Ce-i cu Andy?

[hiimera]

La inceput ma scotea din pepeni pe mine, nu il prea agream si cand vedeam ca incepe oftam prelung, sperand ca se va termina, dupa cu timpul - oricum stiam toate episoadele- am inceput sa-l indragesc si chiar sa-l urmaresc, tot ce ma deranja era faptul ca nu bagau si alte episoade, adica noi. Ne tineau mult si bine cu aceleasi. Insa chiar si asa Andy mereu ajungea intr-o stare critica, atarnat de un pom, in tufisuri, in dulap, in scoala si mai stiu eu unde. Cu adevarat glumele lui era extreme ca sa spun asa, simple, dar destul de ingenios manevrate, cate nu trebuiau sa faca pana aveau sa puna planul in aplicare.
Asta pe mine ma uimit, adica m-a facut sa cuget ceva ai intes... nu prea stiu sa explic bine.
Ideea este ca a ramas un desen favorit al copilariei mele si va ramane mereu.