca ce altceva e suferinta decat o oprire a fiintei noastre, o uriasa inertie care face sa se apese asupra ei tot ce exista?
Fara suferinta! Deloc! Nici macar o adiere... Iar daca nu va fi nimic, cu atat mai bine, despartindu-ne, tot ceea ce a fost va ramane curat, pur,o amintire de nesters.
Sa ne casatorim,murmura... Cum, pentru toata viata?!!
Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pamanteni?
Medicul ( dumirit): aha! si ce-ai vrea dumneata?
Pacientul ( umil) : sa fac si eu normal,
Medicul ( expeditiv ) : mananca cacat!
Mi-a fost frica! Ai fi vrut amanunte sa ma ajuti, si el ar fi aflat ca sintem impreuna si scena care a avut loc aici in cabina s-ar fi produs atunci, cand eu ma indragostisem de tine si nu vroiam sa te pierd.
Te mai intorci? o intrebai. 'Bineinteles ca ma intorc' protesta ea. Bineinteles ca mintea. Nu se mai intoarse...
Si atata timp cat aceste trepte urcate si coborate de mine, vor fi urcate si coborate de nenumarati altii, aceasta carte va marturisi oricand: ... daca dragoste nu e, nimic nu e!...
Ratiune si simtire, Jane Austen
Oare n-are sa-mi para rau dupa tine, cand am sa incep sa ma simt ca acasa in alta parte? (...) Si voi, copaci pe care va cunosc atat de bine! Dar voi n-o sa va schimbati. N-o sa va cada nicio frunza pentru ca plecam noi de aici, iar ramurile voastre vor fremata mai departe, chiar daca n-o sa mai fim aici sa ne uitam la voi. Da, n-o sa va schimbati, nu va dati seama de bucuria sau de regretul pe care il pricinuiti si ramaneti insensibili la schimbarile celor care se plimba pe sub umbra voastra! Si cine-o sa ramana sa se bucure de voi?
-Sa-ti spun?
- Sigur ca da.
- ei bine, afla ca am ghicit ca domnul Willoughby vaneaza.
- Casa noastra de la tara nu e prea departe de a lui. Cel mult zece mile, cred.
- Mai precis, treizeci spuse sotul ei.
- Dumneata si cu mine, Sir John, spuse doamna Jennings n-am mai tine seama de atatea reguli de politete.
-Atunci ati fi foarte prost crescuti! exclama domnul Palmer.
- Iubitule, ii spuse sotia lui razand ca de obicei. Tu ii contrazici pe toti. Stii ca esti foarte nepoliticos?
- Nu stiam ca daca ii spun mamei tale ca e prost crescuta, contrazic pe cineva.
Moartea e un fenomen simplu in natura, numai oamenii il fac inspaimantator.
Se spune ca un arhitect neamt, prieten cu Carol I, dupa ce a stat vreo zece ani la noi si a construit cateva edificii frumoase, i-a cerut regelui promisiunea sa se intoarca in Germania.
-De ce, Frant, l-a intrebat suveranul, nu-ti place tara asta?
-Maiestate, i-a raspuns arhitectul, tara e frumoasa, oamenii veseli, femeile atragatoare, dar prea mult p... mo-ti!
-Adica cum? s-a mirat regele.
- Pai, i-a explicat neamtul, deraiaza un tren, morti, raniti, romanul zice: p... mo-ti! Seceta, inundatii, p... mo-ti! Prea mult p... mo-ti!
Fii generoasa pe cont prorpiu, i-am spus, nu pe contul altuia. Cui ii place sa citeasca, sa se ghiftuiasca mai putin si sa-si cumpere carti, n-ai decat sa-ti faci biblioteca ta si pe urma s-o dai cu imprumut tuturor vitelor din oras care sa ti le inapoieze pline de caca...
Desigur, in conceptia mea, si in ceea ce priveste viata sentimentelor nu exista deosebirea intre un om cultivat si unul cu o meserie simplista si fara cultura. Intelectualul putea doar complica meschinaria vietii in care traia, perorand si vorbind despre idealuri, in timp ce omul simplu putea recurge la violenta sau sa sufere in tacere, fara generalizari filozofice.
Da, dar oamenii numiti de toata lumea de treaba nu sint de treaba deloc daca pot pastra in sufletul lor, atat de multa vreme, o jignire, chiar daca e grava.
Un fior rece de invidie grea ma strabatu. Cum de nu intalnisem eu o astfel de femeie si o intalnise petrica? Cum dracu au noroc unii si dau peste astfel de femei fascinante, cum se intampla, unde le gasesc sau culmea, cum de sint gasiti de ele?
In fata mortii nu mai esti nimic, nu mai esti poet, esti un simplu om care trebuie sa dispara.
Intr-o zi venise de la Bucuresti in vizita in orasul nostru um membru al Biroului politic insarcinat cu invatamantul si cultura ca de ce nu stim inca ruseste? (...)
"Dar dumneavoastra cand aveti de gand sa invatati romaneste? raspunse atunci Ion Micu.
Fiindca una e sa cunosti amenintarile din istorie si alta e sa le cunosti pe cele care te pandesc pe tine insuti in timpul unei istorii vii, care se face sub ochii tai si in tara ta.
Dar hai sa zicem ca te vira chiar pe linia intaia. Si aia sint mai multe posibilitati, ori mori ori scapi... Cine ai spune ie ca n-o sa scapi? dar hai sa zicem ca nu scapi... Si aici sint doua posibilitati, i-a mau spus rabi foarte hotarat. Poti sa mori sfartecat de o bomba, sau poti sa mori de un glonte si sa fii ingropat frumos cu sapa si lopata...
Daca n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastra.
(...) femeile pot fi urate, dar niciodata dispretuite.
Cine n-are bunici sa si-i cumpere!
Barbatul meu spunea: la prima sticla te simtica un inger, la a doua ca un leu, la a treia ca un porc.
(...) nicio femeie nu e in mod absolut frumoasa sau urata pana n-o cunosti.
Dimpotiva, fericirea nu poate veni decat din scurgerea neincetata a clipelor linistite si senine, fiindca ce altceva e suferinta decat o oprire a fiintei noastre, o uriasa inertie care face sa se apese asupra ei tot ce exista?
Fara suferinta! Deloc! Nici macar o adiere... Iar daca nu va fi nimic, cu atat mai bine, despartindu-ne, tot ceea ce a fost va ramane curat, pur,o amintire de nesters.
Sa ne casatorim,murmura... Cum, pentru toata viata?!!
Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pamanteni?
Medicul ( dumirit): aha! si ce-ai vrea dumneata?
Pacientul ( umil) : sa fac si eu normal,
Medicul ( expeditiv ) : mananca cacat!
Mi-a fost frica! Ai fi vrut amanunte sa ma ajuti, si el ar fi aflat ca sintem impreuna si scena care a avut loc aici in cabina s-ar fi produs atunci, cand eu ma indragostisem de tine si nu vroiam sa te pierd.
Te mai intorci? o intrebai. 'Bineinteles ca ma intorc' protesta ea. Bineinteles ca mintea. Nu se mai intoarse...
Si atata timp cat aceste trepte urcate si coborate de mine, vor fi urcate si coborate de nenumarati altii, aceasta carte va marturisi oricand: ... daca dragoste nu e, nimic nu e!...
Ratiune si simtire, Jane Austen
Oare n-are sa-mi para rau dupa tine, cand am sa incep sa ma simt ca acasa in alta parte? (...) Si voi, copaci pe care va cunosc atat de bine! Dar voi n-o sa va schimbati. N-o sa va cada nicio frunza pentru ca plecam noi de aici, iar ramurile voastre vor fremata mai departe, chiar daca n-o sa mai fim aici sa ne uitam la voi. Da, n-o sa va schimbati, nu va dati seama de bucuria sau de regretul pe care il pricinuiti si ramaneti insensibili la schimbarile celor care se plimba pe sub umbra voastra! Si cine-o sa ramana sa se bucure de voi?
-Sa-ti spun?
- Sigur ca da.
- ei bine, afla ca am ghicit ca domnul Willoughby vaneaza.
- Casa noastra de la tara nu e prea departe de a lui. Cel mult zece mile, cred.
- Mai precis, treizeci spuse sotul ei.
- Dumneata si cu mine, Sir John, spuse doamna Jennings n-am mai tine seama de atatea reguli de politete.
-Atunci ati fi foarte prost crescuti! exclama domnul Palmer.
- Iubitule, ii spuse sotia lui razand ca de obicei. Tu ii contrazici pe toti. Stii ca esti foarte nepoliticos?
- Nu stiam ca daca ii spun mamei tale ca e prost crescuta, contrazic pe cineva.