12-11-2009, 12:45 PM
nu mai pun continuarea decat dupa ce vad pe cineva care lasa o critica.
nu vreau vai ce buna e sau chestii de genu vreau dar sa vad ca mai citeste cineva.
SI puteti sa ma criticati, nu ma supar, chiar vreau sa stiu ce parere aveti despre acest fic.:|
In dormitorul lui Yuri
In timp ce cei doi “frati†se gandeau la cum sa aiba grija de Yuri, Yuri statea intinsa pe patul din camera ei, uitandu-se ori pe pereti ori la trandifirul ce inca mai avea petale de pe balconul ei.
Se gandea la Ikusa si la sarutul lor din biblioteca. O sarutase atat de pasional incat ii cutremurase tot trupul, facand-o sa uite de tot ceea ce o inconjura. O dusese in al noualea cer, intr-un loc unde nu se aflau decat ei doi, ceea ce o sperie dar nu a fost nevoie decat de o privire in ochii lui mari, care o linistira si o facura sa se lase pe mainile lui fara pic de regret. Din pacate, nu putea sa uite pentru totdeauna de atitudinea lui ingrozitoare, asa ca atunci cand sarutul se termina avusese intentia sa il plesneasca, insa nu gasi puterea necesara pentru a duce actul pana la capat. Chiar daca nu il plesni, nu avea de gand sa renunte atat de usor si sa ii cada la picioare ca restul de fete din scoala, daca vroia sa fie cu ea trebuia sa arate ca o place cu adevarat si ca nu este doar un alt nume pe lista lui deja plina de fete cucerite si abandonate. Nu stia cu siguranta care sunt intentiile lui, dar stia ca ea nu avea sa faca urmatorul pas. Il va lasa tot pe el sa vina la ea, sa afle care sunt adevaratele lui intentii si apoi avea sa se mai gandeasca la urmatorul pas, pana atunci avea sa astepte, purtandu-se cu el la fel ca si inainte de sarut.
Yuri nu se stresa prea tare, se uita la trandafirul de pe balcon, gandindu-se la ceea ce se intamplase, cand deodata telefonul suna facand-o sa sara speriata din pat. Nu stia de ce s-a speriat, era doar taraitul telefonului dar nu conta. Trebuia sa raspunda la tefelon inainte ca cel care suna sa renunte, vazand ca nimeni nu raspunde.
-Alo? Spuse un glas cunoscut.
-Buna.
-Buna, surioara! Ce faci?
-Ran? Chiar tu esti?
-Da, cine altcineva Yuri? Asteptai sa te sune vreun baiat?
-A, nu… Stii ca pe mine nu prea are cine sa ma sune, mai ales baietii… nu sunt atat de populara ca tine, cand ai fost in liceu.
-Eh, daca te-ai ingrijii si tu putin si ai fi mai sociabila, ai suci capete fara mari probleme, dar tu esti tot timpul cu nasul in carti. Soricel de biblioteca. Distreaza-te si tu putin, acum cand esti in floarea varstei!
-Dar ma distrez, serios! Spuse Yuri cu jumatate de gura.
-Da, da sigur cum sa nu. Am sunat ca sa iti spun ca vin inainte cu doua saptamani ca vacanta de vara sa inceapa. Vin acasa Yuri si am de gand sa am grija ca tu sa gusti putin din fructul interzis al distractiei.
-Bine, bine. Vrei sa te i-au de la aeroport.
-Nu. Nu stiu exact cand vin, dar oricum ajung in Tokyo inainte sa termini tu anul scolar.
-Bine, Ran. Altceva?
-Altceva nimic interesant. Ce mai stii de parinti nostri?
-Sincer nu mai stiu nimic de ei de cateva zile. Stiu doar ca sunt bine, sanatosi.
-Aha, atunci te las sa te duci la culcare. Nu uita, nu mai ai mult din viata ta linistita si comuna si vine bomba! Spuse Ran razand. Bucura-te cat mai poti.
-Da, surioara. Si eu de abia astept sa te vad.
-Pa!
-Pa! Ai grija de tine.
-Si tu, Yuri!
Yuri puse telefonul in furca si se baga in pat. In cateva minute era in lumea viselor, zambind la cineva care ii invadase visul.
In dormitorul lui Ikusa
In alta parte a lumii, intr-un pat statea Ikusa gandindu-se si el la Yuri si la sarutul lor. Fusese o greseala sarutul lor, vroia doar sa vorbeasca cu ea nu sa o sarute. Ea avea prieten si nu putea sa se bage peste el si uite ca a facut-o. El credea cu adevarat in ceea ce ii spusese Steph: cum ca Yuri era cu Seya si o tinuse pentru el, considerand ca nu este important ca Hissori sa stie acest lucru, dar curiozitatea il rodea.
†Daca ea intr-adevar este cu Seya, este iubita lui, atunci de ce nu a facut nimic pentru a ma opri? Nu m-a oprit, nu s-a zbatut in bratele mele, doar m-a rugat sa ma opresc insa a fost atat de neconvingatoare…. Si hai sa spunem ca ea a considerat ca nu se poate impotrivi si atunci cand sarutul a luat sfarsit de ce nu a fost furioasa, nervoasa? Daca imi amintesc bine, am citit pe fata ei dupa placerea nici decum nemultumirea. Oare conteaza daca i-a placut sau nu? Oricum nu o sa mai fac asta niciodata, nu este bine. Nu vreau ca eu sa fiu motivul pentru care ea ajunge sa se desparta de Seya. Din punctul meu de vedere eu sunt un simplu calator care in curand voi cobori din trenul ei si voi disparea pentru totdeauna. De ce sa ma implic in viata ei, facand mai grea despartirea? Deci nu are rost sa se incurce cu mine.â€
Ii era greu sa recunoasca acest lucru deoarece ajunsese sa tina la ea, dar adevarul era ca el nu era altceva decat un trecator prin viata ei. Nu ar fi putut niciodata sa se indragosteasca de o muritoare fie ea pe drumul cel bun in a deveni inger. Asa ca incepu sa se deziluzioneze, sa nu se mai gandeasca la ea dar ii era imposibil. De fiecare data cand incerca sa se gandeasca la orice altceva, ii aparea din senin imaginea ei asa cum arata in biblioteca dupa sarutul lor si cum arata dupa atacul acelui demon, in bratele lui. Nu putea pur si simplu sa fie doar amicul ei, dar cu siguranta va incerca.
Spunandu-si toate aceste lucruri, Ikusa adormi, hotarit sa nu o mai vada pe Yuri ca o iubita ci ca o muritoare de rand.
Pe la doua noaptea, adormise.
In timp ce dormea, ceva s-a intamplat cu visul pe care il avea si in locul visului aparu de nicaieri Yuri zambindu-i….
In camera alaturata, Hissori care adormise cu gandul la Ayame vazu cum in locul imaginii conducatoarei lui apare imaginea lui Yuri imbracata intr-o rochie lunga si alba cu o pereche de aripi, o aripa alba si una neagra la fel ca si Ayame.
In consiliu in Eden
In Eden, in sala de consiliu, “batranii†, asa cum Ikusa le spune, s-au intrunit din nou, iar ingerul ce se ascunde in umbra stia ca acesta va fi ultimul consiliu si ultima misiune a lui ca si spion. Asta cel putin pentru urmatoarele cateva saptamani bune. Sala de consiliu in care cele doua caste se intruneau era o incapere extrem mare, fara nici o fereastra, care sa permita luminii sa intre, si foarte intunecoasa. Fiecare membru era luminat de o lampa prinsa in tavan, restul fiind invaluit intr-o mantie neagra. In mijlocul camerei se afla o masa rotunda, ce avea un cerc decupat in mijloc unde erau interogati cei care aveau diferite informatii importante. In afara de aceste lucruri in incapere se mai aflau niste coloane asezate in spatele scaunelor ce sustineau tavanul. Uragiri, intra in sala inainte ca ceilalti membri sa apara si se ascudea dupa o coloana, stand aproape de tavan, ascuns de intuneric.
-Deci, ce ati descoperit? Intreba unul dintre cei doisprezece membri ai Marelui Consiliu Alb.
-Nu am putut sa ne amintim prea multe, spuse Aoshy.
-C-am nesatisfacator raspunsul. Ce ati putut sa va amintiti?
Cei doi lideri ai consiliilor se simteau ciudat, stand acolo in fata celor douazeci si doi de membri, care ii interogau. Erau obijnuiti ca ei sa fie interogatorii si alti ingeri sa fie cei interogati. Se gandeau, putin amuzanti, la cum se invarte roata si la cum te pune in tot felul de situatii.
-Cum arata camera si cum arata Ayame in dimineata cand am descoperit-o. A fost groaznic. In rest nimic altceva, spuse Ranpu.
-Nu stim cine este criminalul, nici daca mai este sau nu printre noi, nici daca mai era cineva in camera. Se pare ca nu am incercat deloc sa aflam adevarul, continua necajit si putin dezamagit Tetsujin. Era dezamagit din cauza atitudinii pe care o avusera ei atunci cand descoperisera crima.
-Dar am lasat camera deschisa , ca atunci cand Ayame se va intoarce sa arunce o privire prin ea. Poate isi va aminti ceva, prelua raspunsul Hageshi.
-Ce sperati sa obtineti daca o confruntati pe Ayame cu acea scena?
-Adevarul.
-Speram sa aflam cine este ucigasul si daca mai este sau nu printre noi. Stim acum ca ea a fost ucisa in acea perioada. Poate ne va spune chiar ea, cand se va intoarce, de catre cine si de ce, zise Aoshy.
-Foarte bine. Asta inseamna ca totul cade pe umeri lui Ikusa si Hissori. Multe atarna de ceea ce gasesc ei doi acolo, jos, pe Pamant. Foarte multe.
-Asa este. Tot ceea ce putem face noi este sa speram ca totul va fi bine.
-Eu zic ca ar trebui sa il gasim pe spion. Stim ca exista un spion printre noi. Asta trebuie sa fie prioritatea nostra, momentan, pana cand Ayame este readusa in Eden, continua Hageshi.
-Cum facem asta?
-Simplu. Formam cateva patrule din ingeri de incredere. Acestea vor avea patru ingeri fiecare in componenta si vor patrula pe rand cate un sector din oras. Astfel mai devreme sau mai tarziu vom afla cine este, propuse Ranpu.
-Ce se va intampla cu cei doi ucenici ai vostri, Mari Sefi ai Consiliilor?
-Cu Jhon si Lilith?
-Da.
-Nu se va intampla nimic, isi vor continua vietile, spuse Tetsujin.
-Deci nu mai sunt ucenicii vostri?
-Ba da, vor continua sa fie ucenicii nostri, in caz ca ceva se va intampla cu noi ei vor putea sa ne i-a locul.
-Foarte bine.
-Bun, asta clarificat, sedinta este incheiata! Declara Tetsujin cu acordul lui Hageshi.
Auzind toate aceste lucruri, Uragiri se duse sa ii raporteze tot ceea ce aflase lui Ashi. Era sigur ca acestuia nu avea sa ii placa ce va afla dar nu exista alta solutie. Pe drum Uragiri se pregati sufleteste pentru scena ce va urma.
nu vreau vai ce buna e sau chestii de genu vreau dar sa vad ca mai citeste cineva.
SI puteti sa ma criticati, nu ma supar, chiar vreau sa stiu ce parere aveti despre acest fic.:|
In dormitorul lui Yuri
In timp ce cei doi “frati†se gandeau la cum sa aiba grija de Yuri, Yuri statea intinsa pe patul din camera ei, uitandu-se ori pe pereti ori la trandifirul ce inca mai avea petale de pe balconul ei.
Se gandea la Ikusa si la sarutul lor din biblioteca. O sarutase atat de pasional incat ii cutremurase tot trupul, facand-o sa uite de tot ceea ce o inconjura. O dusese in al noualea cer, intr-un loc unde nu se aflau decat ei doi, ceea ce o sperie dar nu a fost nevoie decat de o privire in ochii lui mari, care o linistira si o facura sa se lase pe mainile lui fara pic de regret. Din pacate, nu putea sa uite pentru totdeauna de atitudinea lui ingrozitoare, asa ca atunci cand sarutul se termina avusese intentia sa il plesneasca, insa nu gasi puterea necesara pentru a duce actul pana la capat. Chiar daca nu il plesni, nu avea de gand sa renunte atat de usor si sa ii cada la picioare ca restul de fete din scoala, daca vroia sa fie cu ea trebuia sa arate ca o place cu adevarat si ca nu este doar un alt nume pe lista lui deja plina de fete cucerite si abandonate. Nu stia cu siguranta care sunt intentiile lui, dar stia ca ea nu avea sa faca urmatorul pas. Il va lasa tot pe el sa vina la ea, sa afle care sunt adevaratele lui intentii si apoi avea sa se mai gandeasca la urmatorul pas, pana atunci avea sa astepte, purtandu-se cu el la fel ca si inainte de sarut.
Yuri nu se stresa prea tare, se uita la trandafirul de pe balcon, gandindu-se la ceea ce se intamplase, cand deodata telefonul suna facand-o sa sara speriata din pat. Nu stia de ce s-a speriat, era doar taraitul telefonului dar nu conta. Trebuia sa raspunda la tefelon inainte ca cel care suna sa renunte, vazand ca nimeni nu raspunde.
-Alo? Spuse un glas cunoscut.
-Buna.
-Buna, surioara! Ce faci?
-Ran? Chiar tu esti?
-Da, cine altcineva Yuri? Asteptai sa te sune vreun baiat?
-A, nu… Stii ca pe mine nu prea are cine sa ma sune, mai ales baietii… nu sunt atat de populara ca tine, cand ai fost in liceu.
-Eh, daca te-ai ingrijii si tu putin si ai fi mai sociabila, ai suci capete fara mari probleme, dar tu esti tot timpul cu nasul in carti. Soricel de biblioteca. Distreaza-te si tu putin, acum cand esti in floarea varstei!
-Dar ma distrez, serios! Spuse Yuri cu jumatate de gura.
-Da, da sigur cum sa nu. Am sunat ca sa iti spun ca vin inainte cu doua saptamani ca vacanta de vara sa inceapa. Vin acasa Yuri si am de gand sa am grija ca tu sa gusti putin din fructul interzis al distractiei.
-Bine, bine. Vrei sa te i-au de la aeroport.
-Nu. Nu stiu exact cand vin, dar oricum ajung in Tokyo inainte sa termini tu anul scolar.
-Bine, Ran. Altceva?
-Altceva nimic interesant. Ce mai stii de parinti nostri?
-Sincer nu mai stiu nimic de ei de cateva zile. Stiu doar ca sunt bine, sanatosi.
-Aha, atunci te las sa te duci la culcare. Nu uita, nu mai ai mult din viata ta linistita si comuna si vine bomba! Spuse Ran razand. Bucura-te cat mai poti.
-Da, surioara. Si eu de abia astept sa te vad.
-Pa!
-Pa! Ai grija de tine.
-Si tu, Yuri!
Yuri puse telefonul in furca si se baga in pat. In cateva minute era in lumea viselor, zambind la cineva care ii invadase visul.
In dormitorul lui Ikusa
In alta parte a lumii, intr-un pat statea Ikusa gandindu-se si el la Yuri si la sarutul lor. Fusese o greseala sarutul lor, vroia doar sa vorbeasca cu ea nu sa o sarute. Ea avea prieten si nu putea sa se bage peste el si uite ca a facut-o. El credea cu adevarat in ceea ce ii spusese Steph: cum ca Yuri era cu Seya si o tinuse pentru el, considerand ca nu este important ca Hissori sa stie acest lucru, dar curiozitatea il rodea.
†Daca ea intr-adevar este cu Seya, este iubita lui, atunci de ce nu a facut nimic pentru a ma opri? Nu m-a oprit, nu s-a zbatut in bratele mele, doar m-a rugat sa ma opresc insa a fost atat de neconvingatoare…. Si hai sa spunem ca ea a considerat ca nu se poate impotrivi si atunci cand sarutul a luat sfarsit de ce nu a fost furioasa, nervoasa? Daca imi amintesc bine, am citit pe fata ei dupa placerea nici decum nemultumirea. Oare conteaza daca i-a placut sau nu? Oricum nu o sa mai fac asta niciodata, nu este bine. Nu vreau ca eu sa fiu motivul pentru care ea ajunge sa se desparta de Seya. Din punctul meu de vedere eu sunt un simplu calator care in curand voi cobori din trenul ei si voi disparea pentru totdeauna. De ce sa ma implic in viata ei, facand mai grea despartirea? Deci nu are rost sa se incurce cu mine.â€
Ii era greu sa recunoasca acest lucru deoarece ajunsese sa tina la ea, dar adevarul era ca el nu era altceva decat un trecator prin viata ei. Nu ar fi putut niciodata sa se indragosteasca de o muritoare fie ea pe drumul cel bun in a deveni inger. Asa ca incepu sa se deziluzioneze, sa nu se mai gandeasca la ea dar ii era imposibil. De fiecare data cand incerca sa se gandeasca la orice altceva, ii aparea din senin imaginea ei asa cum arata in biblioteca dupa sarutul lor si cum arata dupa atacul acelui demon, in bratele lui. Nu putea pur si simplu sa fie doar amicul ei, dar cu siguranta va incerca.
Spunandu-si toate aceste lucruri, Ikusa adormi, hotarit sa nu o mai vada pe Yuri ca o iubita ci ca o muritoare de rand.
Pe la doua noaptea, adormise.
In timp ce dormea, ceva s-a intamplat cu visul pe care il avea si in locul visului aparu de nicaieri Yuri zambindu-i….
In camera alaturata, Hissori care adormise cu gandul la Ayame vazu cum in locul imaginii conducatoarei lui apare imaginea lui Yuri imbracata intr-o rochie lunga si alba cu o pereche de aripi, o aripa alba si una neagra la fel ca si Ayame.
In consiliu in Eden
In Eden, in sala de consiliu, “batranii†, asa cum Ikusa le spune, s-au intrunit din nou, iar ingerul ce se ascunde in umbra stia ca acesta va fi ultimul consiliu si ultima misiune a lui ca si spion. Asta cel putin pentru urmatoarele cateva saptamani bune. Sala de consiliu in care cele doua caste se intruneau era o incapere extrem mare, fara nici o fereastra, care sa permita luminii sa intre, si foarte intunecoasa. Fiecare membru era luminat de o lampa prinsa in tavan, restul fiind invaluit intr-o mantie neagra. In mijlocul camerei se afla o masa rotunda, ce avea un cerc decupat in mijloc unde erau interogati cei care aveau diferite informatii importante. In afara de aceste lucruri in incapere se mai aflau niste coloane asezate in spatele scaunelor ce sustineau tavanul. Uragiri, intra in sala inainte ca ceilalti membri sa apara si se ascudea dupa o coloana, stand aproape de tavan, ascuns de intuneric.
-Deci, ce ati descoperit? Intreba unul dintre cei doisprezece membri ai Marelui Consiliu Alb.
-Nu am putut sa ne amintim prea multe, spuse Aoshy.
-C-am nesatisfacator raspunsul. Ce ati putut sa va amintiti?
Cei doi lideri ai consiliilor se simteau ciudat, stand acolo in fata celor douazeci si doi de membri, care ii interogau. Erau obijnuiti ca ei sa fie interogatorii si alti ingeri sa fie cei interogati. Se gandeau, putin amuzanti, la cum se invarte roata si la cum te pune in tot felul de situatii.
-Cum arata camera si cum arata Ayame in dimineata cand am descoperit-o. A fost groaznic. In rest nimic altceva, spuse Ranpu.
-Nu stim cine este criminalul, nici daca mai este sau nu printre noi, nici daca mai era cineva in camera. Se pare ca nu am incercat deloc sa aflam adevarul, continua necajit si putin dezamagit Tetsujin. Era dezamagit din cauza atitudinii pe care o avusera ei atunci cand descoperisera crima.
-Dar am lasat camera deschisa , ca atunci cand Ayame se va intoarce sa arunce o privire prin ea. Poate isi va aminti ceva, prelua raspunsul Hageshi.
-Ce sperati sa obtineti daca o confruntati pe Ayame cu acea scena?
-Adevarul.
-Speram sa aflam cine este ucigasul si daca mai este sau nu printre noi. Stim acum ca ea a fost ucisa in acea perioada. Poate ne va spune chiar ea, cand se va intoarce, de catre cine si de ce, zise Aoshy.
-Foarte bine. Asta inseamna ca totul cade pe umeri lui Ikusa si Hissori. Multe atarna de ceea ce gasesc ei doi acolo, jos, pe Pamant. Foarte multe.
-Asa este. Tot ceea ce putem face noi este sa speram ca totul va fi bine.
-Eu zic ca ar trebui sa il gasim pe spion. Stim ca exista un spion printre noi. Asta trebuie sa fie prioritatea nostra, momentan, pana cand Ayame este readusa in Eden, continua Hageshi.
-Cum facem asta?
-Simplu. Formam cateva patrule din ingeri de incredere. Acestea vor avea patru ingeri fiecare in componenta si vor patrula pe rand cate un sector din oras. Astfel mai devreme sau mai tarziu vom afla cine este, propuse Ranpu.
-Ce se va intampla cu cei doi ucenici ai vostri, Mari Sefi ai Consiliilor?
-Cu Jhon si Lilith?
-Da.
-Nu se va intampla nimic, isi vor continua vietile, spuse Tetsujin.
-Deci nu mai sunt ucenicii vostri?
-Ba da, vor continua sa fie ucenicii nostri, in caz ca ceva se va intampla cu noi ei vor putea sa ne i-a locul.
-Foarte bine.
-Bun, asta clarificat, sedinta este incheiata! Declara Tetsujin cu acordul lui Hageshi.
Auzind toate aceste lucruri, Uragiri se duse sa ii raporteze tot ceea ce aflase lui Ashi. Era sigur ca acestuia nu avea sa ii placa ce va afla dar nu exista alta solutie. Pe drum Uragiri se pregati sufleteste pentru scena ce va urma.
![[Imagine: 87201674.png]](http://img204.imageshack.us/img204/8881/87201674.png)