Exercitiu de imaginatie. Tema - Ceas

[Lia]

De fapt eu postez tot timpul ca sa aduc aminte de exercitiul de imaginatie, doar ca sterg apoi posturile, iar scopul acestuia nu e intr-atat cum se scrie, ci abordarea temei, perspectiva diferita, originala.

History

Am renascut in lacul argintiu dintre stele in ziua in care ochii lui mi-au zambit cu nesat. M-am lasat purtata de nuantele tomnatice ale padurii, culorile cerului amintindu-mi ca e inceput de primavara. Dar ar putea foarte bine sa fie vara sau iarna.. sau toamna. Frunzisul va ramane vesnic rosiatic cu licariri argintii pentru ca e frunzisul meu, mereu tanar, inaltandu-se in lumina ca o clepsidra ninsa de pletele diminetii.
Aurorele boreale se unduiesc hapsane spre tine, iti mangaie umerii cu soapte moi si te sorb cu nesat. Ele nu stiu ca de astazi timpul a stat in loc, ceasornicarul a ramas fara ceas si cristalele din clepsidra mi s-au scurs printre degete in lumini difuze. Nu vreau sa-mi caut peste un veac anii printre paginile cu miros de cafea din beci. Timpul meu e aici. Timpul tau. Timpul nostru.
Fa-mi loc printre firele razlete de papura, vreau sa te dezbrac. Da-ti voalul jos, vreau sa vezi cum busola o ia razna de fiecare data cand o apropii de inima ta. Vreau sa te gasesc aici peste zece ani, sa-mi povestesti cartile pe care ti le citeam in diminetile de iarna aburinde cand ma rugai sa-mi dau manusile jos sa ma iei de mana si sa ne pierdem printre ape. Ca de-as fi mers cu tine acum nu m-as mai ruga de timp sa-mi mai crute macar o zi sa te admir in toata splendoarea ta rosie.