Blestemul sangelui

[Jigoku]

Scutura capul si mirajul disparu.
�Trebuie sa fi fost soarele� gandi Divon si dupa ce arunca o ultima privire la grajd,continua sa se priveasca in oglinda.

E puternic pustiul asta,baiete.Ar trebui sa ai grija il sfatui Devis pe Andrew.
Lasa-ma in pace! ii striga tanarul enervat. De cand iti pasa TIE ceea ce se intampla cu MINE? accentua cuvintele cu atata ura incat nu era sigur daca au fost doar ganduri sau a si strigat.
Ai o treaba de terminat ii aminti Devis usor amuzat. Doamne, cat poti sa semeni cu mama ta!
Micutul il trase de maneca, facandu-l sa revina in lumea celor vii.
-Ce e pustiule? Ii spuse zambind larg.
Ochii i se indreptara spre grajduri dupa care o privire rugatoare si profunda il facu pe Andrew sa inteleaga.
Pornira amandoi si intrara,fiecare dupa calul sau.

�N-Nu merg NI-NICAIERI!�

Andrew tresari.
Nu era Devis,nu era Emily.
Ceva, sau cineva aparuse.
O voce necunoscuta, care se exprima balbait si mai deloc omenesc, un accent puternic,patrunzator si salbatic.
Isi dadu suvitele de par de pe fata si continua sa se apropie de Amurg.
N-Nu merg! accentul disperat si dispretuitor era acum mai clar decat prima data si il facu pe tanar sa ramana in fata calului, cu o privire tampa intiparita pe chip.
-E o gluma,nu? Murmura el oarecum inspaimantat.
Calul dadu din cap manios si ii arunca o privire sfidatoare.
Amurg, tu esti?
Cu animalul vorbeai? o alta rafala de ras infudat rasuna in capul lui.
Vreau doar sa�
Un nechezat puternic a intrerupt conversatia. Un nechezat din mintea tanarului, care nu facea altceva decat sa confirme ca Amurg vorbea.
E-Eu si nimeni a-a-altcineva reveni vocea puternica si injositoare. Copilul e pe-periculos,S-stapane. Indiferent ce-ce-ce ai zice
Cand o zicea frumosul armasar suna mult mai credibil decat atunci cand il prevenise Devis.
Incepu sa analizeze problema, sa o intoarca pe toate partile,insa nu isi putea imagina cum Andrew cel mic i-ar face vreun rau.
Chiar daca putem comunica,tot mergi la o plimbare
Se auzi din nou un nechezat,doar ca de data asta al Sashei, care statea cuminte langa Andy, cum ii placea lui sa fie alintat, asteptandu-i pe Andrew si Amurg.
O sa re-regreti plimbarea asta cu t-to-toata esenta fiintei t-t-ta-tale!
Tanarul se decise sa nu asculte de sfatul nimanui din mintea sa, asa ca lua calul si il trase destul de puternic afara din boxa,oprindu-se in fata grajdului, unde se urca pe el si cu Andy in jurul lui, isi incepura plimbarea.
Se adanceau din ce in ce mai mult in padure si Andrew devenea nelinistit cand il privea pe micut cum mergea, incet,calm,calculat, ca si cum ar astepta un moment anume.Privirea ii era pierduta si se observa ca era adancit in ganduri.
Incepuse sa se intrebe daca si el auzea voci sau daca Sasha vorbea cu el si ii povestea despre John.