25-06-2011, 10:32 PM
Capitolul 7
-Si tu saruti foarte bine, i-am raspuns usor amuzat de situatia in care ne aflam. Multumesc, Axel, pentru tot. I-am zambit in timp ce i-am atins mana cu a mea, apoi mi-am reluat pasii inceti. Deja se facuse tarziu, iar strazile erau pusti, singurul lucru care se mai auzea fiind pasii nostri si sunetele de la masinile ce treceau stinghere pe strada.
Il simteam privindu-ma, dar nu m-am intors spre el, ci am continuat sa merg tot inainte, pana cand sunetul vocii lui ma opri:
-Sky, esti bine? Parea ingrijorat. Atunci m-am intors si i-am zambit, incercand sa alung toate gandurile ce nu-mi dadeau pace.
-Da...de ce nu as fi? Haide, i-am zis cand mi-am dat seama ca nu se va misca de acolo. Nu crezi ca-ti faci prea multe griji? Sunt baiat mare, pot sa-mi port singur de grija.
-Chiar sper asta, mormai ca pentru el, dar il auzisem, asa ca m-am hotarat sa schimb subiectul.
-Maine vei avea o noua sedinta. E bine daca ne intalnim la 10 dimineata la studio?
Se incrunta, parca facandu-si niste calcule mentale, apoi aproba din cap, fara sa mai zica nimic. ne-am reluat plimbarea, mergand unul langa altul in tacere, fiecare gandindu-ne la ale noastre cand eu m-am oprit si m-am intors spre el.
Aici stau eu. Multumesc pentru cafea...si, defapt multumesc pentru tot, Axel. Cred ca acum iti sunt dator.
-Nu ai pentru ce sa-mi multumesti. Cred ca eu sunt cel ce ar trebui sa-mi cer scuze. Poate am exagerat un pic...nu vreau sa te fac sa te simti prost.
Parea un pic incurcat, ceea ce m-a amuzat. Axel Jonhson era, intradevar, unul dintre cei mai fascinanti oameni pe care ii cunoscusem pana acum.
M-am apropiat de el, agatandu-mi mainile de geaca sa si i-am tras capul in jos, prinzandu-i buzele intr-un sarut, la fel cum facuse si el cu mine mai devreme. Erau moi, calde si extrem de primitoare. Mi-am trecut limba peste ele, gustandu-le savoarea, oftand multumit ca nu ma respinse. Si le intredeschise lasandu-mi cale libera sa-l patrund. Bratele sale imi prinsera talia, aducandu-ma mai aproape de trupul sau mare ce vibra langa mine.
-Sky...soapta lui era inperceptibila, dar eu o auzisem.
Am rupt sarutul, luand o gura mare de aer inainte de a-i zambi din nou.
-Si buzele tale sunt extrem de dulci. I le-am atins cu varful degetului, mangaindu-le usor, pana ce l-am simtit tresarind. Acum nu mai trebuie sa-ti faci griji. Cand am vazut ca nu intelege la ce ma refer am adaugat: si eu am exagerat putin.
Am facut cativa pasi in spate si am urcat cele cateva scari pana la intrarea in cladirea cu 3 etaje.
Noapte buna, Axel. Ne vedem maine la sedinta.
Chiar daca era intuneric, am putut sa-i observ sclipirea distincata a ochilor albastrii si felul in care colturile guri in s-au ridicat intr-un zambet poznas. Vazandu-l de al acesta inaltime, parea mult mai impunator si mai sigur pe el. Un lucru era cert: Axel nu era genul de barbat cu care vroiai sa te pui, dar, deasemenea, nu era genul de barbat pe care ai putea sa-l uiti usor o data ce l-ai cunoscut cu adevarat. Intelegeam femeile care suspinau dupa el, intelegeam de ce este un model atat de bun si il admiram. Trebuia sa prind toate astea in fotografiile mele. Trebuia sa-l arat pe adevaratul Axel.
-Noapte buna, zise si el, apoi pleca in directia opusa celei de unde venisem impreuna.
Am ramas o vreme acolo, privindu-i mersul hotarat si spatele drept, pana ce nu l-am mai putut repera, apoi am intrat inauntru si am urcat pana in apartamentul meu gol care ma astepta.
Nu mancasem aproape nimic azi, dar nu imi era foame.
M-am dus direct in camera si m-am aruncat in pat, intinzandu-ma pe spate si punandu-mi mainile sub cap. Am oftat de cateva ori cand mi-am adus aminte de Emmet. Deci, se intorsese. Ma intrebam ce s-a intamplat de a venit inapoi. Cunoscandu-l, nu credeam ca va mai pasii vreodata pe aici, cel putin nu in acest oras si nici atat il locurile pe care noi le frecventam cat timp fusesem impreuna.
Oare doar mie imi pasa? Poate Axel avea dreptate si el statuse cu mine doar pentru...bani? Bani nu aveam asa de multi, incat sa zic ca acesta ar fi un motiv bun, dar poate era altceva. Poate pentru ca eram la indemana, poate pentru ca incercam orice pentru a-l face fericit. Cine stie?
Nu era deloc corect ca eu sa stau aici, sa nu dorm noptile, gandindu-ma la ce a fost, in timp ce lui nu-i pasa deloc. Trebuia sa recunosc: era un tip al naibii de norocos. Nu-i pasa, deci actiunile altora nu-l afectau deloc. Cat de mult mi-ar fi placut sa fiu la fel...
M-am ridicat pana la urma din pat, caci nu aveam stare si m-am dus langa fereastra pe care am deschis-o larg. Mi-am trecut picioarele peste pervaz, asezandu-ma pe el, dupa care mi-am indreptat privirea spre cerul instelat.
-Mi-a fost dor de tine. Nu te-am mai privit de mult, dar in seara asta...sunt doar al tau.
-Domnule fotograf, unde pot si eu sa ma schimb?
Vocea pitigaiata imi atrase atentia. Mi-am intrerupt conversatia cu fata ce se ocupa de machiaj si l-am privit pe tanarul roscat si plin de pistrui pe care il vedeam pentru prima oara aici. Pare speriat si emotionat. Imediat mi-am dat seama ca e prima lui sedinta, asa ca i-am zambit incurajator si i-am aratat cu mana cabina de proba unde toti baietii se puteau schimba linistiti si feriti de privirile straine.
-Si spune-mi Sky, am strigat dupa el in timp ce se indeparta.
M-am uitat la ceas, un pic ingrijorat. Era deja 10 fara un sfert si Axel nu era aici. Ma intrebam daca a ajuns bine acasa...speram ca totul sa fie in regula.
-Tot timpul intarzie la sedinte, se facu auzita o noua voce in spatele meu. Cand m-am intors sa raspund, am vazut un tanar un pic mai inalt ca mine si, probabil ca cativa ani mai mare care ma privea intr-un mod ciudat sau era mai bine sa zic pervers. Nu mi-a fost greu sa-mi dau seama la ce se gandeste.
-Nu conteaza. Daca el intrzie voi incepe cu celelalte poze, am zis impaciuitor. Pana termin, va ajunge si el. Am inceput sa-mi verific aparatul foto si laptopul pentru a ma asigura ca totul e in ordine, cand mana lui o prinse pe a mea intr-o stransoare ferma.
-Ce ai zice daca ai face altceva pana ajunge el? Ceva mult mai incitant, Sky...cu mine. Tonul sau imi dadea fiori, dar nu fiori de teama ci de scarba. Urma barbatii care se comportau asa, care nu-si doreau decat sa colectioneze nume.
Mi-am ingustat ochii, zambindu-i, dar nu era zambetul meu obisnuit. Pe acesta il foloseam numai in situati atat de penibile ca asta. Pentru un moment paru confuz de schimbarea mea, dar nu dadu inapoi.
-Nu, merci, i-am zis dupa ce l-am analizat rapid. Nu esti genul meu. Si oricum, chiar daca ai fi, nu cred ca un baietel ca tine e capabil sa-mi satisfaca nevoile. Mi-am trecut limba peste buze intr-un mod deosebit de pervers, dupa care i-am facut semn sa plece ca am treaba. Dorise sa mai zica ceva, dar fix in acel moment in incapere pasi Axel, aratand la fel de bine ca in fiecare zi.
La fel ca ceilalti, se apropie de el, lasandu-ma singur cu echipamentele mele. Trebuia sa- mi aduc aminte sa-i multumesc barbatului ca ma scapase...pentru a doua oara in numai doua zile.
Cand am terminat mi-am dat seama ca Axel disparuse. Mi-am plimbat privirea prin camera ce srvea drept studio, dar nu l-am vazut.
-E la baie, imi zisese managerul care venise sa vada cum merg lucrurile.
Am ridicat din umeri si m-am indreptat spre locul unde era baia cu pasi hotarati. Ce naiba, eram deja in intarziere. Trebuia sa incepem, iar daca el nu vroia sa fie primul, ma descurcam eu cu ceilalti baieti.
Ar fi mai bine sa nu-l deranjezi, striga managerul dupa mine, dar nu l-am bagat in seama si am deschis usa baii larg, pasind inauntru.
-Axel...da...acolo!
M-am incruntat cand am auzit gemetele pline de placere ale unui barbat. Ce naiba se petrecea aici?
-Nu te mai misca! am auzit tonul dur a lui Axel. Un ton atat de diferit fata de cel folosit cu o noapte inainte.
La dracu'! Omul asta facea sex cu un alt model in baia studioului? Era nebun?
Am oftat, dar nu am plecat ci m-am dus pana la guivete si am dat drumul la apa. Am privind in oglinda, vazandu-i in spatele meu si am fost cu adevarat surprins cand mi-am dat seama ca cel cu care era Axel era chiar barbatul care ma acostase pe mine. Bine macar ca pana la urma primise ceea ce-si dorea.
Cand Axel isi ridica privirea si vazu ca eu sunt in baie, incremeni pentru cateva momente. Privirile ni s-au intersectat, iar eu i-am zambit.
-Crezi ca mai ai mult? il intreb indiferent, stergandu-ma pe maini cu un servetel.
-Nu. Tonul sau erau dur si respira greu, dar am putut sa-mi simt amuzamentul din voce.
-Bine. Vreau sa ne incadram in program. Am observat ca si celalalt ma privea, dar o facea cu ura pentru ca ii deranjasem. Parea cu adevarat terminat si pe punctul de a-si da drumul, iar intreruperea il frustra peste masura. Doar pentru ca eu sunt aici nu inseamna ca nu puteti continua, baieti, am zis pe un ton amuzat, indreptandu-am spre iesire. Axel, maxim 10 minute, apoi trebuie sa incepem. Incearca te rog sa termini pana atunci.
-Stai linistit, avand in vedere cum stau lucrurile, nu cred ca va dura mai mult de 5 minute, ma asugura el, reincepand miscarile in trupul celuilalt.
Am oftat, iesind din baie linistit ca si cum nu as fi vazut nimic neobisnuit si m-am indreptat spre aparatul foto ce ma astepta.
-Si tu saruti foarte bine, i-am raspuns usor amuzat de situatia in care ne aflam. Multumesc, Axel, pentru tot. I-am zambit in timp ce i-am atins mana cu a mea, apoi mi-am reluat pasii inceti. Deja se facuse tarziu, iar strazile erau pusti, singurul lucru care se mai auzea fiind pasii nostri si sunetele de la masinile ce treceau stinghere pe strada.
Il simteam privindu-ma, dar nu m-am intors spre el, ci am continuat sa merg tot inainte, pana cand sunetul vocii lui ma opri:
-Sky, esti bine? Parea ingrijorat. Atunci m-am intors si i-am zambit, incercand sa alung toate gandurile ce nu-mi dadeau pace.
-Da...de ce nu as fi? Haide, i-am zis cand mi-am dat seama ca nu se va misca de acolo. Nu crezi ca-ti faci prea multe griji? Sunt baiat mare, pot sa-mi port singur de grija.
-Chiar sper asta, mormai ca pentru el, dar il auzisem, asa ca m-am hotarat sa schimb subiectul.
-Maine vei avea o noua sedinta. E bine daca ne intalnim la 10 dimineata la studio?
Se incrunta, parca facandu-si niste calcule mentale, apoi aproba din cap, fara sa mai zica nimic. ne-am reluat plimbarea, mergand unul langa altul in tacere, fiecare gandindu-ne la ale noastre cand eu m-am oprit si m-am intors spre el.
Aici stau eu. Multumesc pentru cafea...si, defapt multumesc pentru tot, Axel. Cred ca acum iti sunt dator.
-Nu ai pentru ce sa-mi multumesti. Cred ca eu sunt cel ce ar trebui sa-mi cer scuze. Poate am exagerat un pic...nu vreau sa te fac sa te simti prost.
Parea un pic incurcat, ceea ce m-a amuzat. Axel Jonhson era, intradevar, unul dintre cei mai fascinanti oameni pe care ii cunoscusem pana acum.
M-am apropiat de el, agatandu-mi mainile de geaca sa si i-am tras capul in jos, prinzandu-i buzele intr-un sarut, la fel cum facuse si el cu mine mai devreme. Erau moi, calde si extrem de primitoare. Mi-am trecut limba peste ele, gustandu-le savoarea, oftand multumit ca nu ma respinse. Si le intredeschise lasandu-mi cale libera sa-l patrund. Bratele sale imi prinsera talia, aducandu-ma mai aproape de trupul sau mare ce vibra langa mine.
-Sky...soapta lui era inperceptibila, dar eu o auzisem.
Am rupt sarutul, luand o gura mare de aer inainte de a-i zambi din nou.
-Si buzele tale sunt extrem de dulci. I le-am atins cu varful degetului, mangaindu-le usor, pana ce l-am simtit tresarind. Acum nu mai trebuie sa-ti faci griji. Cand am vazut ca nu intelege la ce ma refer am adaugat: si eu am exagerat putin.
Am facut cativa pasi in spate si am urcat cele cateva scari pana la intrarea in cladirea cu 3 etaje.
Noapte buna, Axel. Ne vedem maine la sedinta.
Chiar daca era intuneric, am putut sa-i observ sclipirea distincata a ochilor albastrii si felul in care colturile guri in s-au ridicat intr-un zambet poznas. Vazandu-l de al acesta inaltime, parea mult mai impunator si mai sigur pe el. Un lucru era cert: Axel nu era genul de barbat cu care vroiai sa te pui, dar, deasemenea, nu era genul de barbat pe care ai putea sa-l uiti usor o data ce l-ai cunoscut cu adevarat. Intelegeam femeile care suspinau dupa el, intelegeam de ce este un model atat de bun si il admiram. Trebuia sa prind toate astea in fotografiile mele. Trebuia sa-l arat pe adevaratul Axel.
-Noapte buna, zise si el, apoi pleca in directia opusa celei de unde venisem impreuna.
Am ramas o vreme acolo, privindu-i mersul hotarat si spatele drept, pana ce nu l-am mai putut repera, apoi am intrat inauntru si am urcat pana in apartamentul meu gol care ma astepta.
Nu mancasem aproape nimic azi, dar nu imi era foame.
M-am dus direct in camera si m-am aruncat in pat, intinzandu-ma pe spate si punandu-mi mainile sub cap. Am oftat de cateva ori cand mi-am adus aminte de Emmet. Deci, se intorsese. Ma intrebam ce s-a intamplat de a venit inapoi. Cunoscandu-l, nu credeam ca va mai pasii vreodata pe aici, cel putin nu in acest oras si nici atat il locurile pe care noi le frecventam cat timp fusesem impreuna.
Oare doar mie imi pasa? Poate Axel avea dreptate si el statuse cu mine doar pentru...bani? Bani nu aveam asa de multi, incat sa zic ca acesta ar fi un motiv bun, dar poate era altceva. Poate pentru ca eram la indemana, poate pentru ca incercam orice pentru a-l face fericit. Cine stie?
Nu era deloc corect ca eu sa stau aici, sa nu dorm noptile, gandindu-ma la ce a fost, in timp ce lui nu-i pasa deloc. Trebuia sa recunosc: era un tip al naibii de norocos. Nu-i pasa, deci actiunile altora nu-l afectau deloc. Cat de mult mi-ar fi placut sa fiu la fel...
M-am ridicat pana la urma din pat, caci nu aveam stare si m-am dus langa fereastra pe care am deschis-o larg. Mi-am trecut picioarele peste pervaz, asezandu-ma pe el, dupa care mi-am indreptat privirea spre cerul instelat.
-Mi-a fost dor de tine. Nu te-am mai privit de mult, dar in seara asta...sunt doar al tau.
-Domnule fotograf, unde pot si eu sa ma schimb?
Vocea pitigaiata imi atrase atentia. Mi-am intrerupt conversatia cu fata ce se ocupa de machiaj si l-am privit pe tanarul roscat si plin de pistrui pe care il vedeam pentru prima oara aici. Pare speriat si emotionat. Imediat mi-am dat seama ca e prima lui sedinta, asa ca i-am zambit incurajator si i-am aratat cu mana cabina de proba unde toti baietii se puteau schimba linistiti si feriti de privirile straine.
-Si spune-mi Sky, am strigat dupa el in timp ce se indeparta.
M-am uitat la ceas, un pic ingrijorat. Era deja 10 fara un sfert si Axel nu era aici. Ma intrebam daca a ajuns bine acasa...speram ca totul sa fie in regula.
-Tot timpul intarzie la sedinte, se facu auzita o noua voce in spatele meu. Cand m-am intors sa raspund, am vazut un tanar un pic mai inalt ca mine si, probabil ca cativa ani mai mare care ma privea intr-un mod ciudat sau era mai bine sa zic pervers. Nu mi-a fost greu sa-mi dau seama la ce se gandeste.
-Nu conteaza. Daca el intrzie voi incepe cu celelalte poze, am zis impaciuitor. Pana termin, va ajunge si el. Am inceput sa-mi verific aparatul foto si laptopul pentru a ma asigura ca totul e in ordine, cand mana lui o prinse pe a mea intr-o stransoare ferma.
-Ce ai zice daca ai face altceva pana ajunge el? Ceva mult mai incitant, Sky...cu mine. Tonul sau imi dadea fiori, dar nu fiori de teama ci de scarba. Urma barbatii care se comportau asa, care nu-si doreau decat sa colectioneze nume.
Mi-am ingustat ochii, zambindu-i, dar nu era zambetul meu obisnuit. Pe acesta il foloseam numai in situati atat de penibile ca asta. Pentru un moment paru confuz de schimbarea mea, dar nu dadu inapoi.
-Nu, merci, i-am zis dupa ce l-am analizat rapid. Nu esti genul meu. Si oricum, chiar daca ai fi, nu cred ca un baietel ca tine e capabil sa-mi satisfaca nevoile. Mi-am trecut limba peste buze intr-un mod deosebit de pervers, dupa care i-am facut semn sa plece ca am treaba. Dorise sa mai zica ceva, dar fix in acel moment in incapere pasi Axel, aratand la fel de bine ca in fiecare zi.
La fel ca ceilalti, se apropie de el, lasandu-ma singur cu echipamentele mele. Trebuia sa- mi aduc aminte sa-i multumesc barbatului ca ma scapase...pentru a doua oara in numai doua zile.
Cand am terminat mi-am dat seama ca Axel disparuse. Mi-am plimbat privirea prin camera ce srvea drept studio, dar nu l-am vazut.
-E la baie, imi zisese managerul care venise sa vada cum merg lucrurile.
Am ridicat din umeri si m-am indreptat spre locul unde era baia cu pasi hotarati. Ce naiba, eram deja in intarziere. Trebuia sa incepem, iar daca el nu vroia sa fie primul, ma descurcam eu cu ceilalti baieti.
Ar fi mai bine sa nu-l deranjezi, striga managerul dupa mine, dar nu l-am bagat in seama si am deschis usa baii larg, pasind inauntru.
-Axel...da...acolo!
M-am incruntat cand am auzit gemetele pline de placere ale unui barbat. Ce naiba se petrecea aici?
-Nu te mai misca! am auzit tonul dur a lui Axel. Un ton atat de diferit fata de cel folosit cu o noapte inainte.
La dracu'! Omul asta facea sex cu un alt model in baia studioului? Era nebun?
Am oftat, dar nu am plecat ci m-am dus pana la guivete si am dat drumul la apa. Am privind in oglinda, vazandu-i in spatele meu si am fost cu adevarat surprins cand mi-am dat seama ca cel cu care era Axel era chiar barbatul care ma acostase pe mine. Bine macar ca pana la urma primise ceea ce-si dorea.
Cand Axel isi ridica privirea si vazu ca eu sunt in baie, incremeni pentru cateva momente. Privirile ni s-au intersectat, iar eu i-am zambit.
-Crezi ca mai ai mult? il intreb indiferent, stergandu-ma pe maini cu un servetel.
-Nu. Tonul sau erau dur si respira greu, dar am putut sa-mi simt amuzamentul din voce.
-Bine. Vreau sa ne incadram in program. Am observat ca si celalalt ma privea, dar o facea cu ura pentru ca ii deranjasem. Parea cu adevarat terminat si pe punctul de a-si da drumul, iar intreruperea il frustra peste masura. Doar pentru ca eu sunt aici nu inseamna ca nu puteti continua, baieti, am zis pe un ton amuzat, indreptandu-am spre iesire. Axel, maxim 10 minute, apoi trebuie sa incepem. Incearca te rog sa termini pana atunci.
-Stai linistit, avand in vedere cum stau lucrurile, nu cred ca va dura mai mult de 5 minute, ma asugura el, reincepand miscarile in trupul celuilalt.
Am oftat, iesind din baie linistit ca si cum nu as fi vazut nimic neobisnuit si m-am indreptat spre aparatul foto ce ma astepta.
"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
![[Imagine: chibi_5001.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_5001.gif)
, chibi-ul lui