23-06-2009, 11:26 PM
Draga mea Darky (sper ca nu te supara ca-ti spun asa), vad ca ai ramas singura mea cititoare. Yeah, o sa continui ficul caci nu vreau sa-l las neterminat, dar, atata timp cat doar tu ma citesti, nu o sa-l mai postez. Am inteles ca nu ai voie sa postezi decat daca ai cel putin doua persoane care-ti lasa reply. Eventual imi trimiti un pm si iti trimit tie noile capitole atunci cand le termin de scris (asta daca mai vrei sa citesti ceea ce scriu eu, evident).
Da, turneul va dura 2 ani de zile. Cand s-au despartit, Sakura avea 16 ani, iar acum are 18 ... Ce coincidenta, doi ani sunt de cand s-au despartit si doi ani dureaza si concertul :)) (glumeam, nu exista coincidente... cel putin, nu in ficul meu).
Pana la 18 ani, Sakura nu va mai canta ... Mai vedem noi dupa 18...
18. Iluzii
Tin minte ca, la mai putin de o ora dupa ce am citit articolul din ziar , m-a sunat Sasuke. Privindu-i numarul am ramas inmarmurita, asteptand parca sa ma trezesc dintr-un vis. Nu stiam ce sa fac, ce sa-i spun, n-am inteles ce vroia de la mine. Poate ma sunase sa-mi spuna ca ii parea rau... sau ca relatia noastra a fost doar o greseala. Poate ca lui nici macar nu i-a pasat de mine si doar a vrut sa se joace. Poate vroia sa rada de slabiciunea mea sau sa-si arate mila. Numai gandindu-ma la toate astea , lacrimile au inceput sa se lupte sa scape din stransoarea ochilor mei, iar o durere imensa mi-a strapuns trupul. Initial nu am vrut sa-i raspund, caci nu ma simteam pregatita sa-i aud vocea, dar, vazand ca insista, mi-am adunat toate fortele si i-am acceptat apelul.
-Alo, Sakura ? M-a intrebat pe un ton rugator, usor dureros. L-am studiat prea mult pentru a nu-mi da seama ce inseamna fiecare reactie, dar in acel moment nu puteam gasi nimic care sa ma faca sa ma trezesc la realitate.
Nu am putut sa scot niciun sunet, imi simteam gura uscata, iar inima-mi batea gata sa-mi sparga pieptul, asa ca a continuat.
- Vroiam sa-ti zic... Ummm, probabil ca ai vazut deja ziarul si... Sakura, ...
Asteptam cu sufletul la gura continuarea lui, caci, auzindu-i vocea tremuranda, am simtit ca nimic nu s-a schimbat. Dar, chiar in momentul in care era gata sa-si continue ideea, i-am auzit glasul ei, de undeva din spatele lui, cred. Se parea ca el era decis sa-l ignore, dar eu nu. Nu aveam de gand sa ma las calcata pentru a doua oara in picioare si am rabufnit.
- Stii ce, Sasuke , nu are niciun rost sa mai vorbim . Am inteles ca tot ceea ce a fost intre noi a fost o greseala, o prostie tipica varstei si minciuna asta nu mai are rost sa mai continue. Iti doresc sa fi fericit cu Karin.
Am inchis chiar inainte ca el sa spuna ceva, apoi am aruncat telefonul in perete. Mi-era imposibil sa nu plang si sa nu tip, caci durea mai tare ca niciodata. Nici macar acum nu inteleg cum de am avut atata forta pentru a-i zice toate acele minciuni prea dureroase, caci, oricat as incerca sa intelg si sa las totul de izbeliste, iubirea mea nu a fost niciodata o joaca de copii peste care as putea trece fara regrete.
La cateva zile distante, dintr-o simpla intamplare, am vazut o emisiune in care erau invitati Sasuke si Karin. Am urmarit totul pana la capat, desi ma simteam din ce in ce mai rau vazandu-i.
Sasuke era asezat pe canapeaua bej ce facea parte din decor, privind mereu in camera, cu un zambet trist pe fata, incredibil de tacut. Parul negru ii statea ciufulit, iar cearcane adanci ii 'impodobeau' chipul alb ca varul. Era neatent, nu era cu mintea acolo, parea in transa. Il cunosteam prea bine pentru a nu-mi da seama ca nu e deloc bine. Poate era obosit. Datorita multipelor concerte, am presupus... Karin era langa el, frumoasa, stralucitoare. Se vedea clar ca era mai mult ca incantata sa se afle acolo, langa cel pe care l-a furat de langa mine. Zambea curtenitor si privea intens catre el, facandu-ma sa ma inrosesc de furie.
La un moment dat, tin minte ca prezentatorul a scos acel ziar si l-a aratat, intreband pe un ton jucaus :
Copii, se pare ca ati fost prinsi in fapt. Cum explicati aceasta poza ? Sunteti sau nu impreuna ?
Auzind intrebarea, l-am simtit tresarind. A vrut sa spuna ceva, dar nu se auzea nimic. In schimb, a fost ajutat de Karin, care l-a prins de mana si a rostit clar si tare, incantata :
Vroiam sa tinem relatia ascunsa de ochii lumii, dar e mai bine ca s-a aflat. Ei bine, suntem impreuna si ne iubim mult. Iar poza nu e un fals.
Sasuke s-a rezumat doar la a aproba din cap, fara sa spuna nimic intreaga seara. Doar a stat pe post de decor, lasand-o pe ea sa raspunda la toate intrebarile legate de : el, band si relatia lor.
M-a durut atunci, ma doare si acum. Inca nu pot sa realizez ca totul a avut loc, ca iubirea mea nu mai era impartasita. Nu puteam sa asimilez totul, sa potrivesc piesele incat sa pot intelege cum a devenit visul meu un cosmar. Imi mai doream doar liniste, liniste de care nu am avut parte, evident.
Eram la scoala in ziua in care mi-a fost facuta propunerea. Un reporter de la "Fame" vroia sa-mi ia interviu, sa ma puna sa vorbesc despre fosta mea relatie si despre experienta muzicala, despre viitorul meu ca artist si impactul provocat de despartire. Evident, l-am refuzat, dar am fost, la randul meu, obligata de catre Hinata sa incerc, caci, dupa cum spunea ea , Ai fost cuplul de vis al Japoniei. Doar nu o sa lasi cititorii in suspans. Plus ca nu poti ramane fara replica . , asa ca , interviul a luat loc si a aparut in revista , asa cum toti fanii asteptau.
Trecuta printr-o despartire dureroasa, Sakura marturiseste ca relatia de doi ani pe care a avut-o cu fostul ei coleg, fermecatorul Sasuke Uchiha, nu a demoralizat-o, ci a facut-o sa priveasca viata cu alti ochi.
Rep. : Si, Sakura, ce ai facut in ultimul timp? Fanii te-au dat disparuta ...
Sakura : Ei bine, in ultimul timp m-am concentrat asupra scolii si cam atat... Asta daca nu luam in considerare si iesirile cu prietenii, de care au parte toti adolescentii.
Rep : Sa inteleg ca despartirea nu te-a afectat chiar deloc?
Sakura : Despartirea m-a afectat cat de cat, caci, dupa cum se stie, a fost o relatie destu de lunga, iar eu am tinut la Sasuke. Si chiar daca nu era iubire, era obisnuinta. In primele zile mi-a fost destul de greu sa accept ca totul s-a terminat, dar fiecare experienta urata are o parte buna. Si , oricum, tot trebuia sa ne despartim odata si odata, de asta sunt constienta, asa ca "nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat " .
Rep : Si totusi, nu te deranjeaza relatia dintre Sasuke si Karin ?
Sakura : De ce m-ar deranja ? Sasuke nu mai e iubitul meu, asa ca poate sa fie cu cine vrea, chiar si cu Karin. Si ei se potrivesc , deci nu am nimic impotriva. As fi absurda daca as avea. Pentru mine e un capitol incheiat.
Rep : OK. Inteleg ca ai trecut foarte usor peste . O alta idila la orizont ?
Sakura : (rade) Nu, inca nu. Cand vor aparea schimbari cred ca veti afla.
Rep : Sa trecem la alte intrebari. Ai de gand sa continui sa canti ?
Sakura : Nu, vreau sa ma ocup de scoala, sa-l fac mandru pe tatal meu si sa devin un avocat de succes. Muzica nu mai e o prioritate pentru mine.
Am mintit atat de mult in acel interviu incat ma intreb cum de nu mi-a crescut nasul ca lui Pinochio. Nici macar o singura clipa nu am simtit ca iubirea mea pentru Sasuke a fost una banala, care sa poata fi stearsa. Niciodata nu as fi putut fi de acord cu relatia dintre Sasuke si Karin, dar m-am pefacut doar pentru a nu parea slaba si patetica. Am vrut ca , atunci cand el va fi citit ziarul, sa fi ramas socat , ca el sa creda ca eu nu sunt o copila proasta, ce sufera dupa orice. Dar eram... si inca sunt. Am ramas la fel, iubindu-l, desi nu l-am mai vazut de atata timp, desi nu i-am mai simtit buzele mai si pielea ccatifelata. Am ramas in urma, privindu-l inca indepartandu-se, fara sa am suficienta forta pentru a renunta sa ii mai privesc urmele.
Da, turneul va dura 2 ani de zile. Cand s-au despartit, Sakura avea 16 ani, iar acum are 18 ... Ce coincidenta, doi ani sunt de cand s-au despartit si doi ani dureaza si concertul :)) (glumeam, nu exista coincidente... cel putin, nu in ficul meu).
Pana la 18 ani, Sakura nu va mai canta ... Mai vedem noi dupa 18...
18. Iluzii
Tin minte ca, la mai putin de o ora dupa ce am citit articolul din ziar , m-a sunat Sasuke. Privindu-i numarul am ramas inmarmurita, asteptand parca sa ma trezesc dintr-un vis. Nu stiam ce sa fac, ce sa-i spun, n-am inteles ce vroia de la mine. Poate ma sunase sa-mi spuna ca ii parea rau... sau ca relatia noastra a fost doar o greseala. Poate ca lui nici macar nu i-a pasat de mine si doar a vrut sa se joace. Poate vroia sa rada de slabiciunea mea sau sa-si arate mila. Numai gandindu-ma la toate astea , lacrimile au inceput sa se lupte sa scape din stransoarea ochilor mei, iar o durere imensa mi-a strapuns trupul. Initial nu am vrut sa-i raspund, caci nu ma simteam pregatita sa-i aud vocea, dar, vazand ca insista, mi-am adunat toate fortele si i-am acceptat apelul.
-Alo, Sakura ? M-a intrebat pe un ton rugator, usor dureros. L-am studiat prea mult pentru a nu-mi da seama ce inseamna fiecare reactie, dar in acel moment nu puteam gasi nimic care sa ma faca sa ma trezesc la realitate.
Nu am putut sa scot niciun sunet, imi simteam gura uscata, iar inima-mi batea gata sa-mi sparga pieptul, asa ca a continuat.
- Vroiam sa-ti zic... Ummm, probabil ca ai vazut deja ziarul si... Sakura, ...
Asteptam cu sufletul la gura continuarea lui, caci, auzindu-i vocea tremuranda, am simtit ca nimic nu s-a schimbat. Dar, chiar in momentul in care era gata sa-si continue ideea, i-am auzit glasul ei, de undeva din spatele lui, cred. Se parea ca el era decis sa-l ignore, dar eu nu. Nu aveam de gand sa ma las calcata pentru a doua oara in picioare si am rabufnit.
- Stii ce, Sasuke , nu are niciun rost sa mai vorbim . Am inteles ca tot ceea ce a fost intre noi a fost o greseala, o prostie tipica varstei si minciuna asta nu mai are rost sa mai continue. Iti doresc sa fi fericit cu Karin.
Am inchis chiar inainte ca el sa spuna ceva, apoi am aruncat telefonul in perete. Mi-era imposibil sa nu plang si sa nu tip, caci durea mai tare ca niciodata. Nici macar acum nu inteleg cum de am avut atata forta pentru a-i zice toate acele minciuni prea dureroase, caci, oricat as incerca sa intelg si sa las totul de izbeliste, iubirea mea nu a fost niciodata o joaca de copii peste care as putea trece fara regrete.
La cateva zile distante, dintr-o simpla intamplare, am vazut o emisiune in care erau invitati Sasuke si Karin. Am urmarit totul pana la capat, desi ma simteam din ce in ce mai rau vazandu-i.
Sasuke era asezat pe canapeaua bej ce facea parte din decor, privind mereu in camera, cu un zambet trist pe fata, incredibil de tacut. Parul negru ii statea ciufulit, iar cearcane adanci ii 'impodobeau' chipul alb ca varul. Era neatent, nu era cu mintea acolo, parea in transa. Il cunosteam prea bine pentru a nu-mi da seama ca nu e deloc bine. Poate era obosit. Datorita multipelor concerte, am presupus... Karin era langa el, frumoasa, stralucitoare. Se vedea clar ca era mai mult ca incantata sa se afle acolo, langa cel pe care l-a furat de langa mine. Zambea curtenitor si privea intens catre el, facandu-ma sa ma inrosesc de furie.
La un moment dat, tin minte ca prezentatorul a scos acel ziar si l-a aratat, intreband pe un ton jucaus :
Copii, se pare ca ati fost prinsi in fapt. Cum explicati aceasta poza ? Sunteti sau nu impreuna ?
Auzind intrebarea, l-am simtit tresarind. A vrut sa spuna ceva, dar nu se auzea nimic. In schimb, a fost ajutat de Karin, care l-a prins de mana si a rostit clar si tare, incantata :
Vroiam sa tinem relatia ascunsa de ochii lumii, dar e mai bine ca s-a aflat. Ei bine, suntem impreuna si ne iubim mult. Iar poza nu e un fals.
Sasuke s-a rezumat doar la a aproba din cap, fara sa spuna nimic intreaga seara. Doar a stat pe post de decor, lasand-o pe ea sa raspunda la toate intrebarile legate de : el, band si relatia lor.
M-a durut atunci, ma doare si acum. Inca nu pot sa realizez ca totul a avut loc, ca iubirea mea nu mai era impartasita. Nu puteam sa asimilez totul, sa potrivesc piesele incat sa pot intelege cum a devenit visul meu un cosmar. Imi mai doream doar liniste, liniste de care nu am avut parte, evident.
Eram la scoala in ziua in care mi-a fost facuta propunerea. Un reporter de la "Fame" vroia sa-mi ia interviu, sa ma puna sa vorbesc despre fosta mea relatie si despre experienta muzicala, despre viitorul meu ca artist si impactul provocat de despartire. Evident, l-am refuzat, dar am fost, la randul meu, obligata de catre Hinata sa incerc, caci, dupa cum spunea ea , Ai fost cuplul de vis al Japoniei. Doar nu o sa lasi cititorii in suspans. Plus ca nu poti ramane fara replica . , asa ca , interviul a luat loc si a aparut in revista , asa cum toti fanii asteptau.
Trecuta printr-o despartire dureroasa, Sakura marturiseste ca relatia de doi ani pe care a avut-o cu fostul ei coleg, fermecatorul Sasuke Uchiha, nu a demoralizat-o, ci a facut-o sa priveasca viata cu alti ochi.
Rep. : Si, Sakura, ce ai facut in ultimul timp? Fanii te-au dat disparuta ...
Sakura : Ei bine, in ultimul timp m-am concentrat asupra scolii si cam atat... Asta daca nu luam in considerare si iesirile cu prietenii, de care au parte toti adolescentii.
Rep : Sa inteleg ca despartirea nu te-a afectat chiar deloc?
Sakura : Despartirea m-a afectat cat de cat, caci, dupa cum se stie, a fost o relatie destu de lunga, iar eu am tinut la Sasuke. Si chiar daca nu era iubire, era obisnuinta. In primele zile mi-a fost destul de greu sa accept ca totul s-a terminat, dar fiecare experienta urata are o parte buna. Si , oricum, tot trebuia sa ne despartim odata si odata, de asta sunt constienta, asa ca "nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat " .
Rep : Si totusi, nu te deranjeaza relatia dintre Sasuke si Karin ?
Sakura : De ce m-ar deranja ? Sasuke nu mai e iubitul meu, asa ca poate sa fie cu cine vrea, chiar si cu Karin. Si ei se potrivesc , deci nu am nimic impotriva. As fi absurda daca as avea. Pentru mine e un capitol incheiat.
Rep : OK. Inteleg ca ai trecut foarte usor peste . O alta idila la orizont ?
Sakura : (rade) Nu, inca nu. Cand vor aparea schimbari cred ca veti afla.
Rep : Sa trecem la alte intrebari. Ai de gand sa continui sa canti ?
Sakura : Nu, vreau sa ma ocup de scoala, sa-l fac mandru pe tatal meu si sa devin un avocat de succes. Muzica nu mai e o prioritate pentru mine.
Am mintit atat de mult in acel interviu incat ma intreb cum de nu mi-a crescut nasul ca lui Pinochio. Nici macar o singura clipa nu am simtit ca iubirea mea pentru Sasuke a fost una banala, care sa poata fi stearsa. Niciodata nu as fi putut fi de acord cu relatia dintre Sasuke si Karin, dar m-am pefacut doar pentru a nu parea slaba si patetica. Am vrut ca , atunci cand el va fi citit ziarul, sa fi ramas socat , ca el sa creda ca eu nu sunt o copila proasta, ce sufera dupa orice. Dar eram... si inca sunt. Am ramas la fel, iubindu-l, desi nu l-am mai vazut de atata timp, desi nu i-am mai simtit buzele mai si pielea ccatifelata. Am ramas in urma, privindu-l inca indepartandu-se, fara sa am suficienta forta pentru a renunta sa ii mai privesc urmele.