Aripi insangerate

[BloodyInnocence]

Din nou in camera de hotel a lui Hissori

Cioc, cioc, cioc. Se aud batai in usa. Uimit Hissori se intreaba cine ar putea fi. Cand cel de la usa insista in a continua cu zgomotul acela enervant, Hissori se duce si deschide usa. In fata lui sta un Narkangel. El avea trasaturile specific castei lui, si anume corpul extrem de bine facut, trasaturile puternice si masculine, parul lung de culoarea negru-rosiatic, o culoare neobisnuita chiar si pentru un inger, ochii de un negru ce numai in cea mai adanca fantana ii gasesti. Avea un temperament inflacarat, isi dadu seama Hissori dupa cum batea ritmul unei melodi pe tocul usii. Nu-i lipsea nici charmul, nici aerul de inger pus pe rele ceea ce il facea, aici, in lumea oamenilor un “bad-boy”.
Deodata Hissori aude pe cineva pe coridor. Il apuca pe Narkengelul necunoscut, intr-un mod ciudat familiar, de mana si il trage inauntru.
-Hey, puteai sa ma inviti inauntru, nu sa ma bruschezi! Unde iti sunt manierele? Hm… si mai ziceti ca noi, Narkangeli, suntem prost crescuti. Apropo oameni de pe aici nu au mai vazut aripi pana acum, sau ce? Se holbau la mine de parca eram un miracol, jur ca daca m-ar fi atins imi luam zborul, atunci ce ar fi facut? Cred ca ar fi facut niste mutre… si la acea imagine Narkangelul izbucni in ras.
Nu avea nici o grija si era pus pe soti Narkangelul ce tocmai intrase in camera de hotel a lui Hissori. Se uita amuzat la cel care deja incepea sa tipe, uimit de actiunile de nedescris ale lui.
-Ce?!?! Esti nebun? Cum ai putut sa mergi asa pe strada? Trebuie sa iti ascunzi aripile, nu sa te mandresti cu ele!!
“Ce idiot”, se gandi Hissori. “ Dar pare foarte cunoscut, mai ales acel zambet de pe fata lui. Unde oare l-am mai vazut pe acest Narkangel?”.
-Dar pana la urma, cine esti si ce cauti aici?
Luand pozitia unui soldat in fata comandantului, raspunse cu un ton ironic si batjocoritor.
-Sa traiti, dom`le Hissori! Sunt Ikusa, din casta Narkangelilor, dar de sigur un intelept ca domnia-voastra stia deja aceasta. Am fost trimis sa va ajut. Terminat! Si ridicandu-si mana la frunte in semn de salut, zambi ironic.
-Mmm…da, am inteles, Ikusa. Poti termina cu joaca.
-Nu sunt specialist in spionaj, ca tine Hissori. Da. Ti-am citit dosarul. Stiu ca te pricepi sa te pierzi printre muritori si mai stiu ca acum un an ai salvat o tanara fata de la moarte. M-am documentat, inainte sa ma trimita batranii sa te ajut. Eu sunt specialist in razboaie si metodele diferite de lupta, deasemenea am titlul de maestru tactician.
“ Oare cand o sa-si dea seama? Stiam ca este uituc, dar chiar asa de uituc sa fie?” se intreba Ikusa putin amuzat de situatie.
-Hm… impresionant… un inger din casta Narkangelilor, maestru tactician… presupun ca ai obtinut titlul printre cei din casta ta dar si din casta mea, nu?
-Desigur altfel ce rost ar avea titlul?
-Desigur, desigur, repeta Hissori gandindu-se de unde il cunoastea pe Ikusa. Apropo vezi ca trebuie sa te concentrezi la cum arati fara aripi ca aripile tale sa dispara si sa nu mai fie vazute de oameni.
-Mmm… da, de parca o sa te ascult pe tine. Urmez ordinul sefului Marelui Consiliu Negru, Hageshi, si pe al batranilor.
-Teaba ta. Apropo cine sunt acesti batrani?
-Ufff! Face Ikusa cu un aer superior. Cele doua consilii, normal, batrani! spuse exasperat.
-A! Ei sunt deci batrani! exclama Hissori. Bun nume, tocmai ce ma gandeam ce sa ii mai fac batranului Tetsujin ca sa il mai supar. Este foarte haios cand este furios.
-Esti de treaba, remarca Ikusa uimit ca nu i-a facut morala cum ca inteleptii nu sunt batrani. Dar in acelasi timp exasperat ca Hissori nu isi adusese aminte de el.
-Si tu esti de treaba. Bun, asta stabilit sa stii ca ai picat la tanc, cateva minute mai tarziu si nu mai m-ai fi gasit pe aici. Am redus lista la doar cinci orase, iar primul este Tokyo.
-Atunci spre Tokyo! exclama entuziasmat Ikusa.
-Gata! Mi-am adus aminte!
-Ce ti-ai adus aminte? intreba Ikusa nedumerit.
-Eu am mai lucrat cu tine! Este bine daca te-au trimis pe tine, o sa ne intelegem perfect, afirma bucuros.
-Asa este, acum daca nu cumva ti-ai uitat capul, putem porni la drum? spuse razand Narkangelul.
-Da, da. La drum! Destinatia Tokyo!