13-11-2009, 07:47 PM
Capitolul 5
Ma distreaza asa de tare fata ei incat bufnesc in ras. Dar nu numai privirea ei ma distreaza. Biata fata... nu are nici macar putin gust... peste camasa alba bagata in fusta ridicata pana la buric are o bluza de trening iar in picioare o pereche de adidasi... Fetita asta are nevoie urgenta de ajutoarul meu si poate, cu putin noroc pentru ea, o sa ajunga una din fetele din grupul meu. Cei sase se uita mirati la mine. Ma lupt sa devin serioasa, in timp ce privesc cerul. In spatele meu, apar doua fete. Una din ele, cu parul blond prins in patru codite, cu ochii negri cam cu acelasi stil ca si mine doar ca putin mai normal si o satena draguta, putin mai normala. Temari si Tenten sunt doua prietene foarte bune, dar din pacate curve. Se tavalesc cu oricine pica, pentru bani, iar eu, incerc sa le gasesc baieti mai draguti care sa le si plateasca bine. Asa’s prietenii, nu ?
-Hey, fetelor ! Ma bucur sa va vad! Baieti, noi avem ceva de discutat, ne vedem la ore, bine ?
-Bine, Sakura, dar nu uita ca ai promis ceva si daca gasesti altceva de facut, jur ca nu mai vorbesc cu tine in viata mea. imi spune Sai siret.
Zambesc si plec cu cele doua fete. Portatul ne zambeste si ne lasa sa intram. Institutul este destul de modern, in centru era o gradina mare cu banci, flori, iarba unde sa petreci recreatiile sau sa te odihnesti in orele de educatie, iar in jur, peretii dupa care se ascunde clasele. Temari se aseaza pe banca iar eu si Tenten pe iarba moale si verde.
-Sakura.... eu... incepu blonda, am nevoie de mai multi bani. Mi se pare ca banii pe care ii castigam tot scad de la partida la partida.
-Temy, banii nu scad, din contra, cresc, doar ca acum aproape toate lucrurile sunt ’’scumpe’’ si cerintele noastre sunt din ce in ce mai mari.
Blonda se uitat la mine si aprobeaza din cap. Dar sa fim seriosi, are si ea dreptate. Cincisprezece milioane de pesos pentru mine si paisprezece pentru ele, pentru un weekend, este destul de putin. Bine... pentru unii, reprezinta o avere care se face intr-o viata, dar nu si pentru noi. Suntem, in special eu, genul de fete rasfatate, cu un cuvant de spus, care mereu spun ultima replica si se fac ascultate. Mie, nu imi place sa ma invart in jurul cozii, spun mereu ce am de spus in fata, fac ce vreau sa fac, nu depind de nimeni si nimic. Asta e personalitatea mea si oricat ar incerca altii sa mi-o schimbe nu vor reusi.
***
In clasa este o galagie care pur si simplu poate sa ii inebuneasca pe cei slabi de inger. Stau in banca mea, a treia de la geam, in dreapta mea Naruto iar in stanga, Sai. In fata mea, Gaara, Temari si Tenten iar in banca din spate Sasuke, Karin si Suigetsu.
Pe usa clasei isi face aparitia directoarea, o femeie dificila, aroganta, dintr-o bucata. Blonda cu ochii negri si cu gura de leu ii face pe toti sa amuteasca si sa se aseze in banci. Se pare ca profesoara noastra de istorie nu vine azi la scoala. Incepe sa ne dicteze tot ce scria in carte, iar la sfarsitul orei, nu mai imi simt degetele. Si uite asa, a trecut o zi de luni, cu profesori batuti in cap, biletele trimise de la unul la altul si note de unu sau doi. Cand insfarsit se aude clopotelul care anunta sfarsitul ultimei ore, toti iesim in graba din banci astfel incat in cateva minute sala era libera.
Lunea, este cea mai lunga zi din saptamana. Mandra luna vegheaza in noapte alaturi de ficele ei, stelele, care stralucesc precum micutele fiinte cu lumina proprie, licuricii.
Merg incet pe strazile prafuite ale cartierului, la ora sapte, cum e acum, strada principala e plina, oamenii misuna ca in fiecare seara. Majoritatea locuitorilor din Costa Luna, in special tinerii ies afara si stau in gasca, asculta muzica, beau sucuri sau bauturi, se disreaza.
Intru in casa mea si merg direct in camera. Ma imbrac rapid cu o pereche de pantaloni trei-sfert portocalii, un maieu gri si ies afara in curte. Piscina in forma de delfin este in dreapta iar atelierul meu acoperit este la stanga. Aici il vad pe
Tim care lucra pe o motocicleta. Ma duc glont la motocicleta lui Gaara. Imi fac ’’magia’’ si in trei ore, termin. Tim a plecat deja acasa iar eu mai trebaluiesc ceva prin atelier. Dar din senin se aude cineva la usa asa ca ma duc sa vad. Cand deschid usa, in fata mea se afiseaza Sas’ke, cu un zambet frumos afisat pe fata.
-Sasuke ? Intra. Ma trag din usa iar acesta trece pragul si ma priveste in timp ce eu inchid usa dupa el cu cheia. Ochii lui abisali parca ii inhalau pe ai mei, parul ravasit si negru ii oferea un aer aparte, imbinandu-se perfect cu fata lui alba.
-Scuze daca deranjez, Sakura. Nu stiam ce sa mai fac. Karin ma tot sacaie de dimineata si am vrut sa scap putin de ea. Daca vrei, plec.