Naruto Fic

[Lye]

Sasuke Pleaca.Tristetea Sakurei

Dupa mica discutie,Kakashi s-a retras,lasandu-l singur pe baiat.Acesta trebuia sa se gandeasca la viitorulsau,ce parea a fi foarte sumbru.Ochii lui negri si adanci priveau cerul.Pupila urmarea un norisor alb ca zapada si pufos,in timp ce adierea blanda a vantului ii misca usor suvitele lungi din fata.Observandu-l,Sakura a vrut sa mearga la el.Insa a simtit o atingere pe umar.Era Kakashi ce dezaproba ferm din cap.Vazand acest lucru,rozalia s-a descurajat,lasand privirea in jos.In sufletul, incepea sa isi faca loc deznadejdea,iar suspiciunile sapau adanc in inima ei.Ca si apa in stanca.Avea o presimtire ciudata,ca si cum ar fi trebuit sa isi i-a ramas bun de la Sasuke.De ce simtea asta?Cei din jurul ei discutau cu senseii lor sau pur si simplu vorbeau intre ei.Brusc,a observat cum brunetul sare pe o creanga,disparand in neant.
-Kakashi-sensei,unde a plecat?Intreaba blondul cautandu-l pe baiat cu privirea.
-O sa fie bine.Trebuie sa se regaseasca.
Naruto nu prea a inteles spusele jounin-ului,insa a decis ca nu are pentru ce sa se ingrijoreze.Sasuke era cel mai cerebral din intreaga echipa si nu putea sa faca o prostie.
Pe stradutele prafuite si inguste ale satului,brunetul se plimba,tinand mainile in buzunar.Mersul lui era lin,in timp ce suflarea racoroasa ii ciufulea suvitele.Privirea lui era indreptata inainte,fixand un anume punct.Ce se intampla cu el?Unde era acel Sasuke,adevaratul mostenitor al clanului Uciha?De cand cazuse in mirajul iubirii,devenise slab.Nu ii placea sa se simta inferior celorlalti.Mai ales daca era vorba despre Naruto.
-Mai sunt cateva ore pana se intuneca.Cred ca trebuie sa ma retrag.Spune acesta privind soarele ce se afla in centrul cerului.
La academie,cativa chunini s-au adunat langa un arbore.Sakura si Naruto se priveau,in timp ce Neji gandea profund.
-Ce a fost astazi cu Uciha?Intreaba Lee stand sprijinit de trucnhiul copacului.
-Nu stiu.S-a comportat foarte ciudat.Raspunde ino prinzandu-si parul.
-Avea o privire...care nu mi-a placut.Nu l-am mai vazut asa niciodata.Spune Shikamaru serios.
Rozalia nu spunea nimic.Doar asculta discutia din jurul ei.Nu stia ce sa faca.Dar isi dorea sa vorbeasca cu el,sa il asculte.
Usor,soarele se ducea la culcare,predand stafeta misterioasei Luni,regina suprema a noptii.In caza lui,Sasuke se pregatea de plecare.avea doar un rucsac negru.Statea pe scaun,privind bandana.Chipul lui se oglindea in metalul ce avea semnul frunzei pe el.Orele treceau iar brunetul continua sa priveasca cerul ce se intuneca treptat.Brusc,acesta s-a ridicat,oftand.
-E timpul.
Isi lua ghiozdanul in spate si parasii casa,insa nu inainte de a mai privii o data tabloul cu el si cei doi colegi ai sai.In timp ce mergea,avea impresia ca este urmarit.Insa de fiecare data cand se intorcea,nu simtea decat vantul rece.De dupa un zid a iesit KAkashi.Acesta avea un rucsac kaki.
-Ce mai faci?Esti gata?
-Da.Sa mergem.In clipa in care au vrut sa sara intr-un pom,o voce tremuranda i-a oprit.
-Unde vrei sa pleci?
-Sa...kura.Ce cauti aici?Intreaba brunetul uimit.
-Astazi te-ai comportat foarte ciudat.Simteam ca ceva se va intampla,asa ca te-am urmarit.Unde ai de gand sa te duci?
-Voi pleca din acest loc pentru o perioada lunga de timp.
Auzind acest lucru,ochii verzi ai rozaliei s-au umezit.Siroaie de lacrimiu au inceput sa ii curga,udandu-i obrajii.
-Ce?Nu...nu poti sa faci asta!
-La revedere Sakura.
Sasuke si Kakashi au disparut,lasand-o singura pe fata.Aceasta a cazut in genunchi,ridicand mana spre cer.Vroia sa il prinda,sa il opreasca.Insa acest lucru era imposibil.Brunetul se pierduse in intunecimea copacilor,indreptandu-se spre un alt viitor.Rozalia a inceput sa planga,strigand din toate puterile.
-Sasuke!
vocea acesteiua a rasunat in intregul sat.Luminile caselor au inceput sa se aprinda,iar lumea iesea afara.Fata isi acoperea gura cu ambele maini,abtinandu-se sa nu tipe.Siroaie de lacrimi ii alunecau pe obraji,udand suprafata prafuita.Brusc,aceasta s-a ridicat,incepand sa fuga.Vroia doar sa ajunga acasa,unde era singura.