Complicat

[Clau~]

Ei, am ajuns si aici cu un nou capitol. Sper sa va placa. ^^

Forever Young: Ah, da? Ce dragut. Ai un frate acum. :)) Nu stiu daca il intereseaza barbatii; pe el sa-l intrebi. Aw, stiu, Dany chiar poate fi de ciucalata cand vrea~ Multumesc pentru sustinere. * kiss *
Kira's Scarlet: Da, ii amintesc. :)) O sa ajunga coletul ala, promit. Hmm~ Copilaresc? Akira? Ti-ar da doua daca te-ar auzi. Multumesc pentru comentariu si pentru ca citesti~ * hug *
Mikky-rock68: Oh, nu m-am gandit sa il chinui chiar asa pe Akira. Plus ca am zis ca Daniel isi va arata partea dulce~ Tre' sa ma tin de promisiune, nu? Au ei timp sa se certe, stai calma. Multumesc pentru sustinere~ ^^

Chapter V


Vanatori nocturni si ganduri aiurite

Cu toate ca prima lui saptamana fusese neplacuta, acum, cand se afla intr-un local dragut impreuna cu colegii lui, se simtea mai bine. Se uita in jur, band inca o gura de suc din pahar, apoi zambi oarecum fericit. Vorbise cu mai toti colegii si se integra destul de bine. Mai ales cu unele colege, care ii promisesera o asa-zisa "schimbare de stil". Refuzase la inceput, spunand - rosu in obraji - ca stilul lui nu are nevoie de schimbare. Dar, pana la urma, se lasa "tarat" in toata chestia asta si le promise ca isi va face timp si pentru mult visata lor sedinta de cumparaturi. Il vazu pe Cho venind cu un alt pahar de suc in mana si cu un zambet dragut pe fata.
- Te distrezi? intreba colegul lui si ciocni vesel.
- Da, e dragut, replica zambind Akira si atentia ii fu distrasa de barbatul ce tocmai intra pe usa localului. Ca si in cazul lui Daniel, simtea pericol. Dar ce fel de pericol? Si de ce? Ochii barbatului scrutara curios intreaga camera, apoi se indreptara spre el, Akira incremenind. Din nou avea senzatia ca e vanat, ca e urmarit si nu ii placea acel sentiment. Incerca sa-si ia privirea de la necunoscut, insa ceva il capta. Barbatul avea un aer de afacerist important, cu o tinuta cam excentrica, insa bine pusa la punct; la fel de stilat ca si Daniel. Avea un corp lucrat, umeri largi si bust sculptat si isi tinea pieptul in fata, ca un fel de afirmare a maretiei. Akira se uita in oglinda de pe peretele localului si nu vazu decat... Pe el.
- Nu ai de ce sa te simti inferior, auzi o voce soptita, tocmai din spatele lui. Intorcandu-si capul, dadu cu privirea de satenul misterios. Akira aproape ca incepu sa tremure vazandu-l atat de aproape; era asa aproape ca ii putea inhala parfumul cu note de rasina de pin si flori tropicale. Strainul bau o gura de vin din paharul lui, punandu-si o mana in buzunarul pantalonului de stofa si zambi imaginii din oglinda.
- Cine ti-a dat impresia ca m-as simti inferior? spuse bataios Akira si lasa paharul pe tejghea, vrand sa plece de langa el. Satenul insa il opri si, cu o privire de don Juan si cu un aer de cavaler, il prinse de mana usor si o duse la buze, sarutand-o apasat. Akira se uita cu ochi mari la el, intrebandu-se ce naiba face acel barbat, apoi se uita in alta parte. Imediat, isi dori sa nu se fi uitat in cealalta parte a camerei. Cu ochii pironiti asupra lui, Daniel statea in pragul usii. Il privi o clipa, dandu-si ochii peste cap, apoi intra in local, luandu-si ceva de baut. Intre timp, strainul ii dadu drumul la mana si Akira, baiguind mai mult, spuse:
- C-ce naiba crezi ca faci?
- Huh? Doar voiam sa-ti spun ca ma numesc Akio. Atat. De ce? replica satenul cu un zambet pervers pe chip. Aki simti ca obrajii ii iau foc, in timp ce isi ceru scuze si o sterse cat mai repede de acolo. Acel Akio era periculos, o simtea. Era chiar mai periculos decat Daniel. Incerca sa respire cat mai adanc si sa se retraga undeva, astfel incat acel barbat sa nu il vada. Insa il uimise ceva: de ce se simtise asa vinovat cand Daniel intrase in camera si ii vazu pe el si pe Akio in acea pozitie. Isi scutura capul, alungand acel gand si incerca sa-si faca loc printre colegi, care il opreau si stateau la taclale cu el. Insa, cand vru sa se aseze pe o canapea, isi dadu seama ca Akio e deja acolo, privindu-l cu acei ochi albastri scrutatori. Simti un nod in gat si, ca de fiecare data cand nu se simtea in largul lui, senzatia de a varsa. Se hotara sa se duca pana la baie, sa se calmeze, insa fu prins de mana de cineva; stransoarea puternica il facu pe Akira sa se intoarca speriat. Era Akio. Deja incepea sa il enerveze tipul acela, insa era ca si cand nu putea face nimic, era legat de maini si picioare.
- Tu nu mi-ai spus inca cum te numesti. E cam aglomerat pe aici, nu vrei sa mergem altundeva? Akira facu iarasi ochii mari si ingaima ceva, strainul razand amuzat. Inrosindu-se de furie, Akira isi desprinse mana din stransoarea lui si se indrepta spre bar, unde il gasi pe Daniel. Grozav; din rau in mai rau.
- Ce e? Te-a plictisit "iubitelul"? spuse pe un ton rautacios Daniel, bandu-si taria ce o avea in pahar. Aki ii arunca o privire furioasa si comanda o bere, apoi ofta deznadajduit si spuse pe un ton aproape imperceptibil:
- Sunt un fraier... Chelnerul ii servi berea si bau o gura din aceasta, simtind cum gustul amar ii mai taie greata. Daniel dadu nepasator din umeri si isi termina bautura, apoi isi lua jacheta si spuse:
- Nu am sa te contrazic. Akira se uita din nou manios la el si il injura printre dinti, in timp ce Daniel se uita la Akio si ii facu un semn.
- Ce faci? Nu il chema aici! spuse panicat Akira, insa, inainte sa poata fugi, Akio veni, cu acelasi zmabet arogant postat pe fata. Se astepta ca acel Akio sa inceapa iarasi cu avansurile nesimitite, insa simti cum bratul lui Daniel il cuprinde de mijloc si il auzi pe blond spunand:
- Stiu ca e total adorabil, fratioare, dar e al meu. Akio rase scurt si il batu pe fratele lui mai mic pe umar, spunandu-i ca face alegeri bune. De parca as fi un catelus... "Uite un os! Rostogoleste-te!" isi spuse in minte Daniel si ofta enervat, in timp ce Akira rosi si mai tare si vru sa plece imediat de acolo.
- Ok, va las singurei, porumbeilor, spuse Akio razand amuzat si se departa de cei doi, Daniel luandu-si mana de pe Akira.
- Frate-miu poate fi extrem de enervant cand vrea ceva, spuse calm Daniel si il privi curios pe Akira. Ce rosea atat? El doar il scapase de Akio, fiindca stia ca e un incapatanat competitiv.
- F-fratele tau? spuse cu o figura uimita Akira si incerca sa-si infrane nevoia de a vomita.
- Vitreg. Daniel ii arunca o privire amuzata si continua pe un ton rautacios: Si ce ai rosit asa? Esti intimidat de prezenta mea?
- N-nu! spuse hotarat, aproape tipand, Akira si rosi din nou, privindu-l furios pe blond. Acum intelegea; senzatia aceea de teama si inferioritate ce o simtea in preajma lui Akio semana cu senzatia ce o avea in preajma lui Daniel fiindca erau frati. Ofta la fel de enervat si exasperat, band inca o gura de bere, apoi il privi pe Daniel. La o adica, blondul nu era asa urat. Avea ochi frumos, scosi in evidenta de niste pometi ce se continuau cu o barbie masculina. Avea un gat puternic si umeri lati ce se conntinuau cu un corpul bine facut, insa nu exagerat. Totul din aparitia lui impresiona; de la parul carliontat si tot timpul ciufulit, la felul in care isi tinea flexate mainile in buzunarele hainei. Fara sa isi dea seama, Akira rosi, injurandu-se in gand fiindca o facuse. Daniel il privi cu coada ochiului si zambi multumit, apoi ofta scurt si se ridica de pe scaun, spunandu-i scurt lui Akira:
- Ne vedem maine. Si sa nu intarzii!
Akira ramase in acelasi loc, privind dupa Daniel, apoi isi scutura capul si isi continua berea, blestemandu-se din nou in gand pentru ca paru atat de slab in fata lui Daniel. Nu e decat un natarau! Un natarau dragut, ce-i drept...