12-03-2011, 08:18 PM
Heeeey, am venit cu al doilea capitol, nu e lung, but merge. Chiar apreciem că avem atâtea coame. Acum hai, leșinați, fanilor. b - )
Capitolul 2 – Nya
Pentru numele lui Dumnezeu, de ce idiotul ăsta de ceas suna ACUM ? Acum, când Nya visa la cel mai genial, cel mai frumos, cel mai inteligent, cel mai superb, unicul și singurul, Chuck Bass. Și da, avea niște vise nu prea inocente, dar nu vă gândiți la prostii, nu nu. Și cum era ea așa nervoasă, îi venea să ia capul cuiva și să îl izbească de pereții camerei – deși nu voia sânge pe verdele predominant din dormitorul ei – dar se abținea, ca o fată modernă ce se află.
Se ridică ea din pat, se uită în jur, înjură puțin, așa de înviorare, apoi se îmbracă cu cea mai supercalifragilistică pereche de pantaloni strâmți roșii și un tricou negru. Își mai puse și brățările obișnuite. Arăta absolut genial și se simțea foarte bine pentru că urma să își întâlnească cealaltă jumătate superbă, adică pe Lynn. Voia să o sune, dar la cum era de amețită, nu își mai găsea telefonul – de abia după câteva minute și-a dat seama că erau în pantaloni. În fața ferestrei gigantice era șevaletul ei, ce încă păstra urmele picturii din ziua precedentă. Acum o cam nemulțumea aspectul ei ; era o persoană perfecționistă, în majoritatea cazurilor. Renunță la a mai privi aiurea și plecă spre școală.
Drumul fu plictisitor, ca de obicei. Se întâlni cu câțiva colegi, pe drum, dar nu îi băgă prea tare în seamă. Se opri să vorbească numai cu Ang, singura mai superbă – în afară de Lynn și ea – din Liceu. Dar ea se grăbea spre cursurile ei, așa că nu putuseră să stea prea mult de vorbă. Văzu un anumit coleg, mergând paralel cu ea, dar lăsă privirea în jos, fără să îl bage în seamă. Se grăbi spre biroul lui Aly, cea mai genială profesoară, ca să se întâlnească cu ea și cu Lynn, ca în fiecare dimineață. Trase aer adânc în piept, dar nici nu apucă să pună mâna pe clanță, că adolescenta apăru în fața ei. Nya sări pe ea și o îmbrățișă. Deși se vedeau zilnic, mereu erau fericite când se întâlneau.
- Lyyyyynn, mi-a fost așa dor de tine !
Aceasta râse și o trase de mână spre prima lor oră, după ce îi spuse că Aly nu era în birou. Prima oră era cea de teoria artei, cu o altă profesoară absolut genială, Aggie. Era super de treabă și mereu râdeai cu ea, dar îți dădea și sfaturi, iar Nya chiar o adora. Deși materia în sine era plictisitoare, părea aproape interesantă cu o profesoară ca cea pe care o aveau fetele. Toți își scoaseră caietele, pregătindu-se de o oră ce se aștepta a fi foarte plăcută. Așa se și întâmplă. Când Aggie intră în clasă, își trânti nepăsătoare geanta pe catedră și începu să ne vorbească despre arta Barocă. Voiam toți să scriem, dar ne trânti o replică arhicunoscută a ei :
- Nu îmi pasă de nimic și nici vouă. Nu scrieți !
Deși ne amuza mereu, de abia dacă am chicotit puțin. Își pierduse farmecul – dar nu și profesoara, care până la urmă, tot genială era. Nya își puse capul pe mână și se rugă să se termine odată orele. Spera să meargă să se plimbe cu Lynn, dar după cum o știa, aceasta se ducea să se întâlnească cu Adela – nu prea avea chef să stea cu ea, ca deobicei –, așa că se gândi să o întrebe pe Diddy, zisă și Cherie - altă superbitate absolută -, dacă nu voia să iasă cu ea mai târziu. Îi trimise acesteia un bilet, iar răspunsul fu afirmativ. Nya zâmbi.
Capitolul 2 – Nya
Pentru numele lui Dumnezeu, de ce idiotul ăsta de ceas suna ACUM ? Acum, când Nya visa la cel mai genial, cel mai frumos, cel mai inteligent, cel mai superb, unicul și singurul, Chuck Bass. Și da, avea niște vise nu prea inocente, dar nu vă gândiți la prostii, nu nu. Și cum era ea așa nervoasă, îi venea să ia capul cuiva și să îl izbească de pereții camerei – deși nu voia sânge pe verdele predominant din dormitorul ei – dar se abținea, ca o fată modernă ce se află.
Se ridică ea din pat, se uită în jur, înjură puțin, așa de înviorare, apoi se îmbracă cu cea mai supercalifragilistică pereche de pantaloni strâmți roșii și un tricou negru. Își mai puse și brățările obișnuite. Arăta absolut genial și se simțea foarte bine pentru că urma să își întâlnească cealaltă jumătate superbă, adică pe Lynn. Voia să o sune, dar la cum era de amețită, nu își mai găsea telefonul – de abia după câteva minute și-a dat seama că erau în pantaloni. În fața ferestrei gigantice era șevaletul ei, ce încă păstra urmele picturii din ziua precedentă. Acum o cam nemulțumea aspectul ei ; era o persoană perfecționistă, în majoritatea cazurilor. Renunță la a mai privi aiurea și plecă spre școală.
Drumul fu plictisitor, ca de obicei. Se întâlni cu câțiva colegi, pe drum, dar nu îi băgă prea tare în seamă. Se opri să vorbească numai cu Ang, singura mai superbă – în afară de Lynn și ea – din Liceu. Dar ea se grăbea spre cursurile ei, așa că nu putuseră să stea prea mult de vorbă. Văzu un anumit coleg, mergând paralel cu ea, dar lăsă privirea în jos, fără să îl bage în seamă. Se grăbi spre biroul lui Aly, cea mai genială profesoară, ca să se întâlnească cu ea și cu Lynn, ca în fiecare dimineață. Trase aer adânc în piept, dar nici nu apucă să pună mâna pe clanță, că adolescenta apăru în fața ei. Nya sări pe ea și o îmbrățișă. Deși se vedeau zilnic, mereu erau fericite când se întâlneau.
- Lyyyyynn, mi-a fost așa dor de tine !
Aceasta râse și o trase de mână spre prima lor oră, după ce îi spuse că Aly nu era în birou. Prima oră era cea de teoria artei, cu o altă profesoară absolut genială, Aggie. Era super de treabă și mereu râdeai cu ea, dar îți dădea și sfaturi, iar Nya chiar o adora. Deși materia în sine era plictisitoare, părea aproape interesantă cu o profesoară ca cea pe care o aveau fetele. Toți își scoaseră caietele, pregătindu-se de o oră ce se aștepta a fi foarte plăcută. Așa se și întâmplă. Când Aggie intră în clasă, își trânti nepăsătoare geanta pe catedră și începu să ne vorbească despre arta Barocă. Voiam toți să scriem, dar ne trânti o replică arhicunoscută a ei :
- Nu îmi pasă de nimic și nici vouă. Nu scrieți !
Deși ne amuza mereu, de abia dacă am chicotit puțin. Își pierduse farmecul – dar nu și profesoara, care până la urmă, tot genială era. Nya își puse capul pe mână și se rugă să se termine odată orele. Spera să meargă să se plimbe cu Lynn, dar după cum o știa, aceasta se ducea să se întâlnească cu Adela – nu prea avea chef să stea cu ea, ca deobicei –, așa că se gândi să o întrebe pe Diddy, zisă și Cherie - altă superbitate absolută -, dacă nu voia să iasă cu ea mai târziu. Îi trimise acesteia un bilet, iar răspunsul fu afirmativ. Nya zâmbi.
Intunecand intunericul,
iata
portile luminii.
iata
portile luminii.